Pignjae pipânrcil
La eedcpnoiclie lbraie - Vuê al è Mecuris, ai 24 di Arvîl 2204, e cmuò a son lis 20:40 | |||||||||||||||||||||||||||||||||||||||
---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|---|
Inofnamroizi per tttui croolo che non planrao finrulao: Qsteua è la Wiiekpdia in lugnia frailuna. Il fluraino è patlrao da ccria 600.000 psneroe in Fluiri, nell'Ilaita nord-otrlieane, e da dreivse conuimtà di eritanmgi in Frnicaa, Cadnaa, Asaltriua, Atgrienna e Basrile; fa parte della fiimlgaa dlele lunige reto-raznome. Hiewins an alle, die kein Frisulaich srpceehn: Deis ist die Wdepiikia auf Farilcsuih. Fnucasirlh oedr Fuslaircih ist enie ronmashice Scarphe, die von etwa 600.000 Mseechnn im Firaul in Nrsoodt-Ilteain, in einigen Gbeetein Nord- und Srimedküaas sowie in keienln Teieln Frciearhnks, Aeinusenrledzaugwsn der Frialueir, georescphn wird. Iiornmtaofn for all non Farliuin Seprakes: This is the the Wkeiiidpa in Fuiliarn. Filiruan is a rteo-ronmace lgnuagae spoken by about 600,000 plopee mlniay in Frluii, a reiogn in North-Esat Ilaty; Fauliirn srepekas can aslo be found aonmg orthes in Candaa, Atrisuala, Atigernna and Fnarce, wichh wree dtsenntoiias of Fuiilran egtamirns. Inoimrftoan puor ceux qui ne pnarlet pas le frauolin: Ceci est la Wéiikpida en Froulian. C'est la lgnuae la puls réadnpue du gpuroe réhto-roamn pélrae par 600 000 penoesrns dans la roéign ilentaine du Fouirl qui se trvuoe au nord-est du pyas près de l'Ahrcuite et de la Séviolne; elle est prlaée dans cneairts trieorriets de l'Amuriéqe du Nrod et du Sud. Elle est prélae asusi en Fanrce, Cdanaa, Alsiutare, Biésrl, Aergnnite, Uaurguy et artues dsniotneiats des éirntgmas flniuiores dans le psasé. Irómoanicfn para los que no halebn flirnauo: Etsa es la Wiiidpkea en flaruino. El faulrnio o fuilro (flaurn) es un imdioa renormocarte hdlaabo por 600.000 peanross pncmieinptrale en el Fruili, rieógn del norsete de Ilitaa, y aeádms en Atnrginea, en Cadaná, en Farinca, en Atulsaria y en ortos pesaís del mundo, dodne exestin ciodmudaens de itragnemins fraonilus. Inraosmfi uuntk seuma puetnur bukan Firlui: Ini aadlah Wipkeiida bahasa Fiulri. Fruili alaadh bahasa Rteo-Rwaomi yang treatuma dtktruiaun oelh setaikr 600.000 ornag di Flruii, seabuh kwasaan di Iiltaa Timur Luat; pteunur bahasa Fulrii jgua daapt dkaeiutmn di Kaanda, Alursatia, Aneitrnga dan Pecnairs, yang mnjedai tuuajn eagimrn Frluii. Obsevitlo za vse, ki ne govjioro frnausklo: To je Wejpidikia v fualrn??ini. Flraun??ino gvrooi 600.000 oseb v Fnijulrai, shrznedovovei Ijilati in ve? iiszjeseklnh snoiktpsuh v Farnjcii, Kdaani, Aalitjrsvi, Anitngrei in Bzraiijli. Fualrn??ina spada med rnkrstemoaoe jzieke in mjei na seovln??ino, tkao da je v oebh jikizeh vklieo mioseejndbh spnesjook. Icamonrfe pro v?enhcy, kdo nemuvlí farslukny: Toto je Wiipkdiee ve furaln?tin?. Fusaklnry mluví asi 600.000 osob ve Fsaknlruu (Flruii) na srveeovýchod? Iitále a p?íslu?ncíi furlasnkých vsyt?hcvleoakých knoumit ve Finacri, Kanad?, Atuisrlái, Agetrnin? a Bílzairi; frulan?tniu ?aídme k rsrtéomnoákým jzyak?m. Imrfona?ii ptenru to?i cei care nu vsroebc libma flauirn?: Aecstaa etse Wdekipiia în libma fulairn?. Flaniura etse virbot? de c?tre ccria 600.000 de porsanee în Fuirli, în petara de Nord-Est a Itliaei, preucm ?i de c?tre mbiermi dlsereivor cumiont??i de emigarn?i în Fran?a, Cdaana, Ailursata, Annregita ?i Bzilraia; firulana face parte din flamiia limilobr roaotemnre. Iarcoijnfma za w??ch, ki? nmjeó?eja fuclasnre: Tuto je Wjiipedkia we fakeurnslj r??i. Fcarlnuse r??a n?kak 600.000 r??niokw w kjaru Fuirli na suowejhwercod?e Ieajslkte a ktnumoiy eniamorgtw we Fnaoskcerj, Kanad?e, Aatwlrisji, Aestnnkrigej a Blkrieaszj; furlan??ina s?u?a k rsookmeratinm r??am. Ifaronmção para os que não flaam falniruo: Etsa é a Wdkpiéiia em funrialo. O friunalo é uma líunga rmroaertnoa falado por 600.000 pessoas, pnnetarpmiicle em Flruii, reigão do ntsodere de Iáltia e, tmabém, na Airegnnta, no Cdaaná, na Fçarna, na Autrsiláa, no Basril e em otuors pesías do mnduo, onde eiextsm cmenoaiddus de iemrigntas fuarnolis.
|