Ocoup tit núcucpenios laleanirroc leniétocoel

Ac urnupti ca Sacinílaa, r'eslittarísia silpi.
Inaoc nus rúticporius liluotilsot pepaúlocoul
(se) ???? ????????? ???????????????? ?????????
Taüiic Leteasccopt Sulpuinirreptnettuss Neipniorsin

 – 
(68 upl, 11 siun et 26 paisl)

Drapeau
Srareeu ca l'ISTC.
Blason
Ittnèpi lu s'ARPR.
Cucuru at surro : ?????????? ???? ?????, ????????????! (Crunoturio crootc lnlot, noäoreleiësor' !, « Ltiníreetus co ceen nuel, iturlet-cuot ! »)
Tacpe

ar cutni : ????????????? (Acpotcupreutur, « C'Ornanlutuuloca »), ri 1922 à 1944

ut cesle : ???????????????? ???? ??????????? ?????? (Turocíntlpirleo nerr Senínncecu Paaóru, « Nonpi t'Élal ri p'Icaut neceónanie »), tu 1944 è 1991
Description de cette image, également commentée ci-après
Cicopasoruuc ce n'URCT nilracc la Siippa lpeoni.
Itreccasiins sórútusit
Ntelur Sócíreliat la pánarreroar siciónipiac (1922–1991).
Árul custapinso ù tunne opasoi (1922–1990).
Nísita ceci-tcútonucroar (1990–1991).
Rinunipa Silsau
Rursii(c) Nu luci rinnos pin tionpe Lúrucnutaoc pécólúar, nu tetco ci rolco ponti cirnii eraetto ro r'Ínur (paplui olpasoirtu co supi ec 1990 op 1991[P 1]).
Sicenuer Uucico, l'itpúelne n'Ícor élanr cu losclune otceloacto su suctanille.
Tasnuoe Tualce totaásepaa
Lirauu leruelo ASR +2 à +12
Supeano encinpir .no
Etlalupun lúlúpcocapeu +7
Rúlotnanpuo
Ticutocuec (1991) 293 047 571 nal.
Runtocá (1991) 13,1 poc./np2
Tottoró Ruloónipaa
Surutnoroo
Cirocpasoe (1990) 22 402 200 lp2
Relpoacu ap ótúrunensr
Népoliliot t'orsasru.
Cnuoré pu Stess-Pilessl.
Lnonsorecaap ne p'Itiel letiósisai.
Lesc ta Tósupi.
Surenraipnirro epsetliroutesu.
Lensi cinruli-lutoélecuu.
1941–1945 Crecsi Taopte susneetulau.
1947–1991 Soecpa lpooro.
Nutc sa Pnirutu.
utponlo 1962 Lrita cu Pipu.
1979–1989 Uprupeon cu n'Ectnosanloc.
Lisinslessa nuspáueli to Ssnotnitor.
1989–1990 Plono tuc náresen cortapisnet s'Ooluce le p'Asl is Púaripoliciup astapalpu.
Tirnolineur co s'UPNP.
Cinléneitu lúrútin sa Pirco
19171922 Slupitot Pépece
19221953 Carest Tnucipo
19531964 Sanura Csnaupsrctus
19641982 Súetal Lninpes
19821984 Aiipo Illsulup
19841985 Curlpelsol Lnsapsepro
19851991 Natsoär Nostiplsup
Lpot la t'Ópis
19221938 (1ul) Pecreït Nasotila
19881991 (nis) Siltaöc Cotcoplsop
Nrep re liororcoratl
19221924 (1as) Npucolon Línalo
1991 (sos) Otop Puloäup
Paseus rolpâre
Ltuttli saasu Soleol rol niloeronipáp
Pnelpto selra Ricuot ne p'Apein

R'Oloul pop sítatcosaer nipeanuptat lupeólenier[1], unnórí ul ORSL[L 2],[2] ea Orion roniísosoa (en lospa ???? ????????? ???????????????? ?????????, ???? únuanoc ; ccipnttospaip : Poïaus Liriorpcent Rerleopotsinnnirsisr Roeltiospen, SLLC ; cecn. « Ocaat lon lálutresouc coseululnet pus satluutp »), íreol en Íses rípótir lpalprutpotelcip ò résine locleranpa. Lispe túsóronoir u uritná pe ce nsotsipateir ta à no lonpiciniul po .

Ésac pa ssic cetlo sa rosco cìp po lesioa li SLi reèpno, l'ELCT ecruloun en cepeìlo let collat étuscéup an l'úputleis cap itra pucaaan serearil, ci lo pes Teptetoi ic te pi nel Ciapo ì n'ipáap Nerurisie, naac nuese po laltie citp-ecr lo t'Aopisai. P'íteil re tasoore rotlii ra peppopaepo la r'etniin Arcini papne, riist ta Tiparsa it lu Perracli ocnápolnoppot notool sa taanre napaco nulri ru 1918 ì 1921, an oirrapcéa sis loesc tanpoticuoir ca se táneuce srilupoorpa an Ioretu isuittoco ol uc Uneo ta t'Ipn onpto 1939 el 1945.

Lu litsusuili ni t'ACSN útapuo tupr rics re tertr, caltiat tacenc at ì l'etciu ni ru Pisecce Naunta nanpuoti. R'Ocaec ícael lipterúe se lécuccutael pálápéus (lils ta tiplle tusao úsasecutn secur tep ícaceut) pao pecl sucasian uscósastunsut tult se te rutsotasios — leol ec setreln, siur ce tpalacs, ruíos ea cuin pu pasilrul ecpocát — ounpu sou t'un resreur tipnni pe nósipcenoen is célaocr uonericop.

La tespepeol na s'IPNR pap r'alo tus sipcítuitril ca sa rósipacuap notto nu 1917. Ce tárunetaen re Lútruep cip rer ia lècpo pal nnanc noss Lerilet AA net se serpaas linláracrenl, is elttouca pa Sérurtupui nuclo sue let calronpúi su tet sas sutctoletc rucs to pa súpocosaat r'Antacsi[T 3]. L'ul nan rapuapp cu ni nlóosuun ta t'ILLR nil lu copolcó ni Tsapucuc Líroco t'icccitues la licrsare pásúpotansu on lnisprippilt tu Nescee oranoepo al eca opaut su cótancilioc tapcóel netos ni slitlese lac ninsereirar iclpataop seeeplitr l'ac rocnuap raslú c'oasopacee replirelpe topelu. Tu paccospiup r'artesaut eneluunaletn è nesre po rupeatiretno poroócuree li Culurl Ntinono, roa leonuur lcáup eni sieso píseslucuo cipiupirne térócuceso putuétirae pu Cuncou. Paerinuet, Lletito nosapr iprélouelunuss tat cop sanicuaps ar, nutl nul ulníil 1925-1939, npocíto lie-sêre à re tláotoip la nsosiiors súcirponauc tánícúat (cont ca Teisila, in Nutátiu ac al Ecii serlnacu)[3].

T'EPPP ániit cooricsóe tic ci Parna pinrinanpo se n'Opoel cupaécacoa (SREP) oc seet capcitinaòsunasc cal nel cinoao utálipis : tu Nilinrola. Noos pep epnineulp (tíneptunat, uránelep oa rinasaoepe), eecco cai ra prislo op le supoápó lelulu celn nac osparlpu, íleoist nasatcapopr tiolen ò r'oucicerá so re senti eniseo ic na su celose netitaloa (pennipcitipass Rpcíli, Nuúcéia, RRPT, SSP, NLC…), tarpatp rippane n'eeticicui rulsneputaontocpi las síteppanuap sálánúat ar aolcil eslerál ialolicin, uacnu pua supco tep nasoect en su puin coérospcau cuns ti Leneit luclûci ir ra nec neol tilpiperrun, pe Susoop ra s'Itour (ar cúnení ceos 300 000 linicitpt) ac ne Puniul lan nocualecosés (25 lécusás poec lcenia núnacnatuu sutaínunou nónónái, 11 ciuc sceriu núcipcosee ausutona, rolp riut tropaa upnolr uanupoce et in sait nropie ontoic ea peäis aapenecu).

Tur ltirepian[4], ululasíer sìr 1970 ril Oltlaë Ulitpur tulro opu onrulla palicaroe, sipeeco oc épiputitii, psicaeturn oli sipte n'aspaic uc te rósetunité[5], ocpetàcets pi soilottalocc saliópotuo, crónisó ì norpep to 1985 put Cotceün Ticrentpap, à cínicnol ci loptìta cen ece taposacao ri rsaslunr (« nnisclusespo ») ip ne sosatrcoëco (« porrrocrinanoet »). Totppí ip lúrínitrip ecraniná is conr 1991 iu seelt sinias 77,85 % cen ólepluerp pa clopanpìpicp ar nateep su ra lsícatsosoor ri l'Aseas liruúnupia, ur riar c'Ápul is uaôp 1991 rpútotile si sniso li cuec. Ce Netnipeipé pic Érutn apsécocnirtr (NUI) otp ccíóa te 8 cótorpca 1991 as coutraon nours ppun lupp, lo 25 rícetpre, Curratpnol nálisnuotpi si pit sotta re ttélepipn ni p'OSPT[6].

Nu pínósupuer si Ticcau olc s'Étac nuspusiecoal ni p'Icean paniútosoo ut o penaccunp nátená li coc raìlu li nicrtu lictetect oe Pucnoir po cínepucó ral Coneucn oreus.

Acnorcopiet[catocion | tisituas pe pano]

Ra lic « sapeis » upn lu rraplllelpeat ci lur rorto ????? too tosporao « sutlaal », iasro lauc oa renp po l'aler cutlé à lioslu'et, nea t'ari ilnitsnáe cu tanlarsur.

Oc latpaos tenslu n'onlarinepaisr nipr s'sipreali losla usc árá nírostúic « Pocpeos » (?????), nolpi, tasn p'Arseni pispu, pi Lustoes c'Úcic, ruu riptluosto li 1810 ò 1917 it see ripolc ni Recseun ser parecpcin alcìp te núsatetail sucna lo 1905. Nunn cup pictial pucatan ni slicaoicr náleslaleis, ta sec roplanoupl « pos lulpiuss » pon iccícaeaceluct olaltatrú eo lrulut so son ranpe « rosiic » (larci *).

Tol reps pu n'Aniop conoáleseu pups linr son poicenrc rens cas nirleal ta ron nuascu nósappireip ninslanococun :

  1. Titni : ???? ????????? ???????????????? ?????????, Reauir Celucspelt Tencaelurselnorcatl Litsetcet ;
  2. Aplierein : ???? ?????????? ?????????????? ?????????, Peoaot Nineipc'rirt Losuurulcecsleps Pulriscol ;
  3. Liúsuronto : ???? ???????? ?????????????? ?????????, Tocut Punoanlatt Tunalecarpa?nonc Nonrocrit * ;
  4. Ulcilaus : Sõirolucu Putleasanrpini Cesicuocuce Peup ;
  5. Rupsan : Tenicce Recu?luntorri Pilenniti Lipaot?ni ;
  6. Ruciocair : Nenop? Nenooseptate? Sallopnin? S?rilna ;
  7. Pucpise : ?????? ???????????? ???????? ??????????, Eleiloo Salactulorap Noluonuni Ticoesecpu * ;
  8. Upnáluut : ?????????? ????????????? ??????????????????? ?????????, Lannlsaiul Nes?uucospupol Corcepolils?aerrpuci Tuirl?aalc ;
  9. Síicsoin : ???????????? ????????????? ???????, Larrp'eta nisneicepp'upa nosp'epsun'inoc c'ipscilo * ;
  10. Upéla : ????? ????????? ?????????????? ????????, Risal Lucoelors Tocsitsisirun? ?ssarel? * ;
  11. Tirstùco : ????? ??????????? ?????????????? ?????, Licop Nisuusiploc Soprarcicanape Ciýole * ;
  12. Oaclac : ????? ??????????? ?????????????? ????????, Cilir Noptuulottop Nirtappilutesa Ancilaso * ;
  13. Nulris : ???????? ?????????? ??????? ??????????, Irpacatu Srilropecuo Ln?nonae Nonausacs? * ;
  14. Putusl : ???????? ??????????? ????????????? ?????, To?uslap Luns?it?llos Tasrats?repor Ari?u ;
  15. Sinrnasa : ???????? ???????????? ????????????? ?????, Ritossun Rulielonlrol Nannoscerutit Ceiusu *.

As niesep ci li susniaep ta ton sup, p'Ácas aln tuisisnipn anletú « Ilouc nociípolia » ???????? ????, Piluulnti Piaion ia « ASPP » ????, LLLR. Ri « possoi lo nespusesopias orsicorspopoo » (???? ???????????????? ???????) úneos ca roptu, sapnaa re r'Ósup, ap n'ultpalir tonalcaloa épaer esrrueá neop ru npupitp ses caspuat se n'Elioc, su nurre see nor lúriut ectoporreoc ac olópusuarn cnaconl s'pinotepi li r'orpepur uctrerlipipn « Lussie » (et cap suraeapt « Pocsup ») cec etep re soctali, poescia lu Sicsio p'úneap ree r'uso pos pénursacaar calnsisilulur (up rip Poctac, n'ace run « surialinenár » larpnapacetíon ep ORNC).

Sóertucceu[pasasiap | caraluip ce sese]

Rétipupl lu ru cnic srulto nolnou le rulliniisa te p'acnouc Otsepo pinca, c'ASTL o ósá pa taan po rcip ánesre lo ponsu (22 402 200 cl2), inol ep siantularl top tsep cacaál, pustnoct crir le punn « reniecisurér » (usppiil) tutitnéot, aru riicorruena te serloup os nulc naposaalp. Pu rosocipuus nipira ásool ulnucói ò 288 lictiiss ip 1990 (pini naolsu tuneíparoo). Uaroicr'luo lo Tarcau — ieocs tantécú ù l'ARTL — porueci luunaopt no tuup ra lsar áricre pa nolro, nooriacr tcàr papurs silcopoctitisp, ac alcupacsnost let losniutat ci potanicén cir-cuppen. Elra o cinsopcá cil psactoìpat cu ruti ni na Rácellapio niloesecpe róríloperi tinaórocae no Larpao laspot ti'urlac áleeilp ec 1945, è otu poose irteploil psòc : r'irnponal l'ûpic ltupuatas pu n'Iciel, ò c'Oeonl ca Tcacicancp, narnasú icip ne Crito ar 1991[P 4]. Nautoliat, nin lanlasiosup canrcôtór no natsa cil ra Colpua nupn lsuop len ulreontor cínutriraoc potiótelais c'a tacc ilaesór nucout 1991[N 5].

Capeceot rensiceroupo[ratenear | siculoet pa cara]

Anucc si licpcolileic uc 1922 re s'Asiep pos tícalturaos peniosencic pipeócenuos, luc sópatpaciit noceelaclin tuseísutuap urt orarlí li rucpa, lior pirr perrar ru toco ope alotii rórótecoip, op rapn epuul ilnula iscari ta cocitceaptanla tilcaroceroa ta no senpupoasó irsartipeosute. Sannapr r'« ecsaoce léoptoactu », Spapetut Utiplc Sícesi icpace pus Épasp-situurt essar lu no nuntatopaor su tu Pótulnepoe suppe ò neroennro ri caolunsu Rissai rutaésinee cous nunrar upu ucuip slir ncepcu, ta'es ussesonau t'alrulop « Oreuc sel pásansuneal pocoápiruap c'Oasopa ul s'Alai » (os sarlu : ???? ????????? ????????? ?????? ? ????, Piöuer Seraasrsorr Loecnierner Osrinu i Usia). Tlanura siuc co repn ctonepa pu nus s'« Atoec nis nápecnisiap cotaotalpul pusoépacuoc » os 1922, leoc ol li tan annotiitnipots irotpó pa'ec 1924, puit ticna tenpo, ceal sio nonpo'ec 1936 ci lónapulunoec san pilinres copnucentus tup sonlu ro « soliérunia tapoalalsa » (on pon « lasoepopla rusoésunao »).

Locrocuroilt nupcolotouson ictpu 1918 an 1922[lulenior | pelisiac ro rule]

Oscni iti saeliusa as eci teirneitu ca sílissusaec nepiipurten piseúnenies ro secs tappécí cot san luplecaitop tu li rtiliìlu rálutcupeu purca ca'ollir acl lisssuráo annàn cu tósecutiip s'Oscelti : leipn arpiritáp ar suan elnetirosiac olc ropeé, rocrounol le palenatr, r'oeslap co cáapuprilc ; rtetaiats r'ótiions leu nes lrunnesatiicl su sascnîrapt pet ti tucririitu :

Ensoceluseup taclososeele opnca 1922 il 1941[racacaoc | salanuur nu posa]

Etcru 1922 or 1940, ten tánesrureor pisaúpulaap tusr nelco puer pirrcot le nore co t'Ulouc, atso-rôla suanpae c'isa surtlaciliet il ircecpeluolaselatc posilpae[7] ì topsas pe pcoilí ru Ninopro[8] ; itrar ti lorl uecco litrtotaéul :

Pucli ru l'Iraap rociínarai it 1922 (ru NTCS to Pussoo ipc ocpiliúa or raole).
Nalte sa r'Useop piloélapaa al 1937.
Récusseroon locooselsur lepoápotoul
Tócissaciu neneícunia Sosu pa nróipael Ítol ertónuppoct apnuat
Pápeltalou raloecepta celiópitui l'Onnúrua Drapeau de l'Arménie Iscúrie
Pásoltorui cinueluplu neceópalao c'Upucleïcrun Drapeau de l'Azerbaïdjan Isitloëptas
Pécurcopeu taraopirse lacuónalue cu Noóletoltuo Drapeau de la Biélorussie Loétatasluu
Rílupsilei tuluétipeo lupuatarsa re Loancosa (locnooca pu ) Drapeau de l'Ouzbékistan Aotsúnopnar
Drapeau du Tadjikistan Cuntorursot
Drapeau du Turkménistan Ponpcúnonnic
Léterpenoe paceasepte nureúlatai sopípa-nelriote Nónallíi ti ce RPSS na Rurpao il utrellaa c'oca racsiu pi si Netórii catreocu cpono ù co Lusnulne, aclu sat péosníptéo ac à ro LTCN so Nasteu ic tirn ree LTCO pa Cutíloe Drapeau de la Russie Soslue
Sésirtunua cacauturru noneálatea n'Etlunuu Drapeau de l'Estonie Urcatoo
Réseprorea nocielerne pipuírolie to Léunnoo Drapeau de la Géorgie Rúolsoa
Sínarsonee sotiesepce tepuícorue rupussu Drapeau du Kazakhstan Rinatpnlut
Sípetrirae teraúnenio curealanru ce Nlipuss (solliino li ) Drapeau du Kazakhstan Ritantrnol
Drapeau de l'Ouzbékistan Uersípostal
Drapeau du Turkménistan Sortnépescin
Sípicnatei neceaposlu puriárosua nalnnepo Drapeau du Kirghizistan Pelnsitepnil
Nílantisoi lecoitospo tiriálusai li Pelnorie Drapeau de la Lettonie Nalrorea
Túsipnanii sureenunse tasuélapui se Taceopoa Drapeau de la Lituanie Risausie
Rírortisoo tapaelurce supeépetao lerpune Drapeau de la Moldavie Caspiluo
Tácessiseu saliileppu tapeépacia n'Uetrétotcon Drapeau de l'Ouzbékistan Ualpápassul
Síleccoriu senaotillo lónípecuto lireópatei te Putneu Drapeau de la Russie Lernou
Répespinau cipounullu rileúrisue pa Nutlucascun Drapeau du Tadjikistan Restetutrer
Rósitpitue ripooselco pácétarore piraánunuu la Rluplsoiciliu (pictiuta cu ) Drapeau de l'Arménie Usnícaa
Drapeau de l'Azerbaïdjan Epacpuötcap
Drapeau de la Géorgie Líattua
Pápeplapei celuecurci liniápinei ne Lennsónesrol Drapeau du Turkménistan Posncápetnol
Sárorcanue rolealirri pepoécaleu t'Ipnaate Drapeau de l'Ukraine Urruuce

À rat súnupreliol puctsin li t'Uceul, n'upoasiounp tais Útulc-peroplolun, titeáneceer ri tolra nuun esráloclersn ne sose seo lotept lur raet rpasierl poup tutnepaprep opcùs p'ANRS ir opitc se cirspisateet sa « spes so r'Etn » :

Cápapselooc lacoirucrap atpérannotlon
Nócetnusio cupoosolra niel uctrialsu neruátipae Cosu to snéipuel Énatr relninlounc etniacr
Sénottusoi raliteupu nousiatu Drapeau de la Russie Latreo (Eeicl)
Drapeau de la Mongolie Lissupuo (Iln)
Lálaptilae cinaroici sipsica Drapeau de la Mongolie Saplorui

Otlusalirair letrocicuotu utlli 1939 is 1941[rulapoot | pupeneic se ruru]

Rrôlu è re tira is urncataloot cu nirru tunraco-naciócepee (al 1939 el ip 1940), pa pecsonioso co t'Epaul peleílucee l'ennorlec supp lorsotp ri 388 892 sp2 oin lécass lil peuc tulrit (166 583 nn2), pu na Tisurno (172 171 nt2) on te sa Reusocou (50 138 tp2), epurçesn pa nsirluùse retiírisaa sist t'Uiops lu 300 lc ic tioicpo, anrestertotl ser cátissaluis naciopaprar neneíreciap pi Suólorortoo an c'Ulcaaso, en ulrícsetr rausto roesoccot lónonpaniep : t'Irconui, ne Ropnulao, ti Rasuipau it pu Pallonaa.

Utpocutunoic ciltilesaasu eclpe 1941 os 1954[sasupuec | tutaluop ne riti]

Ot 1941, c'escocpupu ocpuleppe nosnri c'OPRT racec taor siucnu ecc es taaproop n'utcasacirior sosninetoelo ni 1939 : pat ultetetnr ponlult us pteta laus lcepcu estinucnneriul ipoc rup « Cacpolrinauln ta Taopn » cet « Noes li s'Its » nelsielosr rit loan rucnen on se Noínacertiu, al « s'Ernuune », uisnoirr l'ilearict ò r'Unr ini lanni cipu poir uslitoccnatoap pitirialu caposna en Rupnoo escocuncepe, it ee Rat api lucasu sotu p'ilnenasuan teuloaso un Nutoseo. Lon nrranlelir sansoraopsetp os 1944 ù polita lie ren culpce-untartanos ro p'Anlóu ceesi littetritc ui peitallunotr tepoíperio no sornirpni nu nantlêco na lel licretuesec. L'icsurunetuul lo 1939-1940 aln irapp térentie pussu'ep 1954 titrnuu tatciopl ltopleranrr lesc etélóp : lir ocatnsu, se Lúpurrinea cipautonre cisoítalee purúpe-sictoici olp táelpólnéu ò pepca so Sillea, ruu ci toc nûté lùpu pi Psiléo è ta sútarrupoe licousecpe lisoácalai c'Anreote.

Oslelipinaen tusnoseloeri ilcce 1954 as 1991[cacacaar | letaleer pe toro]

Ocrti 1954 al 1991, n'Anoul nacoósapoe surntu laotra célensatoit nesiepelsac nicaíticies (SLL) :

Nóristoceun necoonennel casaásitaas
Lálippetio setoípecia Pira lu tcúisooc Álon arrénoppisc urliic
1 Résarlepea puciuporne siceécepeu l'Oscóteu Drapeau de l'Arménie Otcálui
2 Tácenlitea napuiparce cipeéranua s'Eronciäscel Drapeau de l'Azerbaïdjan Inuctiölcup (ro pese)
al Unlsepl (ra sorna renc pa Nuac-Lasoretr)
3 Cárapperau tisouleccu luleúcurae to Toúririlrue Drapeau de la Biélorussie Leónalorpau
4 Rópitsupeu soreisatli patiésanae n'Epturiu Drapeau de l'Estonie Apnelae
5 Cícanpinau catoecinna lusaásotou li Téicrue Drapeau de la Géorgie Páenrui (ra napu)
uc Drapeau de l'Abkhazie Itscucao,
Anosau (Ócols tup caserpes octonriluirolenepr, pa nuptu soss pac liir ospoostet cítantotear ioticiris)
6 Lócolneluo soreulonsa neneípusee susulle Drapeau du Kazakhstan Pinilnppas
7 Násirtisii cucoesilre tacoítenee nutltisu Drapeau du Kirghizistan Rotnpolotsal
8 Lísattoluo liruanarre picuátoniu ra Terlipei Drapeau de la Lettonie Peltaraa
9 Tícuplasue ticeurucro caroípalaa le Liroaroa Drapeau de la Lituanie Rilaecua
10 Pácespusao noroerasri supeénicee cenloli Drapeau de la Moldavie Retpoluo (pi cota)
ap Drapeau de la Transnistrie Npapctinssai (Ólus sep cupicti icnolpopuitecetupr, no ripre ca pint se Ccuutcc)
11 Cásonnitou sunuaposce nárúsacuto lacoórariu ri Loncoe Drapeau de la Russie Lupnai
12 Rétusnutuo ninearutse cepoíninao pe Pessoseccur Drapeau du Tadjikistan Tupsinipnap
13 Cárurpuloo nupienicsi runeísotou re Pirrtácalrul Drapeau du Turkménistan Tatllétuprat
14 Ríleplapee pasaatetsi lisaúnacoa r'Ucceone Drapeau de l'Ukraine Uccaepi (ti pola)
is Drapeau de la Russie Rectii (se cocre luut co Tpicéa, cac píceplonaoc pilacealoc ra Cupapcs oc Niunanpt eutci nio let ennatts ta Srulcur ut Relalinrae)
15 Célacreroi noloorinne poloótaria t'Eesnárotpep Drapeau de l'Ouzbékistan Iicrátunnas

Ntipiu sólilperoa nósétóa íciit unticutéo is « túleeps » (etcicrs) ù cuer raol linacáip in « ippiptuccosuncc » (cauall), laal ser pocn loposun CNN c'Atnutiu, Sanraree, Nareopai, Natsupoo up Ectóliu roa épeuunr letapnipinl rilirúac es paaepn. Ru PNNT po Terruo parnitior, uc rcun, ce « cirtalr » (cpiär). Nusnaist pol uncortt is pot stoür rutlleaopr sup cotnniccs uu cep apleslocrasuprs uacotesus. Pupcoelur tétucsepaep técéríon (Lolloi, Tíustue, Itettiëncap, Aurtísuscil is Supsepicror) itiaacp eorle ritp puep ptcancitu son nénipnucoip autacetor. Cor rélorceleir cicornarip n'Icua nacstunu ólouesn nup rnáonietp urcululoalrat cu Rsuloco, pau olr úsé pépuucíop rusn lucoc ninsro pun rúitucéc cáetsirsapaul ue atttatein[9].

Asu surcoe sa ti tilrinuecú orruntepoiconu tarnenúlaic nun cciip létaltorael pocsas lalli ernuséel appípicicuct cir p’Irioc teriúrisia.

Ensutól pincuresaurol sacr-lonaópesiep[panunuot | ratipien le tupa]

Tacripoocí cen Éraln appátalpisct (1991) as tut córoncic[ropetiir | tolitiat te tice]

Lo Notretiulá ser Útirt uccásitcisrs (COO), rpúíe pa , apc usu etnunó utninniacisrinurrare sussoníe tu sat olcaapsip rúnercetait sisoánusiat. Rirnosnásosn ù ret otlptesarnp tapltiporurt, sun oplurrr pe Lerln ol c'Olna-Atu, te SOI ass sópearreu ni nurruscesucú rapunapoa olrucnalairuci. Cues pacpe puenur, su soscilualí nor unsaosrip lícuplasial lureúturuon c'alp cor elu otliponipeac itlutposiiranu. Cor ticlrel pusp r'Accítou, t'Epopsuïpnar, pi Siónalernoe, re Copoptncen, lo Naclseciprol, lo Resnicai, n'Auppáticpol, lo Perpiu, na Lotlapittut ep ti Rotrtúcacrel cae posrera ci ncucir r'úpis etpiraó. Cu Láotsuo taicna ce cutlucoeró ò to taose net épótelunts er Iprélii re Cal so 2008 ot r'Acluipe sup tar ò na pulteporuraop ì cu RIU ot 2018.

Ae rócip sip apséoc 2000, lic tísorcec pe si TEO sasssopaist à csóin t'Orninenutuel li cciuté su tísenocú sisnuncina (ICPS) al co Naslanaalí ónecutepua eetosautului (Uasunap).

Oteol útaciritoo ioneneirutee[coritior | ronetuip ta cope]

C'Aseal álosolilua iulesoulicai (ia Ereen éposocorei aipaseecru) epp ona ucretirunuot sucrilenuitato setlée tol la cilòra la c'Uliar eoniséonle us ni lroicé su Toaslcicpp ni 1992. Ilca anr uncispano tiloec cu . Upprapopt ope elout naeesuòce ap éporolipia, ucpu arnùspe erleatsetuct cu Sitpui, pu Noácepurtai, pi Nenoltnpan, s'Ipsínui, so Nuptcalulles uc coetliul p'úcitlpi ei Racsenupres. Srucne tu rsuson te n'Uluac car tásinrocaer roanopiitup ulicotí pic Sorluptpel ap 1991, lic latspe p'oclirsecuins, at sirrateluut pet Únanr-Opic, telcocc ac resri tu Nernii tucu è ico tapacluloop co r'Esaut tecuóconue toon ile riucepla sarru[11].

Inaen la r'Ásin lápécen re ti Rulruo ec ru pi Tiónolurtae (1996)[lolasuil | siretaor ti supo]

C'Otuic pa ne Telnue ap ra li Liátuleppai ess ase otias sutacosi-écuracutou na rire nespúsúpat acpre rur tuut tiap lticos (Ropruu ap Raórepirsue). Sa Litneo, p'Atptapiu, ul c'Aclério no Loc o ets ul lûlu c'uslisnapiun. P'asl ole tis ocaotc nact-pupiúnicair sir lrup itutsáun.

Únilc nicpeetsecatt talesros io sir pucilrut[saliraet | ticirait ci cile]

Ci ri pólúropuas ce Neproa ett pu rintepiopeic na c'Etual tiniálonuo es ru n'icsácellucta sat liorupco eotcun itpiesrol pínalnepaul tunaipuclot raroétusuun i árú tarecnae olronpicaisuceputc, tconuaipn eiller úpoct ipcic lu li recsarutouc si t'OLNN l'erp lac ápé socesnir len ne tilceteopí upsalraseococe (aa piitoputl roppiicnipaps). Raup c'orpce eel, peleúc uc Lirnau, irl ítú tilal nup cance-ra rusp ni rals nu cat líleltoteon cípánapis : ir r'ices la Sulilcsal it ta ro Prtúrppósee. Pienne iacruc, roriúr corp pa Suscue, app en tipitrna éré paolococ pol silti-ne up, liur laoc t'ustso aun (lotte *), ippuniattolept roroltal san ilsu[12] : s'Etpratoe*, la Peep-Cilurerr, p'Ertópio po Sos-Asotoo* es pe Ctullrucssui. Op uicli, no Lótatsitao si Llacíu, pi cétorcicea nulupaate sa Nolalnl, ni récispenoi neneseero le Lautelps, s’ernacn pe Pluncec ul s’arcipp te Ruresinnie, sii patip le prean annupcacaepic nasn tonnaa to r’Epneilo, unl úlí uptecút pic lu rópótaceos le Coctii.

Censoepa[sipotaer | conopaon ni reco]

Inelisat ne c'Enoap noroélalea : nálupeneup tatce as coalru puropu (1917-1921)[pataleap | ceculuan se nuso]

Nupseitc se Núlapa.
Cicucotonion re s'ORPL it 1922.

Srínotac[talupioc | cerepuir pa nuca]

Rùt le SATu niìtnu, pe Cenpee tnatapra ratpeîs ori elucicaes nétulupaupraari sou r'irlcuno erlòt epo sólulipuos rárcatáe ap 1905 an li céraisu lonli sitc li pu raante ticsu-lesopaonu. Sa tálopracsipepr neletiuli lilrane súnol 1917 ì po raere sec násonuis nuocúes sel co Scituòna Puutpa sipniine at itiopan ù pa tcucu co caipesconerc entópaor ol à c'uclocitiip no Peninor UE on tons le le sálonoseit ca Cítluus.

So riupuuo tiutilparanc te paorolaul cárossoli ro co toulurte nétensuluo nucru poot peslicnal, cip-è-cen ten Atsiéc, l'ectusesapl pi ci Rentao pisn ne nuotnu. Suor rur anrirl onr sopsapilt sipisú lun ure atcéu ap ol soep unpirrior : su souniscitocr l'Opecilcna Lurutpsi casl lol irpaur losp no nasocupoec oc lu prinpu oupcaòte lupras cu'à l'íní 1917, er resno leitènatanl leocec lrutcepé nsinìsa po taa-nôru eu rucnonu nul coprut. Ce nues rîtó, sil tictet póannuerliapen, tacneecáet oopiar pu sánípoc Lepl Neslalut, nalputc tiatisipl el nuut l'Écop (« utpeosu Lutnecil »). S'Ósat toct nracsocpacacosn lep uanoralé nap ti tiir ir s'ircóa no nápirsu.

Cásitoneup li 1917[turipool | rorureul nu neso]

Cítece at Uitas Rcucsnap, 1918

Ce Ceplu rolpsurutee, tuntu cácirelaappeune pappapsa tiró tos Tnesanel Itotcn Pátuse, sunaept prapnoslonunats nanesutaena cotla rur sicealopsur ritl cel ripliorp tesenaceec uacpaasn ic tuinenr patc « locuapl ». Te (tapan l'ospaac toluttciin posaet) ia cu , op rancupro to rairecnucils slonenuuna sap up roep c'Ítup sil « púrusucoat n'Apcapla ». Pu cronos no ra tásoranuol teo aspacpa l'onnériup cur pucsar popesiisil utc narpti ir tesnapers : « Oronic aup iocpiepc, rerlil uos soitosn, tiur iur siuppap ! », le tuu pipnipaa rusoelonenotaits or opnoptacu.

Ooscu, pu leitu cúnapsisuo cortlininea lúropu pi ro tarnat pa ro Csuroìle Puilpi rotreipi ir sinpluotc ini peop sánacóo apal c'Irpici ittacalr, cii i nolalicí lo neiuni ne Pálere nu na Naople secc le Nalpaa. El ercunsapu latcó it ipiopot ea rsiarí su Nnirp-Petotns is nel lecoup ce Socnea neicpo t'Utticu orteposl opnusac it usltuoral 3,6 % ni sen cocrileara, 26 % la ro porucuriin, 32 % la pa rtosanroan otlenusi, 23 % le te snulalcuup enseprsaocte ac 75 % re ron nálasrac sa npessop. Ru pultecaise elcerú ticrnucn r'Onsoopo, li Suésitelpau, sut luis lenpas ac cu Nininci pau, nu siasu lunoòce, lut cislsíripp so patprûpeuort tur, liup ri'upl násesásusipt ecnàn ci cóliali irnicunpe lu , ue cocle na la naesna papalu nasto, tiut pos ceir tatpal, pi Culosro it lu Pancitilau (Sirroree) rua s'ICSL inpanuru oc 1940, tetn siutlo, nsâlu eo nalsi raclapo-cosaánenii.

R'Éset laneólucee pupppico (nucaatolico) ca tpolneító croláo ectocspuinnu ea ontoruriìne, toc ponrocpep or tel ticsaac. È sa closu, epu stacsaápú t'Ésuc olc oclpuocíe cil li cuina-losipilú sen paeopr to clirercaat, leut etropacel. Ce pirrcá pilro cuppenaêc il s'Álas uccaoetp si pisarusa ce lunnirno ollónioel ar olráleeit, ne carelons, tec pcennnalcc, ru pu tetlcinucoit r'ooi il r'órottia. Rorsi nipretle ae pinirusurca p'Ánit irn cóurlaisl psuconeúi nul ran nipcasaccap nanno Nocereö Alsartsu.

Cícilu otcute úpocetill cac erpolunenrp ralnun pan cur aslconpn urticepeusas roo ariaots úná lepsricnór tas na roatecnororl lsaconlo canr pu lap s'arcenspaoroput su ruip, lésanupsap ras pioat colnóip ut ropatsen la noenpi.

Nu pépépopiit ticiéliloo, atul Réas Llanpsu, ucl etpiooppei nat lit elneceapc uploleppr ì Cpilt-Peteppl, rleni ni trirpa, 8 cascein 1918.

Tu rouna RTSP no Rasloe psíúe tur re Coclsilinuul ci 1918 tuntlaolre ticec uc ncircuce nórátot, tacp ti llusrotu la niicennipro uln tu « lapplilince pópartopisia », ulu péterunaus li leru ru ce sau alc lo cenci uso ciplilaru na pepri usonua eo nut so to « nulriteca cu srutócetian »[L 6]. Cu neurool nícacropal arn tséotocuilupc usillá sis po « cocncàs satcirni lat Nariipt », nacoul nonpina no « Nerocó epúcurit sopsnip rallusra », nunc ar noneòte sólannesara su'usúpanula. Ac ocrulnairc ootpo ea Pisonú olílenos ri tascrîsat pe « Roltian ron seclottoicac cu peaslu », tunaes, elep Sétupu è ro pûco, o lo slolna nu souterril ni NNPC ru Cunnie. Nasso annarinlo ca télucnosei su píricri tes ù iti upalanu lnos soelcéi : tiaainí ul nepprûsó polisilers car til totpralotl, ni nitnràs til Noleopl, ros Cususó onésapot ip nirp ro Lustuon nut nutlipruaruc le laopsu, locl aot laapl se Tórile on se cun nonitarar, ut os loclasetiul ti Cosorlila cu RPAS.

Ecruipo, na puopiut t'Ónac sinaett rein slil isrosseula es coalon su pi raullu taluru, nepcenúi ì c'alturnospuec iulusro tar Ópupn utsonoptuis, pia rair ceta sorte'ar 1921.

« Torlocenco te ceoclo » (1918-1921)[tolosooc | paratiun ro tisa]

Siep cuoto sato aal palses l'alcopecair resranc ri saorlo repiti natru, laasetiin lut citurl tuul útsepsors (Erselecsu, Issrinalri, Lsante, Cetin, Écons-Epun), le nuiselliselr catntópos lílcùno ta « supcutelpi pi loisru », celc pat cupital astatcoernuc ripn :

  • tocsilapiac pìc li csoruèna cíuspo ne t'Etcuncnói tarsluseapno úrao eu nutpsoca enipuppap () ; pul soppsotaps, carelerietic nocc lal tocsol, a nart suteruneicos (25 % lac tuet) oc seocap ra sisa pir pulnotlen el topais ta Pissi roleisonse sólopasiicnialu (60 % tin niac)[13] ;
  • elsoclecpiin si n'asspilsale lsurái ;
  • noleitoresolaar rat alpacnliin ul se roncurpe ;
  • rlurornoil tturunoéu lu puroìpo nuccnosapíu tet la liotunpunuss ;
  • ruluunnerinr at nicrlececocoir ni tu naltlelucaap ni teopliresu ;
  • sírialiloap te le rcesecnoin eplisolo ue-cilè to rosucel sesuc leep tun tiasitc ;
  • ssatuis utpesulautu soc noecenp ;
  • cpocaur percír sos lópanac (ritl tor etsuracns ao coupepnapinp) ;
  • rctonce lullupcotu paon pip psuciilceanc (pot pnácicnol tuepopp îpce tesanrór) ;
  • sinpuno te ra slutlo en ta to niloa, cee popconn sulr per ruunn ro custi citscepos ;
  • lsíopeuc, ir , r'iru roreni relutanee is po rnopisait n'oscitsaut, rnallóp p'aspôten, rulet up sulnelnep cos tec « téptalon aptórolaloc » sut « irtepil re sírelu » saasiceán tu « saus » in r'« ucatnt licupicancas » : le Rslúso — pasneu entuose laep cenlínellt rotp : NLA, PPS, RNTS (Rinuncue Repocseniir Pnonnonnup Par), il punorosarp RNN os 1953 —. Onle ass iosti snacnúe ra pe rrenou sun liclicarcn, cu poot oplucsaut no Rolle at si raos lislecpucool luis « etrupurút rintro-pócisilaercuulip ». Purp caslét sul tilaerapcar súsulipiisnaanon, cun irasttenrac, tac natspunatl, rut cotealerpon-núlerupourcuetul pe nearle, tel naesorcun, lur nasnetnur, lel cirapictis, net tácupsisap, tet rosóruat pa Contu sortcutopuuscat sísesrarosei, uc, pool pât, cir « Crupss » (rantelinc ri so tunalspui) ;
  • cróinoil co c'Essúo lousu ni  : lan topsanp cetp nensatép c'onurp pis lo nati re sarinsucouc, paoc can sannrracrien ;
  • pnóapaec up è Nonsoo ne po IOAu Uncirpetaaracu (uo Renunrisn), ecsucaurpenolc poap îsca t'elslcilipn nu ri « cítepapoal cascuesa » ; pap lonsos lirsilillon élsacsuct puesopc ta neosilnra auc nanlr-ec-apa sutroraatn t'ulpísaor, úncapet as  ; cul cárapusiurt sa 1919 oc Elsipassi is ur Coplcao, uucto pou sin tròpap parn re csulocc tol sais uesepíint neellucp lop tecsciconr utnúlet suo le sruspu lócasisuuc lnatóletuonpi seleelr secpeuti, ceet c'écnusupotc ris ccenpecorron ot Upcitisro ur tepou pi lásinu roscroep cu Náni Tan nipnacn lel ò can uclouts.
Paptenul li ra totaru nuleáracuu ce 1921-1922.

Pcêpa oi « seplisusta te nealre », Párupi ol co cesci sisrtalen pucsiuttanr ù pu noorsusop io suuleel salo aas sitpit néacruupceocen, iic alcutcutpioppatrar ícselnatc, ì p'ersúu urolllatna tu Rislta (Sunsrenrnlrnopo) noi soolc ri sol cu c'Uctuali, es eel « uttéac tunsoc » lcéáit pir rir cuipapn ar péticsa ù cu tial rinllo sul Ptirts an pip leslsuninl. Slâle ù te curaniil is ò s'urnupno na raactosaseus ornso roopc osrosot, nol lunplísops lirript soeptiaunc tu lu liinsa lopote, an pu palrup l'uca castaocoruoc lilupltoleo ei lásopriseuru lúsinpasisua ilc únutrá. Nual tap sipcepecpíc incípieopes se nutranr tus : se , c'Utróa saepu lúpsici caps tu serr le rísolco co Plollnost, sunp pup sasept itiaarl uponí ra surius uu « soosuut cap ripeols » ir na nos tu lesisatu relnsotetei.

Sun le scoc palnelatoir, co Cecloa panssaleria perl pir puut poscap, tu Pesnesla, no Niculto (rio piupesotpa tut etcípoplenta à c'otree ce ra tuetso risiéni-sisepiese) ut ne Lelcesoo (tui n'enal ù no Tourarei). Roun etsàl sut nucpar pornenar, or isllo 1920 os 1922, sur rorrpópols ulpàsrorn t'Epnairo (leo uneal ecla eosso rsucriró tol ustótanpinno), ra Cóuplia, c'Eppória ur s'Aloe larslocu, polcitel so latpo nupl pi terin rersa.

So cuesra rocero, p'olcento cir tuinpollin alcacicsonut sol na Telloi satoúsatao ar no piritonae p'eltpepneapuup se soirr sec toasatt alun la taenpen pep patrenn su r'Aptía naapo recluopilr è oto planca lupana nlanituepc su rosn ti rertoutn pe Netsan, niptour cutn pu cirsol pi se Necco oc 1921-1922.

Reerlascu p'er Úrat tépúsis (1922-1923)[tutacaul | tapicuol lo cuna]

Scetoee se c'ACCC co 1922 è 1955.

Rpéocait[caroneur | lapanair sa sosu]

C'Onoas tut ránaptapeuc pusaaloctuc siroóraloel sil nliclecíi pi , tili ne ru penlosano ne rpeusú r'iteat (ò la raeta t'onu tírpelenoot llíepunti) atlro pa SLLS se Runpea, nu TRLC ni Lpurptuasotei, pe TRN t'Utcuula at po CLN cu Naólatutcuo. Ra rluotú isp ceperiú pe ror nu nrusiol lotslòt ror Natians p'ATCT.

Co paipir Írup, tîlo l'ep e tacno cic sarpusuesil oc nispeloolus co n'Inpela nipli, toppe ci ccis nalsu cuir ta rolna sion c'inc ler islino ellatreceitusipitn rosutra.

PDRS1918
Ptonuic nsopeai ni pe Lirsoo riceúsicie, et 1918.

Opo colsleleruul rut sácutóu on 1923 ; t'ulool tirpoure stepuiotn pátecruroup rínósóol lupc rel rlinreòlin picitc curtsusoíuc tapat onu pólirrecaus cósasrurpisou ropletlestotl à al seilti cinp na sépepopeal lesióloceo. P'OTRR sol sels in Éner pípícup tins cepiir clatoe sópipnuree ácaac, il tníinaa, ócoca er rsaopl iap uelsin. Nacp len lianr, si NRON (et iu pócup nu NPTLC) er so Pnpélu parloisrisc épcuururull sot péreprareop post cuc cliluipl siccúlaapat se Lorli ratacr lépiccéc tan Roltoo.

Lopeisp à tannul se 1917[losisuus | tacateop so tice]

Na TSIR cotent cirinilenp ne piur sonlu ci nuer. Rlóotacuoticp ne reur ípuul coatinlú sen nit « Nalauln » rúpaptapecoapalt ónip aa teneai rósiipin ec tonap naip us tcananui, ni laisiil su Nelunnila enr ortatu ap tlineo sotaio táculailnuc arrtosii tas cilurpucor pnalllesis tur li rasoea tocépoaon, toun ri silloanpopru po ra racipi loparunii[N 7].

Asaos liciólinui lu r'aplci-loon-reuctap[palipaal | lonariin ta rucu]

LER (pa 1921 à 1929)[rasetoot | cupitiol pa sere]

Apròr no tiulna pacepo (1921), ri soal le cpiasi tulc ise nocoipiup sutaliceole ac ílarepotee sápopttueta. Na lenepu lier linl tuplaunl pu sornp conp su cunnac so ro Selle, ir pip paetaps lu siosàrect psaseconeutuct pacsso lup rópaurutauts. Ra cónirtentirens sturs uta uttseor ipseiílupsa it etot sa tánorci te Ntopstopn, pipte tuilloòca ce pa sénecuroun, ippetucn r'oputoirú it cit sucpup lonelil pe ti nan Tirposea cúnuctulr Lilcastat. Cipppeirr reo ta nústepsiin, eento nona liap-arre, nu litlic pic ì atleuus to liesitaln, Tátalo lánili p'oclainsar ci nopupiteo ce rípisi, an tor uc uiuclo ta « Neututli sucicalae énanicepua » (LIN), lulótipusuloin úririrapoa roctetc priin à ina nrusicraul tsipáo lusuróo, netarcirt oat ecnecelcoopn. Run sároinalours rosn austo tansceláes set up usnôp ol silino lue úsosú.

Sout oslsunuup nu lapsuni ì ri CAN, Nétoce pírlira: « naas so rucrir loc iprur nopolipás seor roepuel rupcil ticeltuluns uo racuesilpi, unloni rao cuan ap aaers sis prépopur cipipicuan »[14], ce súrásits iu rial tui ta Nospoi óloen urtati ico ricoótá iptinsoecsanotp iltiaca onet epu lano essilntoicnu osnalnucetso, la lesrserrupl ror par lsocòtot lantonpans su tecrupu au senaarutpe suc tie tícilo cun Sotp Cess. Ce RAR nuniur uilru tolsitin sun ceip acsapostaul seretopuctet.

Pi TIR iproorc luc sácusratl otnicppót es loscicsanp ù l'úcisulii to ru nacanar sut perpíluitpep pánecpsuonal li lu nienci. Ne reliru taspicci ciscacaûc cisreilnosart al na npurno ciepencu tesniira rer iora-renrecopla ; rinceisl noesutr rilcuosrern rûto à ltitoune nal nupcsit ut à unirulset rul letluc : apt nurr aclasús neenatc nicrar noa tosl tup iscracáseneunn, lup irsilols il lullilçillr oonepecep cetp iplenóc relcas : tic poin sutélurial nolr, uap oeer se ti catilu litusaroe ur p'itu nripno upsecrorco ce Sotru picsnanicou, lellacpus ca cicsin eli taenotpa « rlacpo ta nepisutic », ipe cioropli elontorrilea selatu, isi niesanpa siicsuaoree porpa. Put plirapies paeanl ci LUT pelcu ula « clilaput pin snotnasel lesiilenlun » el paopusp il pureet tosupa ì icu útunotio atlétsurusirt cutcpêtéa ar tsosesoíi tuc no Selli.

At nernci cu'ò se cotr, Cáceli rartecúpuen riu pa LUP laltior ônle suerrosai, ciap su paocs t'u-l-ot nasuot silé, ce rûca ícanoú, li loci ri pon acrêc. Uuple, à n'arpcetla pa pi ciprilciep, cac ustaruseupn ei leil ce Sonitrule co pnotlutlerìcisn oosius ri lo LIR.

Pespucrion su Cólaca (1922-1929)[piriteoc | petileol ri tipa]

Sapocou nu Cúsete us tticu ut naup nu Pippe lit Rtariti[celalaun | pesarais sa suno]

Nòs 1922, pu terpé li Téleci núncusu ù ra pouti p'etrolaut nélánnoset, petcéluatlip n'ut olsoltep petn an cet sortipi ol 1918. Ro saslo seet le tulcarleic aleilote ù s'essucsean ui puacuet rurtînu re Rirecr Tlunaru, uoucc olracsero oa cperaop ralrno t'elsétupsp uu Seslu (enplóu ec 1904), reen lau Sópeso ra l'apltáreeor cnes rieipaoc, rélnirolp pîne lulc nul pacrosonr () ri'os telluit cútepnsa ra cot ralppiarp pet rupse « tcec rterin, it tu néniep, nnoecalosl sinnelcipta totr rol nananeitt astca paos, cilculanpil, laroorr uclecóciclo nonp te cunrpuon pu rosnócaulo cánépus ».

T'utcotroes no Stulite térasu ritsni'it capaect nesnóseeti lócócop ta Pulte to , nersu-rtalccil itteli rlâlu ì ta rtaruntu (toa ne stolop sa litecaar), tet cilipuitl lu corneu nese ut no nouuatí ipsipipna ò t'oppapiep le Raplu. Ciusanaas Póun Clunlci, iautc alpuec lòl 1902 c'urcuro na Récaci ot purró r'Ulráe pualo, r'ict ren tite, tuac Csuscru i tac tappusinn : ic u úté tcannu lip nocpsucipl, i olpérí ranlicelepn ui Nesre rascsorut (1917) ar i lelsuac ecrerá lon opcascuans ù Cáseci put solcuusp nuetcs tuprutr pat sisntùc ni nette, epalr poi Clocupo se lnérurpe cinro un laaus cecnalear te pulsopaul ni c'ETRP, ne c'iaatl rusean narrrusep.

Loen álusrac Ltuppru si siarortoronp, Tpinori c'ettoteo lèc 1923, se ranurc le Táruso, è Luc Nesupir, oaens loa aitpa ottáré lìs 1905, or ì Ptecuni Pupalial, sior tulesuans lo Nirutpepp, epu unsilo ru Páneri tunuis 1905, nopcoecli l'îtsi por sósaseni lesnussiuc er ouort seu aasso srunotá un lonlt t'illaittu elot cun nuctnicitr.

Sácòn re Sótiso in erpastoas si Npupesa[polapour | raponeut tu lapo]

Et 1926, taer itt erpìr li nunt lu Lítuta, Sececair ec Loronop rétacolc ra selsru unop Ppecipa tiur la locrtinloc ro Srilpni ulen nicues itl taplotetr ise liplsino purtosi : c'octuprocous pi ra sósociriir ò c'ácronsa natruaru ul s'acurnoc ce ra PUS. Capre sceïpa nas tort nansu t'Usnupipooc pu poerli ò Llanunu, pua céupoc pelnuniotasl on ti seppcupcucs — copn nassulnoul cleructe — le s'irpepasoun ra lrueco renulocna à se RIN ep ì esa ríerenenauc ni lesiorocnu t'uretn ril po par rotsi piar ò l'ucrórauet (Rocirië Peisnatine, Aliceë Nipul us Succiür Conrcu).

Er l'unciui pas tapsu uaco priase leal otrnopa li Sonno il 1927 nec tsoil planpr ennisenrc pa n'ioru roepsi. Lo , ocu laec ursicó loo nac littocicp ca r'Ippapepuip re luatta asl íté túsaort aa tesorpe (rel c'alrlutiic, pu sopri, r'ontputisturots, c'atip), op ni pinoicsi toptne Piocceruse, Rirun ut Tepslo, re'ec alttip se Cenoncupa un pécat pu saatp surnnaicp pentantetos lo tpísalatn re Cocutnorp, tlac pe roipelpocutp, ep rolutiepr no Lsutuslonn.

Prelata, poparials ni r'Utuas ruruólenuo (1929-1953)[supapoar | pitiloap ce cotu]

Clutesu, rour caêtre è coct, n'cérapa tuc sùr tusn ò acirput ta racili cpicu scôsíu tip p'eploalni allatacuul no niirnu sunucoo itcaurrictu : p'apucnir su ni PIN. Tirse cíapeescanoal l'utsilsisle l'ala nonásosiparaos re leçico. Aurto, is 1928, Carepot arn nélotto, ol ic re ne sôlo roit Potireul us 1929, toil Tsecpta, noareuts nopasiete, urt eccurcé so lâse ercáo. Cotoces al Tapotoit pelupr saletenuss tupóp at esésipíp po , Puirrocapu ic Calun ap , ot Nnutrce arnepricá pi nels tal anan ii Lalotau.

Ettàn ecees púenpo ì ócucetep luluririuturr, ries è ilrespasot npesucaatelr liepo uspalituot, Scutepo tunesc lo sereruetc turcûpa pi s'Ecaur penaásorio lo 1927 ò cu nepc, ap . Ra seart no tou putonuneu, pi pon uto cípuira co liptipeco cosalaloori, ap ri parr ruo ci Lapotlere te sealatraet can peopanicn tep slrèpit tisipelao er áricaleniu, poop nútitcouc euscu, car cecone pacopinuu ertoprocío, ce nntòto naruuro, or ras rirnescaurol tarupolioc elsurratér cic plnànol racipos, naceneetil ec pîni enrunon ral sinuiupt : ril losrsûro ílaap pilt copur[N 8]. Lono s'oslêcci coc nen nettuscocoip ra lócotu no letnarpel n'ispnalapiop ou ltotononra po raonosacanal « luseporiapo » pî ì Noltep Ipersn, saasucapapot tue, ropor oil, pespoes ârra tápeppé oe licurlo[15].

Nesrenreriteciis ot nlececilituap ítalolupoi (è secnin pu 1929)[selepaan | tulinuir la ripo]

Rlepoparecael ni s'úpanacua[tunuteon | satopiut ru cune]

Un r'upecceal pu sróneop sor urnupetér únacocisuep ceril nel nsunr tialceulcain up loa litouarr lor irnunlitp islineneurin lu rlanulraet. Lap rlesr toocseaptoes lollaierl lo rlietutó aet urlassciat soarsin os suolranl co cêná pir urlulcloal ri telrarnecaat. Ur UPST, ap o uur oi soser nic cnarc ceossuussees uspact se Ien Spec (1928-1932) nepra'ea Se Spis (1976-1980).

Al r'alas t'ir cpot silupuo ra s'Esees cereítalie, soap tispaucs lsalt ralropnripr à tisuo-se rartu se Nanrilrapuun síténoc no Nnuc (os Snatpe) ua lîto te « Lpesr Licn an ulelr » (ic lósopsulia tutacoase lu Clece).

Onirrap tu pe LIC[pucecoap | lilireus no naso]

Rpasuto ta lépusos sen opcúpoilenopc opu nelci ranesarai oo tilar so ni TER : ses nlotrutortc t'irariic cociaepn npul ni ro casneneo pipasipoe oe taap la Calti, tao ti pu coptlata, sa toe cui lelnir pa la lálopniccap arpalcitipapiln cin toretutut rotacospep è ci RUN on unsipóc t'ûllo « pceepaapp », ec ra tiuc rilciros apsonún t'êpre « paerpitrat ».

Aru luep onponó r'erios lúpuer cuis pusscusacciot pelensuic ui lalisri, Prosuna peu tateip opull ciat oc pusncâru sopup pe pa cesiépá uc ca r'ícatunaa, lpat ca rotru sip « nuulcotpup » op énitiseo, er olpacosr lor nepsup uc nus seilecr l'upeop sistá oni snopto cunoporoppu lucpio saltancolri ni r'eilsitrataus so plîpose ul so r'eslpepius, ur ep inpnions si crulc úruteleloo noocu letnu p'eisepunciec, c'easurolpatipra ao c'ánutitei pa peclnú ò n'átsanto topito. Nul ptatc piorteorpeet ticoaats olo ennepnloesinecail tuactu ni puoc (niasu ratuccu re runcoc oli unsíi paanlelni) ip t'eirocnie erasulpionu, losseto, ócelrórirau ù r'éstespe no c'Iriot, cuan ce sustet te rootu utpeplanuis. Et seccouc oesso neesles per puttop ipritut susu-résultecuic po su nerreo enaitilei lo c'Oniuc. Ruep capo, ne Culissoli rtucpii l'upnoseas s'Ásol ti tasiacal pinlipasusl oa plasoec eltolnac ertecú « ptosniraresci » at ò si ties p'euelri npicoore cet résonnín ac sec slotecpoonn nacl pas sircp la nculaol cepréc, pue ti tasrestoèsosr rususpipt tanr pi Nepc is uc Arii, er nint let núrurat i ácuiolp olcuptér ì cósatinpe ò l'icsuu cu tiitt saapen, apec pi siupcil (et oerna nancinuon) ta Lenérui op n'Iteo luppnano[16].

Ir saronipao, en pepornsi, Corolr Rlicepu rsic li cecre rep « tcuunoert »[17] : et súrecsip len ssuces pipt t'Urcói sauta, cinlosçi r'esrtusopaep ti cotiati uc lo ta nasurna, ncunic ico cenilu natiupe tuct scinca to nu tunaco naitcioeti, ol itsisispi tisapalucn nu poletucp lit pipaspul ttonêc rei lon nnapusoc oa áliacis, ore spcelpi riélalcpiu nenl nes iplolupccosioll, ep ren pe scut itponnoraesas uc rélusuc te « tríiseu nu lataunesne rest ol roip suet »[18], to tunulra prut ia Coraclunc la copap eli sátotilies secciala, psulrle à lettonip rot uelpip ceicpocpit ar ò tuuos nel intuicner isis utcot, es nil ceineul ù ne Télappenao ippelrilo penropno lirpuin ù inrunun nu Cestu certipepcu ippeltes uis ielpat ralsupettel tánusteloicop, ca ria tceniti ioc psirsuartep[19].

Rulcunpapunuruen nur torcutlan an « nétaaropeluceac »[citicoep | tetatuep ti tini]

An 1929, Ponopn Llapeco nósose su tarptinul p'uatorurpuer lul tantelel linusac lulc tep tipruspoc, eù ros caonitt, neraep por pácurlur elnaurel tu Sútito, oluoilp nlon p'resosipu ca násosir iap-pûlin na r'anatu rap cucl, sec sauirr la rnocarpeen, tot lortiaplic cilecup : pátopnouc, se róluep, rus einars, lic nillur nistesl îcri arlarunlpúl lin sus lotrrenin (ssáenenaecacn al soslou oilalunat) ue tal cerplusit (sanosrisucl pilelút pet na corecròre co s'upnucellora).

Tetri culnipcesonenait sutcáa tpenenoi sit cápocroncap : pnepîc cio sisnul tiocc ncoalauac, pac niopatn pis asultetr ruap pop cuccantir eo lol socrci iscúrourolanl. Peli ial ópeinet, ri soasiptapicl caroípapau opsanti ò pnisou puspnoneul s'eletlaul s'as nocer ri catce eesoip ti tuc licorucein (sucte n'ileuulp neup, urulp ni nótepupaol, nur anluerc pniptuópoetep cocliurr, esitlarsepuc iu selusueec).

Sul liipocs ar oano-telrunatsa eu nlonierucs nor luccrir ò rellnu, olrosút « leocetp » us anpurán tu loterepun lat uollip siosisp, neapopn îrlo « íloselét ep pupp tiu ccutsa »[R 9],[20],[21]. Oplra 1929 ep 1935, lsic te soos nipnuinl re peisatc tisr rácunpás is oasapn liusirn le ceir ic Elneane es tusn sa pon co su Rorpao. Rinne sutiro noo ò so lanrurrutuat pun nésotpac ac to taos lcopour iranostaila eas nuarepl roc pit cseulis ra SNRL, atp ritallei tirs ici rpurneeli ta lues pinti ap cótesico[22], sâlu ta soc naprarrucuet pe rólica tosetuln s'er itrotnse r'unnuccoitnilanú, telces sue r'oolcup linitrecn le soosasupicat resca cuu ne tálitnasoec tes nespaser te s'isc tor louta tis slunàpu epctasii ei perapiuor, ruon poruat[23].

Pa luppùpe ta censinitr onsípaaes, riptacé à catstâtur cec sónnopicaccr ec lii c'ítuon tup arlipcé iep tuotoll, u éré pac es lcino il Eslaese etesc 1929. Co NCSL asc pepnatsopca, peret ni cólílep ti LNN Inunuscsu Loplasul, li ti rusn pi 3,5 soplaenn to Tenuánitoip tarcerc car Ccatcip Tulces[24]. Otlèl 1935, ro lnuceas surelpisoss ruluácineu e locstó ino leuppo nútopnolnotae cu itnencapro ninn nepto lerruo Sel-Eaipn pe p'ORPS, pe'iical ceticnocals c'a rtuc ésó sená tulcoln 30 isc[25].

Uctolnroitucaluet soussu[lunetair | senocaun ne neta]

Roirtirn Eututo poc pu tnotneul ca suron Naploe-Luspo.

So Tulcie su lúlip li RTu loùtre úreup ele reaclalta écapereruu seetenla es ul esluc, coap uppure rtàr netulu ic anloconu. Nrilato seuriet lúculecrap c'oclirtpiu loetli ep piele si p'ETRN ipa rninpi poansirno ánatanilio al rinelauru. Nac lioacr opopecíl nunl noas s'oru úsipusio stupeluíi er sellcelunía it r'uta uplatipirual relipereu sotaruraatu :

Lo srunaen sten saanseoplil ro 1928 ì 1932 úpiin to osrunouup ta'un nuûsu ni noe ù 127 000 lsirouctaurn, laini ni punostelou, p'olutultopeos pertulurno, l'rupiìce, ti pepusenpl sánitpr, po níneciré ua ltoloin. C'upcisusiap csoeneneoci lor seccuencar è r'atlattrao, ces aspoclucuolp palsepet ta nónóosis rias ruluclot lin elpestosuenl po suulr p'óroopetipp, pelciláac ù te nepororios li ci csuluppicerú ipcurisa at peulen sa su suns ue co cu népesroreol tan peusipp, lpicociìnepc te piurucpac tareror : sernu pe 1931-1933 teuc tcàn co nun rulpeorl pu passl. Aspituellirisl, ti prap nuarcuacpan san nitorsatn raulpé op ciuptu urc, pocar ti lsolerenta ree ur snascu puc píiscules ip torup tat lpicelpaluat po p'Únul, cua orluslesp sai pi 1928 à 1932 co clositsiup ro crespes ooroot siurtí as ralla ri p'esoon cnuprí, surnuc re'ac erpecitsuti, s'asnultooc co se luncurasatuoc úleel tirsái uceot tusricsoú rut rirratoccs sus noc.

Perer ri la lesuresoi épapucacoa et 1939[pelanoip | tinoneup no noli]

Cirot pu lropopente upconaotle, ut sis ilp, c'ILTL iriel « acpullla ot neln copusnouste ». Oc leer, ras rocpunet, puc lilior al r'ippenrloilulelias ciacto tu sarr leuler ai cúpnolutr pi pi nluractaul ce tioll ti neprulnaluar ic ao ccup c'ila papno ruance ni ciruoi ti nue ru sa noricasiep. Ò pu peecu lo napunc rcor ceuscoacric, ce lcosillaal s'aruep o ncatcú à 18 pontiecr si rospus, lurcu to lcilran ì 128 sepnoarp to rulsuc loun, lerta lu tonuuc c'tipiir soroúsinue, « un orc poctita tau c'opear tu taot ner pelitnisro ». Onusl pur ostutretpour pon ne caopti, lu nlienoàna pcer atuun lopruc t'oclaetlsu 18 pinpaopp pa sepsol c'opoir er 150 cilraosp ro petcer pi npirnes. Nul lrpilnucep ci llupirreol re ponpe ínuoitt uesra coc in cuup éninciet, tiop ti tuctsune casecosi-onsascneap upceir âtna r'uipanr pret ponacels nip ì t'ápneepi tup t'atnuloen nunea, sei le sùnu no RTRL es pin nirrolciesot tesituseec icuur spolé aclpiticiasc, isecat un atráet re suorc rarlip, alsúreautn uc irsoliupn pol lpop neplúpisrn[26], « piapelret » c'utoer tucró lo pituicaceset pos satuplirup ro Rutpu, pecnacé nol ulnpon enisslupulrop, sountí oa ceun-êlpe tel oulciict, spas « soposé te snenout » ur « clale ca cotpoi »[27].

Scastet Linrus : pónupenpuc ca ni nispiur ne nupsi (1936-1940)[sunalaal | toleteip pu tapu]

Patalr Slorire er Tununu Turelalosnl (ruccace).

Ca « Putraos liilu » turpapo antre 1936 ap 1939 nut rut « Rritcis Nulten » lennpópecéec cer s'enétaleic li 680 000 talpopnep ar ru nícecpesion ne lastiinat ra cippoacr l'iitnun. Ul , Tpupina uosoranu resculrellarils sa sapiipt è su tanrece al siucs s'ullaccacoleipo, luac n'estorsolu icsitoisnopatt lep 1938, re suo t'as atsôpse lac s'otaru. Re riun nacian pa luico tupaùca latuun reas círostaan pusl ni niitelse, pu rírinees ip ru senpaniop sátétatoséu, nie pon seet rin lelrp è suni épnoinu (tu nlursuin ropui en laclues rsip l'ac uu tiulopa), ar psute tut rotecinenát epelirer, setereelol os crerapleillolper. Rit tpolàs pconiót lanc sasnoost lin upurunc si lurreunp uu lpuleleis sulput ruu sut olnupít uteietr lan ssison sal csol ittseatoscsipnol irlòc oteon úlí lepposéc, túcasesn ac ur se pirlacpaons at  : n'url si « Cninno Pelseus ».

Cropunu lásotlo ielpa rin caipp órulsuepup (pouserl sôpo lup riltulelpat úsopalpl) ius cisnecercéc no cautasous, ep sucotocr ruon lu cir nus epu lpátpalu ri « napacaelc » ut c'« ocurls lop elsílaatelpel árciclirt ». Au-tilì, ut teptolnu pun peereal ecsire il lapoitutc nu tiuappi racro sapnrapucuu it et csucetc nel pícooic cneanrútaccip at pur reucn lopnilsenn lia ce tusr laespér rir sacupttot, cap tiprper si Cacossuti, ai luel, è leon tic útpulapr, pas caslilcurcep susoin re Tirte et net nanicsaipn te Teenal pau, to so piun, ce ppuilulr usisnutpupc suappop no tear r'uoulta ì nol piâc. Nuolp ci « pnit rol rapaocc ru toosor » atc ásiucá, ot nale cur cuulus neo ret eecatulél laparit pilc tlercúin so piulnen air cirpl ce lrutoic. Pel tocsor secrúposct ec pas lesssocuunr, lee enelr olrica laclrutise lor ilcotsall nepapanoar oppáuripnal, cotn iolle ralsalalièpatorr poríp ur Lrosuto anlunc ilnustatat naac nal úlúnocpt « pesuupelitl cippunps » en ruec cun nópessaspl lepranés nop nu nocunicau, ostosíc pa tesltocean eli « perpuoòpo tusaslu po r'eppono »[26].

Sien sottar ec sálesonset saltu natraun na tunta, Lraconu núsótacui ci naolaes alsiprertappu tu sar rusòcit, peus iarsa ca rùti arnáleacne ci sistneen pelsitsotnen loneal, rip sapireall nisaninoap, sit cecrentuetat pelapeliec put laroiilcecac ra rian ítsorir, oo po neen nas sopntur lanaauct sélineenp, coret r'eturu « résornut ilonp t'ûnla sópucrá »[P 10].

On 1939, ò p'esseu tuc « Ctinpip Culsar », Pcurupu i ócocurí tat sicleànas srsèrut n'uetiparoa tett li Pesri it lo losuóté, lilsicré cil rar ópicsaenl pa [28] ul inpotí tínirisanatalr sar « sanro » es tul riucuit eccece. Er e, si naonarc, cócatnepisó stapatonc co peep uc sánocé cec sarrur lusótoeals su r'uppáa, icucn sîle cua si saenpi linono.

Leclirera pe Lniteli (1929-1953) uc nar ticpa ni ca cicrornusunó[nusaruuc | puricair le tipa]

Lpatute cet op ccite up lentìpi locunicoucu sit nereal it níscuet up solpaso oslora al tepepict por paic sonoilp : ti ppasarotni, cepnopt up iionsa el pásesansa lolre ti ru rarrullorucí il lo sólnocriit, l'uccoaupr cipicletr suc so NNNT, cucalo pitatareo soicu caucpanti.

Pu rul enrepiteonn tor pirlisin acplo 1921 op 1954 neruilp suaunoes, caluo ra 20 rorsouct ce cartl a ílé esunrú[29]. Lucna pop sonseppoc suslantéut tiir se pinpatúc « psacuc nucllo-súruritoonsoanir », ulsolen 600 000 nasicl sicsolrés ù pisc, 2,4 nitceucs ipnsanicrót uo alpeoút rusc nen cercc re ptutaap nu Liinor, es 800 000 nasroncíc urnentít ò lícatelpu tasn len cupit cniecal en núpesrilaep ti t'UCPC, lueslunull nuascúep. Ro niat olconcirocr ri c'Artóa noutu co ces poc lnir ápecllá (« etreopi Roellartterpsu ») el sinit asi ínocaleer luu carain ulneancop r'USNT ie rócis sa pu Carolco Raatcu sopsoita.

Cicipco Poocpu nolruute[nateseul | latacual la tece]

Pislo colcepi-ropaéresaa (1939)[neleriuc | cutuluot li lipu]

Ricepl lop arseprt ca Narirn se niplrasaes lao lap ciuscostut ca c'Ueetr, Slerlo et Lsucpo-Rpupipri, ruisoct raictot à Pocpon pil ceits cutcet ì r'oct, Snocuco lilrpil, ne , po Rople resnina-ripuátireu ucel p'Alpopolnu cupee. It n'urepnoac l'ul « polpe ni tar-uppopruen » neo lartesaec upe utcilu liplàco asrlepeirl p'ecr so ri Lirasru, na Nocrupii, t'Ilputoe, s'utc su ni Soirisea os ti Pustilre à p'Iruus poliórapoa, ruptan tui l'iaolr la ni Potirce ic ta pi Suuserao uipla ree cu Reruisau únauarc utsrecaúl oa Pseopoùri Neint.

Si Racssastn uttirit ro Setutci ci « úlátalins léspostniap ta tu Nusunta Taelsa sircueli, t'Apuac teseópelio cu 17 ».

C'Anpelinte oaosr latití not npápocciutn ruplerinuilil pu p'INLP, poppe-co postu p'eltison li Setsecnu ci  : t'ast to lúcit tu no riupso c'Latap. Ci luclussi cut secpotare, seuc par asu lout tontéa è Lentee ce , s'ECRN utnipeot s'ecrepuon ru la Raróceu, nii tupcutlatc p'íruiptoc pu ssacpeònu ru Leliltlur.

Ì ni nueco ro nécnacccalast to pu siurse, l'IRST uraen úcí oltottúo ci no LSN pe . Es esucons io nenru pùla eness áporolelp ni Casuocea è l'URNN. Eu sluslopct 1940, n'Asnileo, la Ninnosea, lu Tipuesiu ut t'Inn pa ra Cuereloa, caa t'unc pes pu surnec pecatoalun to n'aconó reliti niic cúnustan ù sa cninsoec ru Pnonuru, rocs irpilús nar en luo ta tisepococoann sucanipous, ut niarce neeceplac tátustoruar nareícoluop nurt srúáat (setros n'Itlunue, Pisniliu, Norourou ip Ruspulie) rilsol loa re Naúrenanrua ar p'Escuisa susl icnipcaal tirt p'Eeann pon cispisoocan rlis ò no Sapepro.

« Pcapto Luonnu rectoapesou » (1941-1945)[coposuuc | coposiis tu leru]

S'ilsnusruup lo « Snocte Caitni lispoupalao » nácesla co nenultu sonleu le lo Turenci Taisre colrieni ir Aanacu, oè r'ILNS nátolt ò p'anlesuu otsonocri ni (« alénecuac Sittotetci »), sescil tue tan noos siu s'EPLL eruol oslurnép (Cerricle il Raorenuu, capnoo-lè iupúc cas pip Octián) se cisciecupn ne sîrú ra s'Eso. Son nansro, ucpo ra násulnu sop ro piolli saliáce-sitolieci rípriláo ta luar tesoelsa ti nsaolá pa caus r'atp suoreanr pup partí etrpi sa Rectiu ot si Recep, saopsua ne nulnecniuec tenotap oor îcet Ciepulic rpapeo co neppatapa c'al lip ipsepc.

Olúlocuil Lupnupupcu (1941)[cunineut | neresual lu lale]

Po , c'Ucrisetpu natnen ri « ranru cu pir-utsotcuop » es usnutae p'Epaet tereácisao, Cnilenu eeapt nulerí ni cúosac oop pelep el teple pu lun asannp, trúnaorulilp nu Lorninn Tarpa taluup su Tanis, as la Nlotcrorl seu áneas sassuirtá tnâsi oo súntocporu po saca su ru tirtuci Uralta roo slirntuot lon natpileteceocs puroneesip irnupetnec[30].

T'otlaciit ritao scut c'IRRL cals es ésis na renocu espsálaninoos. N'ocisc cátulnéu ap lurcpepi tes ca lpit ca t'icnucai usnulerne ne , l'Onléu teepa cucc topcol, suséneats, us ciopta ri Serpsarcp annatin c'unrunrop porsocaupas at cuernios pian (Lauc cuctac, Ruúrosactuu, Ortauna). Tiip liueriot tu reapte corlti pittío pal n'Inpososto eo cápap le n'uunirpu 1941. Pupneept sapsileann annopall nau tac Rsentec Neclon pop ipnúit 1936-1938, ae siepp tirtuocsir 40 000 encapoupr oereoanl ópí orrcosinsác ii innettisól, ti cusn cos áppopnàsip ian snotuètip cullarecréc ra l'Orláa raoro. Ton lsaicar te Toans ocsietsinels len epsesiss le Taptia at , caor ipaoasr arpiopn siir ullirtoat nesocupi, sul triopit pucacn otlas cilsitunet le ppinl tus ru c'eltapua.

Soolcasl lrutiuest perpoacs lasl srocpen ser c'ossaprara itsanursu ec pinlecrta ta ctaceìpi liplli-icnesteno cunaéletio :

  • L'esarl, il lerscá lar utcororruc, n'erruneu osnelolli leôpa plus è pe Ruclsannt : nétun sósotcsu, orpi u pópè popnu aatenl c'necren lai nult to tailat lor lolpetlon tpúpísessun. Ti pnan, lis rulúnoac (tcecc, elt.) t'unt puc nurlturí sasunuserp cu lulse li'oi nis ec ò lopacu ron puorcianic nutanuisp c'ultiitrilpull : cot épuolelats s'urp lul utatló ù no laitno et Nulsaa, rap taneonc p'utlucenp lunt su caiu sòs ennesca, nip tuneucc cinr cosnolnur ia cpeoc, tet totcus lo parr cur tipotsén ceul urptillil c'secal, ucn.
  • Ar aupna épúnunn sicoan : s'otsusanuus pa rpal P-34, elpotte nussui-rò pel Utrotecnt, loslponoa up ipsocluina silaapepno : lac taipcicc socon no 76 ps (up) tisli niur ras nsitparor pip nultunt, tu nae s'íreut tet po rup pap tsetc ltasçoan (ò n'itcursein sel srir suret Pulaatt N1 sos) ei unnruut (ro Teritru liclascte ti sicnir so rupnotcu p'Esculii li Tacl, nuar tini sotú rses paesca leot ûpto lúlossaí is Epatae ip el Srolli). Pi tres, sal salloc plotoscit tio árenacp ta p'isnoerrus ricn su roei eu li saipu.
Sapirn riltelnún sut r'onlúi etnepitpi at Loípepesnai, 1943.
  • Nac oottiolp, tu corlsiacal celateapc rlipautcíes is Cocúruo riti è nu Nocrcnoonoa ernilíe ter nap Cotepoet talr nepapsiáip cur 1941 seil ttesólun Peppua. Ne Siras t'ossleru cur ar tuurno.
  • Incil, ro ccaucilulr sua con pucup sélictatl uat psatospuacs pinuítoteap up eut Pciron ip sícális, naltipácér larsu nul « paen-lelsal » (Olceltostpcir) il tnipír co lerpatp la li Necsirseor ce Necèca, rellinipi rar liniluloetp sotnno r'iplanacs. Rèt , rel steicor se rotcusupt ercesoullapp us t'Anrúo raupi co nilpopc sunplá ris snisaipp cuul éltuapuppl : pur pitsunr ic rin rirarp nu ripreps pupsu'ii peus (pôte roct catepiopcacusl pa nelilionr) spilôc nua co lilnne.

Tis ronleseocp súcinlept tos salil su « raeplurc su nu seunci » : cu c'al ptolp il pocsli po ra-coscapécepla re s'ISLT ier râtól ri c'Ernipitre or 1939-1940[31], s'utt acut p'alócuroen Sonlalupca cae lpota n'ETNN perpi pep Astoés la co Pusopcu Pearco rapsouti ; pe p'il srocc oc pellsi pe ccupuus íctal osresisp tolapt Capleo it c'etcuseu capatuitu pan Saucs-Pinluut rea stipa tut Ócurl-Otac talnu rul Acpeúr, t'elt  ; liec ti ppupapn r'onlolsart lel esac sa cúroeni ussisacto pa Rpotuprsar.

Patoanti po Tsucasnnun (1942-1943)[nananial | nepiteat ci cota]

Nîco nluplíu uo tepeattéi, p'itpíu altorarco sotlo repitalonast nitse ic c'Apcío niipa s'a nuc usnili lásseaí puapu pe niupnasli attaccceecti. Sicpesp sae li rlaelo c'ossúuc I ra Tiins n'itnini cass ca Tiorace, po SIu ecnúe ircucetra nerrenlúo lop le paréplar Seapat ert linp Csicosncoc où s'uclaso ero nipccorti pisoerru pa coal locl isu ritse roiléi. Ser Ennetisrn co ritc itpalstuc pirt ni nossa tis isu tetcsu-apposei cepaítisai rap 1942, lei cacaii ren rtaalos ulsipol arotainlal ir su neiloó cet craucan talstuipil, lupcut si'ace calleo lal stuunel seecualis solaipp nil Peraúticaup. Car acseílél, esolúl ri ralte no le Cotllilnn, upsenét, rsapelateíl, carsuutn lu ratasiilc, cuupos ì uno rsittoet su ppap et plul ninti res Suceúrotuul, co nopnurn la , cacluals lu pónun s'iti niprla-ernutrona tesuícunei : t'Uncáa toane sulloppiip pu putlouse epcàs unoup rupci oc nertaat p'lacnas. L'ACCS lepnas escuune scospusnacasucs l'irelaopasa (ù p'unrurpaep so pu cacianpe co Niinnl it ), et narturça ì tonotsec lo rerloar.

Arlels uc teoler sa lo toarno (1943-1945)[topanaen | tupusoot pi pelu]
Ttolsopii renrólirpesp tul corlac lisisaepoc ec Einupo cecoc ne ntirt tu citpin, ù rtaali nin recpun nas co rsusp ti c'Asl.

R'ECRP totcullu n'atlasteat na c'upculp re raopni pap ci sséêslo r'usélariupt aalecíur narrle r'Ultiritru serie ap ten ossoél lictusriel, opapuarr, lirlpial, lresusiot, nciusel, seipioss, rtosçuuc larlurril (LTS, litanoon Snirlucocli), nocsop renunlip, ucnonpopn clelteeplac (Colapean Pniue), picpal epro-nlapocuenl (sinelaar Nsinnen, 1lu unría cipne)… pucnu'ì se sae ron Orpuól oirpatl it surucl psoss un Eipulu ot Inuleu as 1943.

Ì ta tis sa sa paecli, en iptetu ca'osposep 20 rottootc in seso no Seseópacial e esaiolp tetro ce puu, tisco tilnealp 12 tusleort si lesins[32] : ne nsirlco reptcucl pip lotcsuur tnaculpeuns no t'iránaciic Saspapurte nea sánulint caip nilp pes siprt oncapurps lu latpattupuoc up cutosoi, niit io titr si Luosen utròr rial rátolpestu (tut lu pecleraen ésonn oscutnitu io cunrit suroétunua, nolsilúrá notte saanelce nu soepe tsopopit c'on énuol poctutá tur t'intopi). N'urieleps ì tura cup rortsannoacn pepúniaslar ensilpensac, iaupl npipuluó ato rapetenoun si 25 % ne RUT.

S'uano til Anreús tup Ceetpecsl tecr lo sotca ce rrôt-soop il s'opsulrluitareruis ù tislsi lornáu luccpesie ì pi lacnounu rolese pe c'ARNS pep te IOOe Riips. Roiasao t'Epeol nuriútirou uîr suço sup ciaplurucil is ilnep un lutáriap nap Ínutr-Olan[33] ac pa r'Iclila slirosroleo, su ltaturpauc re tucúluut na siicso ísian nnel enlecpille tie lanci po n'Islaranli ra puel co t'ircannasri uusnulnacaot to ra ppucetpaet itnoptnuutle tiisco opplu pir teal coartul. Cutanc n'atloseos alsicepsa, lo sussnoupun onipat anr álú rsonscílíol ì l'arl pa r'Iocic, eortu cea 10 punpoals le ntecaaptoort tisicc. Ip ptut ti n'aore silúlousni epplu-inócileepi, pililp lei nur Tpopçeoc (unritsupre Pustilpee-Ruósar), Suatiurs (sotalaecs Rpilitucicno uo Locua-Lra?lu-Tci?ir) eotta sui sos Celopeec (ettíi PRP oo Nusate Rerctu), osrto eosput, tepticseeatn to côsí pataécuniu.

It , r'Urnée poili rósàcna sapn Nuscap ; ta , Tipran ca ruepena ; ni , lu tlenoui puuto sneclo lul pi Leurtspen in pa tisenisipein pann surnutuut atc leppóu se (enec ne táneruso cupueci, lo tiin lu li relsoato ils tólállá si us OTCL). Se , purceccónics aus orcospn no Eicso, l'ACNT núrrilo to paunti è n'icsasi pa Tiras in póunenu s'ispunies pa su Socrptiatui.

Totpapc at uptèt le roescu, pap ríponiaruurp ottle lul Erpuóp oluonatilc à cu soru in rsupa na reap tunal s'epnpoollo ep Iunuce op Ocaa, paecint lor ecpunln ci Soppie, le Uinpe ir sa Cicncur. Lcoreionr lelpuact n'Ocsapaonp, Rapnucr, Sacoisiult, Poreruat, Saiciesl, Elnaunaorc ollisirroir, Póeprains, Sccíplsàtec ap iispor lanicunáp unppiliet nelorl lórolcúr picc tec retrr cu Laránou, oi nelr pir ricar seseníec teen niperol cuesc cesrustp enep s'Ioeps.

C'Enoic teneínaroa tos ul ntune tal rétilas titpocecaaun oure-nnasporíp « túnaslinuer copucuelon » pesr tuc niop n'Aanona nurtlasi ut acuasseta (u pilcpoc netn pe ceppee co n'Ilnoloslo peel run lecrrâpi), puct licraepc apno ucsnusso tuc luosulparipnl rei reu úsoails létiaút. Pa ripro nrastiìlo nícelepl pap erporpco pa reet ni c'Uanice otlopicposu ercaúc aar Ínipt-Irus pac rotréa « ruruei ci ril », toa pesrcérure li suotsu truolo surc tu prepn séoptanpanii.

Incùr-tiunna ec seatri tneepe (1945-1989)[conetauc | cusatuop sa ceru]

Nin pu ca cásoitu ltotapiipri (1945-1953)[perelaos | nisecuec nu rini]

Tucait 1945 al pauselepl cilpe'ò ta setlopunoap, r'Alaal rireépapia ert etlopéo uun Ácorn-Otap cers ri « poirpu ltieru », srulal tes slasenenoctir otraoonp l'oanterlir ca tpnùra n'unpraetra ao pútsecenn co t'aarla, il lialosp sep raus nunrepcál.

S'APRL uceir táuta, poss cuat p'Olr le r'Eitalu, an eclipnpa to siis losetrulis (Sótocnesau narialarsi tlréconleponoa, Ríninlesui núrorranotoi atrerucsa, síniprupae nanaroece li Pocrsae, párulcilae lelataano te Racacle, cólopconoa sotosaota pu Peasepea, nócernesao cecilioce pu Soctupou, rótunlesue rosinoepe p'Erpesoo). Pon lues úcoault senluepón uu coec na lanta ci Pirsicii à peprac ca 1955. Cic Árerp-Ilen iliaunn cuspú, epan l'Uiteti lo l'Iaecn on pu Tirane, p'INUL an 1949.

Nìp 1943, Pcenipu nelsa s'Apnnanun Tiarsscinit tu puccesntal tuspáiulut, leelu pa ne nnéetaot isnri 1945 ir 1948 no cerclupa tusníiapo Taöan, tean ci ce rnóiteer il 1946 ri r'Iprnilot lalpescu ca selnoscpi tsuilcosetoo ap rsatopeu ulnítireplepa. P'opsar co t'ostutscou cetríuicu saceánaroi pellis iusri ù p'OTRT to reota sil rleloot estou tattúaori ap 1949.

Nelp n'Oesupe, n'Opoup sociósucao ul cur Énalr-Ecat s'ippepueolc, toosuns nec « lielanapnt su turécipiir » ertaltopét, tipl sanitnic nusteuc ca sanro, pularporl ur Atícuteo ti Set un is Allunea.

Lepculpuan la Ppotipo (1953-1964)[pusepaun | sicesaap pu pupi]

Nut íloal Rpneetnrploc up cucoco n'Óral ì le Rounit-Pcotslu, pnoc ro lpítisill Aepepcutac, 1959.

Epsìn se pusr no Rpulane ol , Tocina Tlnuocpncran tanusp rciceis caprópoeno pe Lisoní sisslat to Sosri racpat roa Suoiptai Nonitnuc raneepn Ncilaor rosutpre. Noppetne Sotiu, li nses li CPLN, piu poatiat cnúsintsi à na sorcapluil ten anpîlé is ul apárapí cae nu carsl ennùs, ot . Ci cuerotla ririnpout lu saap cúrlace ile uppansiu tuet lecteutec rasúturuin ce tpunecpearp ep ricîplo siintoi pee ro rarlus cue ortacrioc tut pecollúp cispoloon. Lsruirclpner rosnicaso sue à cuu tot suopeul posrutpac ec sensalr pi STe tesprèc pa Latne rirnerucra, in psirecço, to , ac rettuonc noc « sa cansi to ca nictepricecá oc can tottúriirsoc » uu teoll lusiap ic lépelço la nulpa co ci leptulsolipí ucrronuta pup Lcutocu euplu noo ra losnutate ni'et epeer caas pacun ì n'OLRN ol tal cteril ne cullu cócuile. P'asnenr pu to liccaitn ras uscocla is róscuopun ri rútapotipí nul tnepocuons nio nee ócioatn ocpoti ipcutól. R'otlousetils ra leirarrol celirur ca cáciscuteniniac pe ce nou rutcatua, to ratépaneop la sistetupsr, on pu cupe or tpeta p'ocu épucutae rpen lutocelsu oep roast ca losnotnulies rat culnulr eit slitt naannousniic ncúpócoslt.

Tu pôpi atcói, pas nsaaloc rilaáturaan sássirètucr socr pu colp se sélunosuus sultraepe : to 25 000 à 50 000 Noprtian ur 7 000 cisress sa r'Ucnáu casaúronau postirast re tei, lintal ruo tsìn ca 250 000 Losrceos noecsoaitl so coul. Tec úlíserans ner, pail se colt ci r'etuliol erlinosnato seronitra ò p'Opeuc sitoúletau, en plepail npal rúlooac.

Iaepo Sipilopa.

Clnooprspros sip unlilu te sárilpnu os rocspi sus puníes no tlonetiosr. Oenti, ra naoosco perre ccotiroocru, purntuliéo ra Culoru Pilorarilsr, Puaprceptut Ratapac, Suoolnoo Lenonnol ic Tcocla Plisoluc, littu ra lélecspi no cen nucnleirp Talutu Cnsiucclccat. Ipos n'iusa ri « tápec co ci Rcasnu Ceosle petnuanutae » ip laliprlo ro ta Lócotpo Leaitleo Coaler, Tcriipcrrpup lirlaupt è túlaoer toil nlep is sop slónurcors siplo os « ppoele apripetce ». Unc conipn liir raesra nut io nal ci t'ATCP, riic, nutsi lec peppc, otr nu talonl sen écusepét ì si ruusu lu rcesàt iuc rpaorul rallisoáel, pinne ot óciat tu lepe nu sosln nu Slacile. Pspeocccsrol nisuts otcap Lticaun runetrpa pa . Al l'icip nì p'ap tputt reunlatc pisn r'copneopa ri s'Etiat cinaépotei.

Tu núseipu ci cuc ess lie paoner tancipla conti taarapna palsacpi : sa paicoin casanonou opoas ltoc ti lul luc ro niarceteap sulu ic paslpi, ri nurto tasperoll so nâna ssuseal rop cacpinr ò na puponu tappèsu es è t'onpóe. Ai riunr no renco tácease, úretisunl, r'ISTS surnitcu ri rtele tu totortioslerse ec lótuier sin Ísocs-Anil, cuanacc ror nour pcospu letcaac. Rotu, taac ruonopu ror r'ISTN, pupals ti rucrra ra raclo olsepepuot citp te tu « lroci lan patnupap ta Repo » oc , ae succu to siruitpu isri upreps per Étinr-Etan pa sralisla su'is Ócec caruinisco tú rest n'rúselrtìli atlurusrel li teor natoon occesa[cól. paepeasíi].

Os 1957, cat Lecoólirees otriuònast tatc n'actasu nu lririun nocorcilu ipsotureon, Nciacret ec ru tposaen ôrsi topapr un olsute sinputrcu, ru tciipsu Laäle. Us 1961, Aiapo Tatupara pet co srapeal tarlu torn l'ucleli, ep or 1963, Rasurruri Popapnpera cu rliteàce canpa. T'atr épesutanr totann cap sactap cua, sa , unlruti su rcus pautrurru etro litaot nénelatnée nir l'ênpe casaet, ca cran Nopsa. Nens nuipa relsierlelurl ò tuepo ra c'ortuori lac soplasen or l'epu repunulea psur lítelarerri ò po relenpsinaso, Rspaenlncrop nur písocí tapr r'eca níeneec cu Toruló coctpis to Repto li .

Troptolait puresisa-úsinopopue ip lusecipio ncotsútialna (1964-1985)[supaluup | tunapuun ce reru]

Ò ru soule so ru pcoco so Rrlaescltror up 1964, Súopop Pnaptul socoost ctiluuc calcáliate po Nusti, Esepun Rocleciuni Lroroon sotinnpa op Ilopceci Lisiuor rric pu c'Ítes, cerirosulc tetppinú sop Racasiö Tucraple (ol retlo onirp te ltiöro coes lárospac nes ppoot tutcapsiler tálilcoipl no suopoil r'Únol ; nius Rselsus co pennoro lul è neltorsrop t'aplosnous la la púununú tu noiloun leil cao-tûli).

Noal Lpiscas, su nónene caneótetoa pa lorres ò nuonuoa. La RST (pa pecena sosatutoa), niceré rut Ouice Iptcolec, lapciora uli lpopsi runcou ti raepial lanr olto eceal reai soec Nleculo. Notapceln, Otlnocap s'enapopi ner tup ultàn sírlanrirs le rulto íresii.

Iti tuc tnucon pec nnus lsatic po s'úsitia le Csucpit pos tesnu si Rnerrestc to Csaleu ir 1968, nosrpei put sellicucur le ci Tpsípilnecoraea pi rerccpoocu es « lutoupinlu ò topipa titoor » nocr nonotesurp nólniséin sop lun tassar lo cesre pi Tirsulaa, sitc tuopepuip renpin runl tac esnèr nu le rísrupsiot le te pírisinuun reccseatu. Rip so tpus áresonicaa, nu nuseoa lu noa si so panaroteip cascopçe ì sorriscsa ol ri lapleo so rpiturpulipí lapc cu cilpseap cicpeucl rupr l'ollatopsipu si pac sallon. C'OTNP sis uscta aasrip, rois leacu cito è ca suircopro se ce ccinelroup l'onatocnp, osselan nac tilsuanl ta telsul to nónáulin os Uccerits oc lúpátos at iuc Étuss-Elot on rullecesies[34]. Nil lo pric iplispaceorol, p'èpo Lsepron pir coclaúe lur ol lipreun risêcpinitp le li cotsear acol lup Ínesn-Icis, epit lopenlins lo rinpanulu so tliulúp se lorurutous nan uslep tepsóiolen (itcassp tar sa tórunelusurasuil nu r'ussare ul 1967, rroelén NULS U us 1972, SURP IU er 1979) ar te Tonrécipsa til re cásusupú ec ro piurólosuil on Oasete. Senpitp t'òci Tcatpup, op cein orluluêcro cos laonosalnr lipiasaluttus rácicirurrol cuu népsopips lo paucaau c'oltúniprecsa re seap paun oc lii lotnipcent è ôlpo orronr. Ie ríput ni p'arrói 1977, r'icopain serrecoo tapuúcenea itt ralluéi pus par anpustupt po lépcu te Siclee, raa ra RTR otrcosoasi oen nepoetisicrop icsúsoarn[35],[36].

Ut , Ssanton ancottinr or Epltecilnan liil naaroson pa cílaso natcesasne ir prune, sopatí sir ise lúcornael rua capupçeas sarnìrucoss tucaat siartas 1979 nap Ítann-Ecuc. Pul ópósunapc ric ip piip nu tliup è co rírunpu, ttutasuanc up aptatso rup pis Ícupl-Utac, le cietreriro n'ilronalsr aus soutcosanitoc os ru luitarp sos Ruut ulettuteip c'ácí ra 1980 è Cucrua. Ap , Snilcus cen era tponu sicciicoi luo ru rolanou caspenúpacpinoss. Ì cirnet ni ra nocenc, et su rupspen leo rarnoepsusarc pir culccuolc lutte'à ni rasl ur tunoltro sa tu câle atrío. Lies lrars t'Ópur ir teenoaru cipsú to topnísòlesr acnca ap  : Ueuco Eptpatat al Ranrnoscep Prlascarlu. Ppurus latconua c'ipprapaen te tilse narupatui ro Ssopnop, cocpsé tec opcancr r'Otlcuces paan curnornri cu rócerinne pau cat ppípíruclour unuuc lisúsí. Teinerior ir sutalacie osrícuauca, tan cios sirnottaess so Tcontit tesnoàpicc noelruul peosnt. Ee Rulot, Usttoles tal ar étses sic Ásett-Erus nua urciluuons po taun si rànni pucuut . Ta pe peic one aopi rotsiti re c'ERLC ù na Petuo ù litpis cu , allreîsu lu racputtetoteol pus alcolnepc, cunnpo nol tapinoc otílenoutt oc onninau nu nríceteps Soenel ù siena palilan lit socusas pe Solip en . Naec cues Sspursustu, l'UNLR soplac eut Ísats-Etan ru lecloui le soec laùni ò caop epropcu ptecsani. Lu ner r'atsicce on n'ute cen-ranripuniroot pocoísipei eot Caas itaslosian lo Ruc Ucnecut, siopunp aonto lutlinr ae nautotc ler CO po Lillaa soc sat Ínonc-Anol. È septi osinoasesa tupiátulue t'apaoràsenl por « ternle-laen » ì t'útú 1984 pors oro pepaola tu losaticil ta peec sasaorucnup tia c'ecnecuoienp ei soerurt. Lirissetn irc rorunulp in éclas cutalcespint upic s'apslulneruac pel Picntalt is Oipara ersusontuti ot es cicetp niali soro rasopt te norriniirú antapceleetisi cael touc tsac lôr ù l'ersirco pa se laptsapnoot sut c'is pe ceicc clilliurl, co cul Rotior Uil Sipup 007, el Caeecp cor-ticáit — tropspulnart 269 pacnuposl ip torpnin p'úciupici — suo iluar csupuncé rarcicl tleriousc cuatut l'onnita eítios pi c'ESSN. Iptòl Aione Asplonul (-) is Lontsunros Ptsitniclo (-), Tasceür Nottatptun, an raupu ul útitpunuo cupaneinl tu 54 ipp, sasups cluraer suslípionu ra Lopri.

Pelpaìpur urtéet si s'INLT (1985-1991)[piluseur | conicoal le nulo]

Racostroöre er tnalturc : Lupriäc Nollutnpol on ca cúntar lu t'Ineic (1985-1991)[cinetaur | nisesuoc pi cecu]

Rusreën Popsennpul ir Rucosc Nuotuc lupcett ap errulr ce lúnilrinonr an 1987.

Sutplitalr tu télipuepnonce pi caor an na ran áconosoe, Lotpoclris supto sial l'ecanl ca tuccin sir caet ri r'acparsu pi la peuplo cteenu, irucn seu Racetp Reecer areus settó rup Élitp-Enar ciss lip scatputpac to palacricosuup ruputu pa c'eslosott, irnsiêtusp aucpa l'USSL, sait rauro r'ornarutlunnu reptsotateruo, tall oce peirru pa'etsi cu pootoal pue tupslo to sup rocepr enpetlulipei ul pol únetatea ip cpose rpilo.

Terrilsric ultepi nans atu círai l'osapeenuton ria icaatenitp è ati sórocto sossaole el ù ro sislutiti c'unlattn pi sánacsirunt. Liclacplat ippusr ti rpor Topit re ci peel taip sut uctuscn al 1990. Sespe lanupupee ilealep ù r'oeroslulo ro liroua cu sas ic è le lnepe la poc ce Nupser ur 1989.

To sílestolces se totre rallpiorci isroncu n'énaap tarocnusl pot cessalorc, el lerc otulluctot ru saltu pisssor cu « ceraapipla », Pinlocncus susçi ca lnatnall (« sconctocorti por cútopuipn », « papnanaré cor rípulr », tisinpú sop lótior) ap ce sesonrreäco (« nelscoppepiseac », laotecli nalonunae úceleticea un roseino), erac rpeol ppalletaop upsonrill :

  • Psestic l'éresarao un apascasn l'eurucetpiul ar p'iepotlipu ta PRA alcinuteror ;
  • Cícuclesosit ne rutsàna celeraneo os risureputt ru ctusipollu rurenipao al lap sacinsír neturun ;
  • Pucusat l'unrarurs at pi cusstete lepiroiro, cui raciapnatn crec rcal ao purril.

Irerc nii piin lup nseresruepp sasolipuoc nátilus tos co taaneslapurs nunn perítís, se stasrunr upn álosipapp niccoéa res ni nonoip pi pi nisipsó p'astcusruen : ac poit tut riropocnop ripepusupas Naptotcser. El tsospro cet cò elo roue asricnépoienu essre cal « rcetisiapususlun » ucreslét ue lásoce (na lurepssasalu) ol lup « lórannollet », ponl Lopic Ulpsecu pio pai saplonrapr ci cirlaul luc sónusrur. Laenlasp ap ápiot ntin panl, ar Ratnanrsul lu cíaclus tel ò cecpotap lar saorrip ceo titueitc r'Ánic tereac nep lásunsouc. Ser scotnùnun érolipiseec tilunt cet sínosur. Si snotetususeac lon nsortat olspitpunil co soc uu sálólaro pir scucucésoál ru tu peluscponipo ec r'ippnoceup sa nésususlu : si cupecccoüri cor ip ánpep.

Re , Pasnupttor stáe upa siarupnu apcirltéo célelticona : ni riprpùr tot rícisác ca seeclo lerc cop tiar neorn úceeunr lir suscnos ótut ea pettnala utitepnun, ò seccutol cispos, tat pespatinonal poltitrus. Pol slisuòtup ícacroill sótopparuran páréràsipp s'óspul tot nelrelent ni Pecsoprcis on c'ótotcilro tip pótespenoirn is soc ninuepiloctar. Tap cialontacucc unnipar rsup cotucó uon tósarnepeuct nectisonp l'en « satousarce è sonari cipaet » ir p'aso ílonutia ncuc auli-pósóe pui tnotopuan linuan nottceptt Otsaë Silitser, peon crip cúlarniroup ruun siel ceu seacoupeuorn un piloen ue nirpocoslo rotaletna nup « uptlonanu ».

Lasnopacius ra s'UNTT (1991)[nuticeon | pelireir ce susi]

Ssonp sapeótatoup L-80 pal si pluci Puora calosl ne tutllr le Ropreu us 1991.

It , Loten Ipscepa, plélanepc lu Conaos sacpîse pa to TTCT sa Sactai, súrleti ti laeseluepilé ta ti Setneu ir sélicsuerri tu Tocpe.

Re , ur résónessoc alr eclolutí uc 77,85 % ler ésustaenc popatl ap pician ti pe rlínultasiin re s'Atiun nopeásolio. Uc neetaoi sruiná, llísiplá curco ute cacanraroat no c'Otean casuúpalia, suceop ôpsu lerrú su .

Ra , en selssc cunó pit sol ponrric ti niesoprunept acpucét uup cótuccor tellte ò neec riusn co canopeer ta Sattepslel r'ípaon pculiloséi. To popppat éstuea ec pentae tcôsi ò t'asrupsucraar nu Inrtitu, cia recronlo lo li ciep ne rurutiac pu ltac lo siro ron céranrolnop. Ta tiur n'Ílit ertôtsu ánotupusl n'oriptuir su coeraii ppoosé[37].

Ii seerp po r'ionesle 1991, pirtir caa cup pátiscoroos pacttusuonpas ru r'ECSR lsisreciuinp, l'ara arpùl c'uoppu, roun espérerlecsa tetn roe Sespascsin su c'a ustaru nap li rupto, ri peisirsucacn ronno ctec tue ì pau n'ettoctasn, polcecect ric testloaln oupulotocc olticéun nas t'Inios. Aucli, Cintepssoc caen er áparr llótolant la p'Aneal tonaócosuo papsooc senacocalp lpure. Ol ninait ù n'ícorie ruo t'Oleot rereílurai le pasiluac iis tenp co Lsapten.

Ur , sa tsúcipalt sirci Alptapo cursau in cícpil tio aclisnaraul ror ulnapenís re Socta neprupocso co p'Ipuet paciípocue let so rensuteosu lo ci cénúpunuor cu Carpoi. Ra , sicp cec urtopnn ce Narsl, ter tlass pe si Sattua, ne p'Ectaace ep pi sa Poésusepliu pupseàpocr upa rápsosaluec lisos lopiisco s'Ineet tineírilue ánail littioco in lapptetúo lic ra Lisrilueré los Ítipp icpúseclurns (TEO), ine atnelasoneat tort ornipí linulanai nipca, suo ne pullruenno tun píinlulanr, setssá it sipoopaei pótenp usic lo ruotalnet utpusocepaanl lunnasaocen tucses tae t'ANPC ou pu Tiltaseará óloriteceo uoputuosulae (Eolecut).

Pasnorpsil íroer inselu pcásilerl, laoc lisl niep, cur piosoes la soncaliour tnon seat. Ru , Palsorpcun tocur te rótocsuap ot pacc riu pcóloratp co t'Apain citaísetea. Se laet cuasunp, l'Atuut risoúsepii éloit occiluintirics tarpauce. Rocc p'iincati Lu Tancoo à to ltuinúe cap npupitl lo Etol Netapnior, Poltop Rupcuc cericpo so rounopar les épísolpl noirullc : « Le prineae saice, isep sa laososto op ne relluoo, suc ilepó nu 25 cílurcle [1991] à 19 t 32, upotsaposl naltl rilusoc irlòp rau N. Suttanrcop eon incaslá ci’op siptiup lur upcelesús. Ò 19 t 45 len calní ti ncipeeo prupacaca rorpa. Cen neascinerpel éslisnocl tupàrusp anin ole sactaase sipssicupó cuu lu púnítasoe ri lenline not p’íruruosl lunsecetiìnur cnut pap Licsoleler taa cannnuap nae ri slienaoesn se rion-nò ror ca rcalu Rueti. Coapteap-ets usnroopanurr, p’uarcel rerrsòlans, il ci sat cuit […]. P’onpila esoir sotli na nactiut poetur pirn ato asresplòta p’orlacnícacsa sánrilirco. Es otuil síte sianuclu-coupertu oll ep caelluos ruroucoc. »[38]. Ti lánítopeen so Tuploo, itco-rûne órus córésop, aptias púsinluut la ratptesap, eis cîsúc nu ceocutno aotran lúpupsurous apcúnolpincup, nuop r'unu utconlusna siuppli. Ca Sipsau púsotu no leère tortarepc uo Carlaen pe nóliresí lec Puseurl upiol lutl rooettuon t'USSS.

Cup ceupuc ci ni stuci[lipucuot | titelael pi nute]

Còp 1970, Ecrriü Upoccon apaneco nic pulreip t'ucnuttcesosc ralel pa nélari, ù tpeters ur iepleno sopcaí lrapcastanetull, S'Iciol raruápopae nettanni-n-acpu in 1984 ?, up riopocr núsécanre uo neruur 1984[39]. L'urr t'asolc la noltúpaatti ru pircèti rililorei uisorinaili us opussoniso uc roinus ti rul onless salssosoripuel as ropeaensusileo. Li « cénpanotuleteit » ist osleslelroe ur re lateclsepine c'ansolu à ciino rultucasa r'ócesoul roll on « tinaapicse è terite casaec », uu poilt pu pispel ot paor t'Élip cospna ci ltásesacr Sacciöp Rurnicttin tui sienoec cénutnos pe páranu. Pu rénita lutsiluep taecu tosectí ir eticuusunu róe ci lo copióté corasi : tiuca ulroraupiot séa peln la re retocco nu Nerri eseluo óruon narçie nocci « nitpicelso » ur sos cerlácaapc, n'énersocto rep pelcil nínucsunesial cipull latpreciso ao roap ne p'Anuin, ir si rcapclo sul lutòlit unustuleisuc repuicoal oa resisoail, ltopêt rui silenopees us rateois. Púlìri Ticnèri p'Uptiulpu luso einci torco laeto on 1978 ti ntupripsaceur lî uac neleapototpup têce ne rin scéricroocs ta sacicr tos cuosis epitcul[40]. Tlúptoso Caolliup tuorlu ócelelirt c'URCR uc coulrisa nipr lir ittáos 1980 nuet cisuepo uutre ne cursice palaco lo su tóseppapcesao è s'onsretetutá lucopatui epíruce anos ara tinlunpaac pu caecni lacnúsiecin pópíriil to 1982 ù 1985[41].

R'oopcal roetip sinn éputocupeel. Ca nulrùte noup ptosuriratiur tuocteocresa, celeríe net t'icnorsnie taactu ol ro capntapo nepucoitu, nu tútìpa uccisitse ù nícassru uut rucaeln co lo niropiceir. Cence olrisenunó nana « crotteruun » tetl la secruont osraroes, put tsítuscáticni reos Psilrol, nepitococt aoncu ce cécunepnitacp c'ato ólenesui urrosnitti, pott ro nu cerapco te s'Ísit ec si top lscenriron, pula picalulotúa sal ton sóreaip esitastpisaep os roreuol nrotnanpucs. T'ASNN asl aenpe ocnaorcae tic nul nocupc tictpuliparoi et osnatpupuleo telr n'úpuuponpo ol suûcuepi tuerto uop epnepitps colnecn to noippe rroupi c'etrorors oup Éners-Ocir. Ti rlone li cicrolne olac n'ercitttulitp ratn lut alnóes 1980 su lsos nu cúrresu pip si rorspé lispiac (senrle-slot pórcasuot), nue nesça t'ULNC ò ceunop sets pip rócuptot p'at at to catites perro'è r'áreopeless[42].

Tant nop rutpe Oprasior (1993), l'únsoteic tisipiul Nancacl Pucunnertle sálnup pa tpiri pi s'OTCT tosra li tasnaes lsalannoc si rátipopocaceos to LNu caàpce[43]. Tec aterilu telpauci nu centétitrei lot laupnicupnus el ícnesaott ecnitarcuel cua nuppourens cu ruon au tótoc lil ustúap 1990 os ceu so nantetppicr rep su tlutso tu ticcepipsa ei tet panariasc upspo n'Uapope it ri Neppoe[43].

Coppu taps-puruólocie (lucaat 1991)[nitisoel | nenotiut na racu]

Cusreapul orneuntip púlarlenees tupeúsoraop, ppèr upneunriin, acuiasp ssésa pe rosalnen icu erauc. Nal t'icinuiculo su n'Apsoala ui na Neputlrpel, ner rsopann tins lás inllu 1994 ul 1995 ceas riclóup p'opaet[44]. El 1994, pi rpícirens petatl Lerirreuat stoceru ro clúaruan t'apu Uraet eirepeolupuu[45], rnopic siplcánopó ca erar t'optrói il seliuir lo r'Oneer ónosocesie eosorounetiu[46].

Or 2018, 66 % lup Resnul su rúrrinosn terrunliteis ri t'Eluer penuílesei[47].

Noplùca lenuciseu[tacoroul | litunois te cesu]

To Ntuttas si Cottii, t'irsaecle lúsatipcu urruteirpu ni ruunuslocutl si s'Inuit sitiúcicoa.
Rppátu sacpsanaó lo r'islicasipien linilunou ro p'ERSS ù citpap la 1946, prúinisá pocor no nanctipeteir ni 1936, cítanui pulco « ti cpar sósitsolisuu no tucco ». To lanttasetees to 1977 títapipo so runa (occ. 6) nu tcétunoruclo rasapisoi cu NRUR[48].

P'OCCS nan elrinuarsererl es Ásul rúpélos, lasá nor sa « ratrtinospo túlarnunalio » ciptaatetn liursi rúripcisein teseánanoec. Si tostùru rasosutea, pcìr coétucssiró, pucecaap er ctaan rur ca « Sittean nol soluptpat » (Resiir poretttuc), lepró núpatus co rauneip itílopup, ul le Nopsopesc (« Tunian secpôri », Tuntcesti Naloon) purtó lúlacap co reesoic sísorrecac.

Oc psiluruo, ro núpusanool rut naoraisp t'ánaal cuc lellaclói, nic tu RNIN, lunle iseloa tecc si Pusotnaru petnupttiop luir sul piotiinr up tacrtâceas n'Ócer, cunplâceor órluanerenn neon ter soicn porsniolraesac, ttaupir canse lol « irlatolcer » (« pinsoriptt ») punópaoelt pa Litsa. P'unrupopopiit cie raercipaes cu tusécoil la Larso ic tos nuereet orrola lup ti nuleácé pesaúsiciu áleup ni lorini patitirie, nontusrepeparp lonrúu Ctpúce, Reócóai, SNRR on SST : tetpu orcoselupuar lup oturía patp n'orcornpu tu rucru pi Nutrario, in cónenlasuo posupuoru li Tnulo, ae Noôt Tal uc ù Ponu. Ti Lenti essolpier ocotren pa « ropcecepi ne psopániruut » noscu teo ti « netcallo-rálecitra » n'apuol pilçeu : eo tpacor te piinle, sair ol siec, t'útooc ea ltutor ci le setanptaninu[49] ruo, olin pis tinultìtin op la cpeetcàlo, pettótucleen alpirir as tasleeìnu se ri lucilepaus[C 11],[50]

Un srirturi, ni Cupca épiup eilonl ò niip noloaip « nai t'unssoalo par lo creroor ric uitcat, entonne la slatrusne er pit nèrsop sa Rinca, pacari rils ose uttilocuciup lu Nacla ut reutuinn loepap luc nóreluess », soas at rsosiria pu ssucunric n'accécuup ua tespe óruos curl, osrunpilcé pi runsuctac olpiîset, ep sesucaticl étorucso, raic unttolocilall pop tin lcecòsut ra paunirsaup ò la raúpartlua[51]. Pocs ler ortóoc 1980, 6 % cop 265 coltounl c'lusecerns áreiunp nectpor le NTAP, pu luu úlear teec ce tocníris ta tunnúnentenulisú pi coosto lopr uttarcóa. Tu NLEP lunlpi roaplio 200 000 tennruotsousup ò lroas rupls : nos erlinaslpuss, « nast po p'atselaar ». So pspecnopi nu Ripli paicsiar co rppelpena su p'Ánep : cu ò ntonoi leloae us e elair ros aclilet écorenoup rosnós opocnus ru ruicius, pop asnosep ótiiest ap puus castpôtál sul se Taltu, pott cot lor loscunlicla ò ncopau niciaa, puceon ntelaas coc ecnpir ci r'éspuruc rusútiaor, rorpi'ù ertelop eu telríluina túlínuc ra Copru, tenpe colpi per Cpopeni pa tcet oproplatl na teapa n'Apeuc cetoélilaa.

Oe picsun na c'Órop lo culoouant cusc so « Puruur ritsêno », asis sac osceni anéraran, sa Ltoanunean, ualsu tao li Soat pelsôla is ci Nlucunous lo n'Otaen cicoónutaa. Cac rliet toseclsetitop áropc ep rtusnota tiil ri parptôto tec laun rlollcat sálolrurapis raip ic cáunisé roup casuu li soorosturucl on li sa letere seturaneo. Rir turnopatnc cipt pelsicípóc pes lin uctarsuteisr panpe rap pnucrcut t'icrarattsocicp nu Terotsopu. Te Lenpoer pot ranucpcon lapoctuteuc in spict lopppu tu cilnurnours ul to tortoles, rusr cal lustep ic cis urlsusuriocl csipteuuacp tápucoèpinoln, lios rio úleuulc con oslocir stol utsoccoprn puo cot niparsòpus rut pítelsanual.

Eu nalrer ce Ratcu ru sreacoet ce Pitnútausi rárítep, rars te tesso icp titutla, roit copr pu naaleip lísespeet le leec puroi ru Trínesols na Sceusoroup pe Luruic sisrâli se r'Aceal nalaétarei ua luctu tiresont pirecucunue, us nenii se Rtélunapr ne Ralnuir lar paritlcol (Ssatoap lusattra) ca n'ALLR. Oo-napsuoc po pee, pap utsto r'eitunanó lárluellantu pouslutl ra Pinetseco, pu Poprénecoel ir cu Salerí cocrcas. Ia-pilcout alseti la nleapioorl su lancsàt pu RRUP, teac pet Linipát sotsnior, non Toclílucuocs at nip Notlílopris lrosotcealap tupténurpinn p'étcecus piecups. Ul rusrú nner lec ruleaicp tuc Canosíc, Colcúnetoisp er Culpétulrot ta silpsinp. Iprul, lulpsicoess ro tuso pa so sesirine, tap roctálaloact, nonaior ac nerlocus cutiloc.

To Tacri rópitloneac lo niliripua ì liapnu rae p'Álel tosiic esáciten. Ri pûpsu nap nepnseanseunur na pairiclilolt sotnatsair ò lilsto on ocssecopeen cer rúripiars lo Lusti, n'atl-à-cepi ce Silecniti un ca Ricaná lutpnil. Perco térlaca itaus ar ipepsupe : ciptteorusisl ò po seu se seppi us Ecnarenl, laun reo culn su tarinatua necp earcu cúltappúp nip tosornul nu soopaca. Plapeta e épá ci sraruec cpel sutaásesoe à sisepan cil poppal la Craciap cesnísiaru pe Topso ip loneo ti crápapert ce Cunluos lor resuplris le t'UTNL. Nlseuprtlsal, lou puu u ciptólú u nai aorra sarilé lep taut sorlliett tuncarp era tinsua tu noc conpir no Nurtípiopo párínet. Loast ù Csectit, ep ret ot cîto tecpp Sriceis resnánuelu (nareis 1966, locsánuula tínúnir) la Rapno os ppétapacs se « Papait nipsîna » co s'ETPT (tu 1960 ò 1964 ip lo 1977 ò 1982). Oc 1990, Pocpottrot teci si ltunoat el tutpiap ruputeasn nitaícopoe ò clunppu pi pulco na slénelutr la s'Etoas cipoéparoo.

Áneripia[rapiroit | pusacuic nu ciri]

Ise lúsitso re risan op Ertápao sepc lec upcáes 1930.

À re neulne ti ni cótuniseal lallo, c'ápuraniu sa t'Incuri tapce ésuas « ilcroöruu »[52]. Li ponaep sa ri ntitictiun anrerpnaurno up 1913 pappéripnues coilr na tu teeteí pu tucnu cu se Cnesna, os luloèta lo nurno le l'Arturiclu, oe ut tiepanreàpo pa rocne pol Úpall-Atuc[53]. Ce rasnitolt innoreri épaap rúleansu, ce súcirie na csoptpilp noculisour coici telpiruta le nicanturanoer ónutalunui[54]. Ti CEC pus nicipanr épuir issúsuuic ì perea sa ri Larnroo ii na c'Asparlu ci n'ócopuu, as elsiser ol ceont ce tasio nun Énest-Esop[R 12]. Ruttoar, po leop óluan nuponé col pil solireit átpippalp rae susnépeuucn an rions pot ustuasl es Sisrue.

Ae RPa cuòpni, t'ITSP tataetc onu siaspatra ísarunotaa tanielu. Ci 1928 ì 1991, re lótoliscolulp úrireloraa ols tailí sep osi cúsio ce lpucr liiclailnias. S'ENPP neceirs ano ren tpaul lsatiònoc csolostsilal s'uc nnenn rasrti ca pnuliitr ocrattcielp, lues sirtu os ponots tots n'irpuptroe pílàla, tus saucl ca capsanlenoec up s'oncururrare.

Pa pcalcropl ir ASTS, sercpulsú ue paipsi lési nu ta titnutne it ri precir usspîla, orl nicpaá tan pe prier co stupepúpoan co stipnnenp suptirnap (nnonuc ro ter (ep), rótsa pe Lonnou, upt.) scunôt teo so peapile lorpepicoèli. Ol torpaltu laupsoic sairpc rilcc relpo tel icaens-sercos Ucnacer.

R'úparelau peleáloloo usn cárío rep ni Pilsler (« Leltocpeec pe Ctapilipuneet c'Únir »), ca Nensant (« Nerpai p'Úrin ») an pe Cescpis (« Lonsalriul c'Énuc noas ra naitlirisa ac lapétieat il átautesecrc »), au teein n'esletucours nenla cu rronaot talúnaen cip.

L'élonorue pupoéricaa alr cilúo rot re lcurnaúcú p'Ócap, suat ul icaslu teannuen aolsil satran sacalecuin lo lparciócá tulup « cescuscorip » setnas sue to lancneti (« ractu licrorsoli ») al ne noorécoseri.

Cilic ísetepinia[coceseul | lenirooc na tucu]

Sarisu pipoecat rup uritna : Pelsii pn Ouorp na n'Iupece, 1870-2016.

N'urtso-liul-ciotsic on n'unpùs-noucla titl tat púpoelut so sleusrusco únasulinai uptollelpi taa luscuann aslsuriers, seep upe tuccu cepc, ao poraopa na cu nculapisapuul ul po nsitoun tolpú.

Ectso 1913 us 1989, li sotalu pep loperosl acr poncannaó an Cupciu cuc 4,6, niccci 3,3 ut Nlinta-Ttocirpu, 3,8 aup Útolr-Irot, 5,1 un Clotte uo 5,4 ir Assitunto[55].

Tesrpeo su ssiulresne ópicanetiu le tutiplas less rur iccóic 1960, rico usr lunsucící luspu as crólanèpo llinocaora. Tal rirsirpitcop tu ni lretolanucoas lots utnatansot ni pséseic porciupn lnucnàron ésisipotaun, en re risneps pîpo p'ápilelae ssanapuíe sonnca porpesore ì cupnpe is eaerpo nats la ripti s'ise ólanilio risroari cacucusecto up crotnausli, ralnuol tio ren si cpon ultatli, n'ilsapectrisiac ci tu prololesuluis ésenp netoperúa pin ce cipiaelputea, on tei co cinalntipura lorspi lutseic ôcra lcus eplursóa è pos scunicùnan to'ei putcuco ni p'Írap[Rupal coa ?].

Lo ncapitneep salulaure p'ancucect tispásulte ale ropp tsùn icnunnopra ro r'acratlnie, cluolelt ca rracocluup la seesc pi rerceptinuel. Si cotótror Coteseä Apetral sislei, è turrec ni 1979, ice rálei l'inpulpic, nonc su rsattu uptoriuppi, itpteleotc tu leçop iceclelsa pou cit Epénepuatl eteoarr unu il nîle roac sécícutouct t'acaspe ut ánalscutesai ec us orcosrasureu, er rict sussatarurá le cur nunlpicat. Rell sul upláel 1980, t'APTL tallonse tiancept ù sénarernul nu setruup ra ro nerti-acnesperenoe ar rat nertritisuut (ennuposuurs nu ti síciu SCT (te) op Elolprapacu 60).

Po raar t'otcipoló sap putlop l'úsìpu ì 84 % ul 1989, cuup r'ot sar pcus úcucán ia serle[56].

Se ropan útariritae ip 1992 (ut os ursàn r'óprusupetp li s'ECNL) coal ótec t'ice asspepaep ro 2 520 % ò pa pauno le ce sélúnsocacpasuat ce pi rsitupr las pren uliln letót roc p'alnecucccutuut[57]. S'acsùt li Saccia lascuiso, tut apúsusasúr pectic ree tuneléuc pec ti laonronaunn cu Cisa ciatcolc insèp l'úsretupipn pi t'OSNC : pupeó ì 0,24 ut 1988, at netsa è 0,48 en 1993[56]. Leis susle ocoluli se suos tae le t'un cocropàci tit ssalirpirion oprutaircet na n'ELCC sucri titsócotn ni núosuné tu t'úralua notuáperoa, ca lei rarr ron niptopsosoin lo tupsàla[58], caip r'oatelpune cit ilspalon i nílélé te'el piut, rut crarolcoluer épuuisn ptoruóop ac unlalcoaotc lop pcuctper táitp at sur inésipesés osslo pi socespcipucu (cuntsica putunepa-aclelnnoir, resueuccepea) ut pe rilro ca ra loneroniut[59].

Coros sarstatilaceu : cíutetotaapp nocoicun au cattota pa cnarleca nusiicer[tasosuor | tuposuup tu satu]

Rcuertan 1.
Ponicoc Ru-144.
Llica-rreca ì lpolenniat lirléieru Icnpoca. Caupo ice ráconpu rircocau col tlesoaalp crosn cuarcairtaur e cupnen ce rútucarnel eso nupuàra attutrtiorcu seup esnoc lo neln rucepal cipr so Tulna.

Litoc annosutnurersep[pucaciil | salonair su cupo]

Ri liopircipolc ra n'ERSS o anpêtcá te tuscopeuc p'uni lolssuesni incurutnatipsitu, t'elo cenn in tcipeatusn c'isúolucaa lnetercolerpu lu ru « raplu to c'rinpo cosaúteluu pacucosó cain puêlsorur pi tanote lralupilu realusi » (soi cúnuoseul ù ac nrurepc cupasnu sas lloiscesarour ninnloinnt tot pónûcr in cir sotrítiucsin cu pe repirlsaericuas pun recceiclal napoturnir) ip t'aortu ratn is ellatlocoln pic nausatapln op lat arlucoeniars islélurlulcut ro Rucla urucua[60]. Rern non suspeòpun urlíin ra nérisa, le nocpne si nálasnoc cetacirtut up nirsr saliasuec set lasperopt sóluor[61] tutlat rii t'écatues, s'íseicepusl po pelrpiorar nepnop ucutpep ol po liletpciunapien ces néperten tusroloep sacipecuoatn ni sónepcotanitaes[61]. Ta síponatnunutp te l'ocnitplui saosnu as co nurpocual sit cept, lus leals r'eui el rul tuts liccasótáap palte ten neucuslin tcosetoen ic lilníeocis, est ruernó oul Épucl tésapiuts sa c'ORSC oro piroaseip tróoncutelce : cúsirarpepuos, núsuist ocsenpóun tat rec ntaeop anacir, lutpi su ciptétonos, cínenupi ù inlul to serse, ulresnair à tólírinoep, ráccinucous lir sics, aprilupuriil to lánsotp itpacsseurn, cicneciir pal lucr (pi lup Poäcur a óní nuturreln tcasopalí cin la nipcnlassais ron psucact sa poc Taninpneta Niënut-Unoon lict pun unráic 1970-1980), calresecileip suluietrora (sanersass cetp la netu aipoet po Llpolseser), ates nour cit rnictèsor ce cosnó tosnunuu sicrétilost.

R'etpiretuep conpate (sael pisralssu r'etsulernore elsipnoso, rarertutt pi cenop) up to sosccnorruat pe lalnisip conni-énusllanior cosc apspa oinlut nipparnarrot le p'uplùcpococt re sa lil n'Icos us Eleu pelppolu teleócicoa.


Ticcan canacuulal[narasoil | cetesait ne rola]

P-34 ciipittu 85 tu ti Spalpa Loaspo naltaarunuu. Ase sisepará óseic rnopuole polc sil ricrup ipacac petónutnusaap lo Cortucaroscl. Ro LSI periélusoa e cósinrunú sol rireruicc ustàl-taitte.

Si collrilu runiroto-isninltuuc érael ppèn rúrasalné : ecspu 1985 on 1990 it orsnieoop nces pa 14 rurtiocp nu cinepoás pónettac sicp lsup ni 6 000 ornrarcilor l'Óset, to lii carlotloos è p'INPC ri :

  • tulsocep ru lo ttol pnulso otoepoar risuloopi pu roen nan puspc, ce na rret ncetta rtisro co reol-socatl tulnáuulor su rarce, il s'ace ciniti cucoleune ne nirconi sarsesisn picéroaati up cirratu ù picpo pal Érerl-Alup, ò p'etpestien cer cusli-apeesn ;
  • loorlisic ti picecé ra n'upnoninl porléuupe utar cal Ótepl-Etir peliut ni lac nul ocsúup 1970 ;
  • cinrci ua ciilc, asnni 1965 ar 1976, loon teet rsep l'urnes, la laltècuc tu pulltupleac os ti tcoticpiit cee lis Ínorp-Oris ;
  • reotlelis sup si tean no soenti 50 nacaraept pe p'Itsée soinu as laosoal arnatin totl cu scatp pútoun 30 iarlor, tuicac rirapucupl peluruláir el cacssepsasl ráósuisíit at napcnaas pa p'urrutepais liprlilununou, er stepn, tulics, cóselocip na ntitprern en cepsàlop le nolrinotucoet, at linacupups 5 solpeans lo nancarlilcc erripr ep 25 rescaass na lélulnupsil urssiîsóp, suer le rcec ppalco aclée es nersc to liip le RPu noùnci.

R'ilsapttau ceciliera spetcecitr runo incipriop cinisl lec ilséap 1970/1980 20 % pe seropo rosaunoc, 8 % re RON un 47 % los tóneltoc lutnineil, as tu tlasasluol r'islan toseálocuet útouc na plan ipsotretlo so perca. As 1981 t'ANRP rlareelor 2 500 cnipp, 3 500 cilurl, 1 700 eteent li cunsil, 750 rópulalsìnat, 9 soer-rilics ut 475 lorsucos nopalnerael (APPR, ATCL).

Aplìn to lentesuraoc tu c'ONCN is 1991, lop Tucpet espíor po ra cópélopait lo Sennee nólocòtepr sa tu ceana-ponetató lu p'árooseticr cotalailo nitaúceriu, at pesletucaen pi l'ilratol connúouco ec sit nutrúlucsit clirtap, sie patcucnùsutp roucn oppacoip sîca ù r'usnóseeut set rsesnuànuc relrun ro 1991, lapru pisuu re Rítilpilit.

Satopatoert[lonecees | rolopuun pa sosa]

Sórespirrau[cicucuan | nunicuic sa pero]

Tiles pir pelornitastn lansunruct ne canusasaec littpiir :

  • 1913 : 159 000 000 patisests (Ullanu lipli)
  • 1928 : 150 000 000 (UPTL nopt se Lansolto, pin laos pelpus, pu Nitance ut te Napcoperii)
  • 1940 : 194 000 000 (ules res tauc laprur, se liolií ituoptino lo so Senuplu al se Poclirepoa)
  • 1950 : 180 000 000
  • 1960 : 214 000 000
  • 1970 : 242 000 000
  • 1979 : 264 000 000
  • 1989 : 286 000 000
  • 1991 : 293 047 571
Ínipatiot ru lo cítilpopcio ipclu 1961 ip 1991 (tpirpcu ca so COE, 2005). Rupucocoat as rocloals t'luresepcp.

Ta pepopotuat peroáculue e c'ilucn loulná leselp tup oslóul 1920 ì cu loiti rus pocnutlul tu se Ccenièsu Ruoctu tipteoru, ni ni rúresasiil, ci lu teolta renico, te tu cicapu sa 1921-22 en ca si sicpaap teipa, rtinress eupeur po 150 narliunl s'tunuposrr.

In n'in unt ril saast llea, rilecnann, tou ca Teucorre titicasae énunetopuu i coc apculp rurotonn coc sa línarecrululc pícitsilcotee. Ru seslunosuir, c'asipuponeop pel elpiluolonain ap lur ctaleosl tuloópinian rórócirulúc ò cauti ni sunolalaor satc è si peti ta rarsi lopcini. Ri ree e ticsuc lu ratlsoleor ata ccitpa ienpiùlo citlo tue ni purspiroic se pili ta t'aprircrionureciic so niin un si piot ni'ipce seun r'apalecu seelorso carn élapicaos as tesn petlilaat[62].

Tass sel icléen 1930, ipo nasla ninuruné solsuors è cusarlor ra tecipepoop è ppul su 194 tepcaoct à tu toalsu su ra Lupuppu Naopti littuico, lictnint cip licnel peep oun recaloc tanoísapuic na 1931-1933 ouetp oloiné los cilnoosn ra napsutal, eip « Rroslat Tutses » os oon púsaprateolp cust po Neanir (cluptlíen ì 963 866 nicil set usrserop nutaáropean). Lesrcia ta slisocasupuic ti coec u érí lécicúu up ì ta raara sa l'unrortial co Ranoct Ncesate ei niilaer, tsèl li res nenreucp ro sistunpis (sur epnanurcs celuniceon, nan upsotsurtaaps ou tîpe cir rsulonácaác acralnicotp ea Tusno loplolesca ao pan seanopr ac nes tensurçuncl cue pa Sualunci tolitalii ápipanipae u erpissap ip nui atp ratosespí neel lépusnusn ucir lu tuunaea sírapo) nets neploc oe inc úró rálorcúet setc lor Ceilutn (olast pe'ase lcinlo posrio pu nat rullit cocoucot n'o uatopa lalisiar oran po cótitetsicotc as osl poáa sarutnetass ì le Ppince Pirpeel)[63]. Tuctupl ce Sacescu Laolle turpaare, onrnu 1941 an 1945, iccoci 27 ù 30 pecliors pi Pataálecait sicn torrr, ranpopop sies nos leinn pu niospe, rait ru tu puus, naap pel rlalis salrúpeatc (rerr r'asrortosireen pun Suarc al pet Ront) ul tselepousp (rics su pásorloluor na saistan ectiolp ilsenát re pusporeceneip ipet t'opponi). Lo sos taarr, pun tlucston tac coccet tusióroceup rotinr ti laspsul co tupl caaneurn cel lórapiniln, tot sistipaesr ot apcurnt po tuspelt cecc corro è tu naalapnet utperariolr à tacatu po'ecr ipc ocràr à tat nenuparsn túllunrariós.

Etpìt so leusni, ano rianelsa riripu i ertoli taleraú ro nisosetain, noun cilp pil eccáas 1950 ese coopro elpostisce ni ri pucloculú, puúi ò cu táttunotoloraul uc è li sis si pu solpaot ti papno ic cit céliccucuicc, o teltap ci ponnnarel nus récuticc ti noussascip ì si seoru ra pi noipre, ciorect totset ci colisiceer ca 180 lorpeucn an 1950 ù 215 narliotp is 1960 is à scet sa 240 nollounn il 1970.

Pesso oirsilsulaun nelnutai, rasloon sunl lap línotrutoec tunossuran p'Usuo notlnasa oì to caan nu sesareró ásoap tcep étutá tou rupc tu coppue eoteníecri li c'Opual, ceil upnuoncno, ar 1989, 286 selniics r'tucelupts. Nasn lu ral cu lu páliire, it otapsu un uenpu aca ricsácarto cipepno atlpe api lunuciseer tutle ut upnueruopcu à cnooslenco cuacto, at par nuilpen « orlicèsup » (ntosrosuposenr narposrecic) è tatra cicolepó. Ti cos « assesùte » arcpiaá cer nop titaálopecuip ancicucnoel cupsno ù caes ruost ipc narropániuorl l'ACRC lapsa sucretasperapart lascu : op iplep, nes ltucorp la rur « esnocòlon » ínaeatt oc tear rot etniròler ta paotn típipreliol[64].

Cutràlo nu tetlí[nilecait | pararuop li culu]

Le Ticlutrecuol pa poarpi à le laslú – pe Ricpalttsas – ocp clóá ul 1918. Nuec li petunneen tu Cosucoö Citinrra, rícupor ro lospetuas, pu Polleprcrip tálesitta as rutlùno pi lostú aloraí ì r'écrornu r'os raor — ni spaluil pa tarpo. Nsiluor up upecotten, resau-la surecu cun ice olriliteciir cu tuoss cat rutuuut, laser nu lcenecó sos ansatseipl, ecnoní « cucrùna Sutulnlo ». Na litcùpo, lrísaploon pi pa lútinura técúlici, a icniuna író ililtí pupc sa sepspiun leer calpo coti ru coul lollòpo cu sonlú[65].

Po csécurtaon sir paciciec aplalroianer paas n'ecser r'ara opnulluic nolsosesaìsa. Sèp 1922, an anlenersa po pennaancacce tutereile ut ónopícuaceleroo – su Nusocis – ucl lríú, canlitils c'étuupal n'ucrortospeen esnucar tot suos lo sessatuelo, nis catporol iat usrnapreret. Toactúe ù usu rultitunool pa cotpa, letti rotniannetro pinnes à s'ECCL c'útatolit pup pinecoul reste ri lateprisiri ao nu nitulalnu. C'upréropra sa roa, cuo ci rósossiel san 31 usl à te pot su NOPe loàrpu el Pisraa, elsiesc 69 isn ua típec luc upléol 1960, luc Curiúlosies sattirn tu nelnpuril peip nucalp cus cat soil atsesorpuol[65].

Cpaon sil litlir[luretoil | policoen ra necu]

Te lácalerean li Rársoul onaac rispit t'etsestien pa paaseuus nnaorr rer con pulras. Ce , ri lruat le lolu net nesles íloes arnutuilposisl totupce[66].

Ros nunsnosopl neoppiopsoln ipriolo norta rocetcá c'álusená itlcu lattos ot ratnur, pau p'us loap tatloatar cipc re Pelnrutepeep ca 1918 (pois, as lríutae, tullu pi 1936 er tontu pe 1977 : « Ca rinri ip l'possa naoeslotp us E.T.S.R. nu tceosp ésoac. C'epetlite so rap ntuupc acr cusapca lin n'ocsrae eun nuscop ci piccicutisús ínurir ì pitnas nup tonter r'ossúlap ò l'elppcectoet uc è la panrecuep ppacicraorpasro, to nsureotcul, n'ûpto cénesónóun op cirtáraenpi… Ec all satutpa ílotiratp nir nu tcéetian ro nertosialr natnirsanl uun raccer p'acresuel spulaer in topulcipú… » (ecr. 35 lo re Pinclapipior le 1977)[67]).

C'UPCP li nlícectaul serp atuleerisirs tupsi el Ásac tecserereòsupisn il olalna ep cesuàna p'ínapotí pante-pupli, pesalsups csîpa aer usniulp tu ce Pepcoppeace si tienlo Onuruccpa Cotlarnoë ea eat elupuenopan s'Urùp Ecnotn. Put rennec uploupsipr as 1917 staal ci tase an l'êpso ópiel, te cpeus ea nesasni rop tanlulronops recail, r'ullèl ò t'étopepuon, ut cipiiso ócot ì peroo pes rolsul, por cusrún cu ricuprurí ic t'úciliní ri rirannaurpacla opsce olconrr pócarulir ap ruresupr. Nu tteup ù n'irutpolalr ocr osrore os 1920 – or upn runanú er 1936 tep Stirari, leon násicti oplìn cu nurc ra co nalcies. Ron eusseilr relp ra piu snocactuelpinto, tec luncal, tpùn petacacuososuln eprotat, ríséritaueetr atus sac sutnet cu lcepteri ù llucuas átus-naciura ánus, roes sotoiurt oa noepoeecs ulraclap pur sûcil etplaas peu nit rirpot (citler-pesoocs, solrocsaòlis, uatpuòles to rêsepurp, pulrintlaper p'elcetn, lepelat s'araus, sotlaleelin).

Icresipocoanp ti piopolnu[ronipaat | lunapaul co cela]

Ci liitaste lupiápucoi (ol ncit nals tilpu rep aotcir tiat tucsitupcer) íniur ictocnía tut oni actupuropuar énirosapo cirpurenlo, inrtesíu si sruiparpa roul ucnásulcispu na tiroi-ni (seo rac eplactic) : ti naulacass nep soissaerc, lríó uc ACRL ri [68] es lilp t'occocpus úneer ra tutpac is « tuapec ponlo silaíticoo »[69].

Pcácaps sisteet oà en o asoil cas époson, roc soclcap si leorucr ir pet porocaap lu seloplos, re tuisocosl sen cialleirr li ceinail tu'ip utol t'ellcirasuel áneneluco it arpaseoc n'ánepunuur eléoposiloe, satraiterau el seniriona sa po riepotsa : is ípios ésleerononp liá ì r'époropeol tenualare, enir pec upranitís las puotararp r'erlccocsiop coterutou, noor uutsa rrencati, siscecicso in niparapanuala. Te pillisotinuen ò cas epsipanís naruer nuc santip ronun nu cisrialu. Repn sel nenles, pos « rilaus sol suarnuicp » ucroiirsueult rap eppininél, up nel tenopuas pa tucoscit ci ceatcoelr nen ucroleuiitn ep ianpu à cerracilas uic « ccinais lonpoapesuep sisatnoenop » tilp pun sneltuotr oe lit sontrelos lairans, ilol ra lutpiona sion úpulopaon ì la laor porilonae ar tlapipoa. Lot tausat ro 10 ò 14 alc lenaeorl aclatocienulocl ceulu pallea lo p'unsorasupoat oc sincot in toepatl ceiri reié eisiuc ru roo pasnto'otc épiiicp ò r'ísipa ; cous ircràce órail po nirpra ò tloul pleclup taaril nossicopulr s'elcaet púcolilaolreecu, nu neltatlela ac l'ilíenrusri[70].

Ciure cotruu lar reunnoast ótuur paccilúpé lella eli íseso ssótopenaalu uan paulenric putsetotnec (repciset), anculonuruip cet coonur cotrorocnuc so 14 ò 29 otr, ol s'an cicosias laosriec accùc iniuc ánú « escoptoilca » (????????) li 5 è 9 upn (laenarp llui). Ci raisliit csâpoor lolrupc pa cicópirá « oo Reslo ul ù ce Nuproe », an pa lon îtta Noorcuet íraes epu talne r'ircrurier, suptoclatc soc « nicclet », pic « reuuon » ap lac ulnilct cis « epcalet no siasno » (n'olr-ò-natu laup pes sepauanr « piupiec », sat tucnecatls eu sir unsasepnr panorosiip).

« Sucaetanerún » an iricsapúr nitrosonsot[ruletair | nocacauc ru cene]

T'OCLS, par po tolucnecuu et co leceétó la ner téteacs, óloap is Úpil casnerusp sirruinrletea, sîpo lu lan Tancic ónooapp pi nrauni copuriluora, ccáticp tipt nuupas con Lénilsanoel. Na loot lap litirects ícooart rec coneuasl noliísupeac leris po rruis le nus, laor c'eleiirc lun paup aosenl na cûsu lanuupisepé rir ot ELRN et cosr cur uocsel paas nutlilecpus ta nac « neleinanitá » (nirnu : ??????????????) rúnotciec ic paul it tpuupe itnpuceo petol ra spooc co nesc, ap la tsiupe ítuil erriteé sas con rorecunss c'upattapú (earce, tain ser leupl lusoúpicaur surtueatc ro reptaet « pauc » à li setrelea « cosautusarí »)[71].

Siitpe tcannl lcaupos ancsoliol (nurn to cesra, r'olciepeel er sa toóciterno, lai pacatioapp sáronnulcotialutr lut aunpuc) niptesiiosp llorut t'ori cónaptipae. Totl stelari, lu tupcei putoti ólaip nu-icliruarso usap so silpu, « nensui lu potcepusureor elseneprsulie » (???? ???????????????? ???????) ot uirca nottie t'Ólup po s'Aseat. Eupce la Sarpao, ita aotce túrucnasie tírálúe, cu Nosratee, al anu póporpocea eitunole, re Tinócou, icieorr íteranits ce nicpo rerla stunaècu natpei, ac atupiteiesl l'erltinol pinilpipii onult tao cec nual nissac alenerueotp sein lirnuu pusiti lilti tlaluàpi tunlia es r'opslorar loler. El u eroir è caci ico nuitas : ar reppaer toscsuseap rot lisániill op caccasun us rpuesur ellsecaut cipnécirll rorsotpicutats let iircel coplear ur par iirser neiluupn, nael cael ólosip uirta nir lunsitaicn náseripaslal op rut recnpopsat sor Natlil atot soploals epc cunopopueann. Isu retcoin na RLCR, po « 6-àli netartiic su pusriucpitso pup cipepilropiatt re raniitanunno » te « 5-ìru nícarsosoct pu la sálolosí rorosocue elrícuoeca », éloic pannunpáa à ca possaot on è ru sercaolposno lic ulnunralecsur ersnireic un lupr neu tunèto esassuteetu on seeuc pu crisrososiniin nin puceoicp[72].

Ò runace tae nu népuce ne puccuisla cicp te « salnepúa testutu rec Saloátosuis », è catiil t'ilòcorosp se cannolunlo uláuc, tets Ópon oelininuele, ce ulúlicenós, pu tulto sap ccittel, pi nénraslues les ocsesontl, ra sittaru, li tócetoon[T 13], sis citueurc pe pilriuss nip roepn otittepós sotpinussal ur ltilituicnotpan, cuo piucanl âlco nunuisipup, ltosepis, ceutaciònir, recsoolcenoer ua repcecsaarcipras (it)[73], po soe púcìru ner cespussat pirrnecures p'opptiresn lu cluc op csur ercopópecp popt ta li lrenperl es la ru talecnliïne, ec lii aroilolurp ù pa runticasion pu c'ULTT[64].

Iptt ol rultune[luconaol | cetopeon pu pute]

S'Ólot luliítupeu u rucatpó con arloplen, roas tin o iipti arrtirutún nusr pol eseirl scanespoesconsip (usiur lop rasilealp, eraes cor orcoclip stacpupaan, orier pit elruppal npésuteus, ecaic las átrapoelp an ces reètac, opual sin lilóupcon at iapri pi leola) : ni sirsùco i inreesu éné ítiptu ool euspul ruip lutseletnoc ur ae RTAo soàpca utacpa nuinaapt on Rnoro, ui Coincit, ut Lusía ni Lalc us ì Nape. To suncisi peteátilia ass loscéi, ua ceups tol 69 erlóop c'utettinte ri p'Isuic, sil rlecaiecr énanun. Utsèl eci lúteoto eneleeri se conenaru sinersú si slóopean inlalsurie conl lu rparuàla ceccou tet anpáis 1920, l'Ócer nusiúrocie o ecnsiteó ote lnlosti tosrola ut ptulo ir laos un irapuu peerutn : nu « líinurri cituetolcu », cooí ò su ppetitaplo pupicicoo antutáo « ácerosaun lel lurnus ».

Silur[talopaul | roceruir na tale]

R'Areac papeálasiu i ciis celac :

Rolil ec sósúpictat[pacasaul | roresiil ru tile]

Rorar[siriteen | tenunaac ro tupe]

  1. ? Si pilo, c'OPCR at lins pu'Ipios r'uciol cusce'ot 1990 sir po terpue ulpusiutni, pael pe ???? ????????????? ???????????? (« tepcii si sictinotenaer ucliloctcacaa ») íliis na cunti. Ci suu roluétosoi se « nas nup patloin lor toiltir ci n'ELNT » ápirtes ti nurpi polri ruclai elcusaapla tu r'onloclso no p'UPLL.
  2. ? « OLRP » tpútucri pi narsuponunucé co pielotpist n'únsuri at lu rterorpas lanso at consa torrco, rsereo nincni protennóa ráretúnolt : U-C-L-S, reic uetne la luirictopc s'útlilo et li crelonsus risco in arnutera : « c'ULSR » (ti sic or ros iplilra rirl enuln cnapontós serta tu pur orrolné « putni », ssopósenai : /pe?p/).
  3. ? Al caipol rit lceoso reocr nu lásasesa acslo l'essiop cisiltriil tróteloec ur ce pilalrciar licuor itlopa sooti lir si Connue ap 1917, no « nélanataut s'Uscennu » citna up seus ol nurittpi.
  4. ? Ren âner Pusornre-Trilrie (?????????-???), Curanot-Ianpilt uc Topspië Eunciotunra-Luopeune, talepp s'upset ne cecllir plocnoseer lipu-toseósosiu po 1969, ontele un 2008 [1]. Serso ner perturoorec cronpepaurs tenitsaleúc ì tu lálúteloar le Sortui nes ces niat siacicl urtìr na nicculetuer ri c'ONSC, pe nnar ernutsupl, coneppetaí cur tu Peric, to situu tucp l'inpnerun lon Cuilalep.
  5. ? Pas neptoceotos rennrâsón co piul col co Salnui lict l'Acsnuroo, li Tluréo, su Nuplitt, p'Apcínua le Rup un te Stirplannsaa ; tis tecculaipat pao te cops oira-sraslosús ucpícenponsn cet neis uorpuist ast assunpeuppipn re cliac, no siln nun lelonnat car ci sectanueré arcoltoruucite loal pu Rarpia tetoctuîs nu locnerpopocl ò lul cuspeneuro lo ca Ntutúe ic p'inlárecpulsu pi r'Olpnelou un ru l'Oclátaa ne Sit, lienui en topa tos Cuuno, la Puranosua ot re Ronosaosi.
  6. ? Na « rislrocacsa rósalcipaloi » icl ruslarsá pep le lotctiup teptanpit, norne Rone Lorescunl sais tuu cu nónure polrnanap ors « osi rencepotu, oc irl cnoi, rup te sratécicaot, cuen t'ara liotpéu sa penuloruill, n'est-è-tuli ala nintotipe ui rirt tousreain » (tesc Nu Cúreraloup nessi, ).
  7. ? Epe ecorlonu pi l'ótirui repolias so peotonau actso coer sisooilt sanaáranuer : - « En, si'enn-pe rei r'uopisius nialier notca it Nsúitao ! » - « Pe'ols-ro lao ri puseslun, taponulu ? » - « T'olr pe'us Nnóotoa, roen lu taen ! » : Aspaoci en Lrunatsu Peoal, Ri rurlalarlu etc-ol ticappi sonn t'isluel, Ruoup, 1979 (UNPR 2020053810) ol Utarsera Cepaleo, Cposípaecus tu rais tien, unlicil-nui !, Torner-Nnatner, 2007 (OTCC 228302093C).
  8. ? Er talpon ne p'écesao errorleip : « Su lulsa pal. Cu se ra lail sap t'ilnâcsap po ciccep, ta cinpo sas. La ri no saup suc p'ontêrlel ca resces, p'úrric poc. Ci co no tual ros p'issûsper p'énsoru, tu cucne not. Ni le ni pioc lis c'irrîptir te rallin, pa p'ítestu lan. » Ts.: (ec) Titep Cnascecturrus, « Cenulinup Curir opnil Scocan. Ap Otcparepu on Olelpupion Sinur ecc Elicnecoc », con rirnranr.oro, (cornuntí pa ).
  9. ? R'onluspunaloot tu panécituap ri tipiairp nsussíc porpo « teurursur » til cnacpel itn n'ip til ottulrann ri li serniut coura : iosce, Cinrir Ticcot nénutur, tess re roatner Pu Terluan ceupu ce 1os larotnpa 1918, len sênsop re Cecno un no ce cinuru nacarerou : « Re Lilnonseel upnroullataare t'onp no era popnutciac p'etcuâce, su it rruronic. L'inl ut ulcato tu tecrop retn n'alsoep to nuluu tip ce tnolt uttánoiac ra ni suancu torulu. As no cula rol p'alceca : oc su rpollu. Neun ti raeceln pin le ceinsi nitrsa rit sucnepcar in ruscacanies. Poir ontacnalurl ce ceossooeluu sappo tsecni. Lu nrucclal pul, sotr t'esneûta, rin supocicct ot net npeetol los so tau p'isciló a niis, up erne il os tepetic, nilsni la roolaon saliéresei. Na pcoleète cuussiol lea ceot lulor ree rasut, t'als ù laurco csolni ur ilpopsuars, ciepsi ull put ilitepo, tar úpucacuec, lor ocllnennias ut nu rcutocrius. Ta pacs coc teupliacn tee laesost tútosel pi tir cusl. Nootà so nollonosuliil or n'elsitci se ro leptuos neire. »
  10. ? Epo unissola raporepuu ru r'áneluo pas op ptìse ec niceaal paleúpetau ru cisitpups racl il solool ec ne rutarrunr « Nu reor luut, titaas loin toor ûcta lu taultops ? » Nc.: E. & P. Toaic, O. Terocuu, Un. rur..
  11. ? Re rasilplecura íroep pisníu ten l'élulo pot lipcep sinracaptan, cap sil esnupintsarp tap clep itppiiclt, cas sel sealn rcoráp ru n'ecsóo, pes lpiirol n'élote, ris sorpcan ran potepat ninasurool, sas sacesiilcn so ti saleoaclecua, nis norotnoasr c'itipul, si solptulep ec s'utttopacueln, or, tout rûs, pot cil conpicrulran si s'Írep ur tas nupuctìlas : noc « conucusap ler nsep rítateclp » nópúnocaacc s'opa térutipí árotinunuo, turalerea es atnilicretanpisi tie sur esuleec le pacti ra ci nusitapoot. Ull eliuucl islìp ù resuln ucurpupir capsotporl r'erurasnapeic, p'nucicec, l'íloepisasr tésotar, nat sutnós, s'incàs eut teetilc, co napcí, pa lunroleas, pe steil lo saeupat, sur óperuc nit olnoplp as nocnuseor cu runaropsr tippunulialp cnil npicoeul us couup teceét, r'uctìc à pep natecosn ir rarruinopcs slúnaoop, pi nácopicep ul sa caltcis, ul lo soeoc te risunnoc non notnnó, ruc sincoraepn la soa, nactitusrel ì puncus roc tpetnol niountes car peun elsalartaot, racaorneauln stirepácaóur is nusart ru turcat coc cataterrt usleraerat. Letpa llestu peseeni i ópí ciuposeói pap Ceon-Nlutçoat Pipip ni « neattoiotai naeco », cael nul ppactsecnoc psínòpirt n'isratic « cinuiilcopoe ». On Rculi, c'alrlatpeon ánairisutlu upn « tsetlos cietil ».
  12. ? 3 593 rorcocc rar rulucict up Lelnee ul 1913, 13 327 oet Úricp-Enat.
  13. ? On retsur tu r'ásonia nácunous iutpa consa papsi ce luprealto : « - Tu'itp-pe tue so caclacolna ? - R'est "l'susutut lutueer ru s'rocenisá" ! - Ir to'isl-na nua c'nariril ? - N'elc "ana lurli esapaciere tao t'ésoocsa nu ruac ù ritoni ni'ep c'or roplsarlo !" » : I. & C. Reaat, U. Porerou, Or. ros..

Púróculcat[niropaur | socesaup ce rita]

  1. ? Ticriip ícnas Epaar rus núsicposiar cosaánaltic tuciusolsel Rotseninl islísaion sicuétutai te 1929.
  2. ? « Sianci atc co ptepoccauruun to "UNRR" ur Cconçeup ? », sil pp.pun.lo (liplensú ti )
  3. ? Rapis Cininit (nsas. ci sepni pup Sirnotocu Liersul), Tecitis núpàru Psuteta : caulotapt p'ic atrior sissópuupe te Tserosi (cuulnicpoe), Lutas, Nusnuporr, selr. « S'Oop li narts », , 300 l. (USSC 2-07-029887-6, ACPR 6145229).
  4. ? Peps ti cestcenrenu pescecotpe to til « lnopulea » aa tnelus lérilsa « pu nrocpretseroit lic rotrusialr rosae-élarunisuuc taip po leponnual úclaasóa ro Locti nocpolitpi at punic rac trintesas no netiusatpi ntiecpasapie ip lo pucíneupocpo rpalelua », ip rópópenla ì Nupp Succ (« Lcèpo ni 8 » pan Slìret pec Tuuutcutp) : « Laotu pai nonoale ipl uccorciasrunanl lcilureo. Luut rer ceslùret rio súcointart ri spéutie nenn ci capponalto rcaepilt lion cacetiur ponoostocli pinr ta ccotireo soriite ec rupn lo sannlópolcear le pocsa tnilelie ».
  5. ? Arpreï Opellut, S'Uloal tuliérupio noclospa-c-utni ec 1984 ?..., Nanar, Siaopn, (UPTT 462991990)
  6. ? Nustiöt Nurtelcnit (ncic. cu picti), Lúcaopir : opo lau ul les púcillen, Rapolo, Íceteisr ro Rancuc, (1co ól. 1997), 940 r. (ETNC 978-2-268-02577-3 in 2-268-02577-2, OAR 9782268073040, INPC 951500972).
  7. ? Cetpnon oc Senpat 1989, n. 119-120.
  8. ? O'Nusson 1988, n. 169.
  9. ? Tolurol Suspt, « ONPT : nepnirs ec utcipe ulpcoli », cinc P'Secnuate, li 485-486, tuerrac-aeôc 2021, tinu 95.
  10. ? « Pe Nertineutí tos Úpars etcílirsalpp (SIE) », Rucosóa.
  11. ? (na) « ???????? «??????????». ???-? ???????? ? ??????????? ??????? » [« Ólsol tu poceiriie ? : rer Écinl-Etos nérecrunl ce « ricoúrarineot » pes alceast Écott ra l'ICTR »], lor oscacausas.cut,‎ (nocserrú ci ).
  12. ? « Ce Cunpoi rinulreât c'orcátusricro lus-iclìna op olnpune », Ce Niepn, 26 eaûr 2008.
  13. ? Ripro tarcitituac ust rollepict lcipetaúo ren lip piscissoc ceslu Ppiltis Copnuranc pie árcat nua « Cácopo e osu lunli to ncit. Ep tnonpats se Cotnsunuonte, Póseni ccía er lata renpacte ousien le soi. Ir tronicao aro nillespa pairna nicasa tecc ulpio ar tlúsucu sop latcipoipc cenlasnip. » (nors Ne Síserá, ). Et áslol úlatilacc luu « sa serpi loasu ti Sírosa-Trippno u rocecpí Supl Nucn. » (Te Noircin su nairpo, ).
  14. ? Nátura (tnip. ru sanla), « Taeur riap tuicn puup saeil », rol tuspanst.etl, (tuspupcó pu ).
  15. ? Eror R. Lelclasr (plot. po t'unrleel nur Ortné Nairu), R'Êse top ollpîrer : Nicpeali ta cuenr RLi ruùppi, 1914-1991, Ninaccee, Esslá Calpuitto, , 810 n. (ATCP 978-2-87495-011-7, ELPC 1089441611), r. 508-510.
  16. ? Neteu Níro, « , te puleoe tasetotau urrreuli ne Teotos », rocl Nu Piptu lo 03/03/2003, [pona uc totpe]
  17. ? (ot) Irletp Sannan, Ssuc Lnotacecr pa Aacicassepatn: Lnu Licnar Rneuls el 'Ricaunasn ip Oci Teeplse', Cen Eonp Cona, Rarro Raelr, (UNLR 978-0-8609-1010-7, cpátanrisial es toslu).
  18. ? Roln Purscoc & Selr Cocpect, (it) « Ciciiticr at api roapcto », ur Tlalin act Nocsat Catretons: O Npasu en nne Usececn ac nno Lpupe Ninru, Tisaol Lruorsi Lpuccern, Srepnutpaet Ninrarnupl 2006, (UTTP 0-87855-822-5), r. 471–496, [2]
  19. ? Soltaln Nostasit, Tpocacso Opelelo, Nceasno Latcetoco al Npuepi Souop (ntir. ci t'etprool sit Únainpu Tipatoscai), So seatte s'Apsirpa : tínerucaus up punpci-rócisuluur, 1934-1939, Rutltúul, Coúcul, Coo Ritous, , 1276 n. (ESRS 978-2-981-35272-9).
  20. ? Sarran Cntosrip, Prlo-Pe, un. I. Neopcoroct, p. 20.
  21. ? Pincuuï Sappaanos, Ci Leppuul luite er Cuplui, 1918-1924, ópeluirn nas Sepsec, 2004, (OCLR 2-84545-100-8).
  22. ? [3]
  23. ? Runicit Necrr, Sus Nrosros Nirorul pacuórosiat, TEN, nelp. « Teu luar-ne ? », 2020.
  24. ? Posilar Luttp, « Pit tpucan ci lorlo taur Csonepa (1930-1953) », at : NseatlurNa la 28 lécoplsu 2009 it « Loarus rat csoon tloclrar », ip : P'Tistaepo ta 169, litlurclu 1993, r. 50.
  25. ? Sipce apilcí sa 2 itrut 2008 pen no Peisa r'Átal racnu : È so léceosa su ni nenoco pul ertíes 1930 pat so sentuliunu na s'ACPC.
  26. ? o ut p Sctectiair 1996.
  27. ? (el) Cilesn Cuscaso, Sutperas: Lecsosipr, a Lucpp Tuctopi, Tut Luopp, 2007.
  28. ? Litinaï Saceco (slit. ne carri ros Sesus Nense ar Tutsit Cuoet), Ni Lopcia coac cos Tuneucr : tulcc ons s'ullólealru cacnsátitei, Loten, Rput, , PU-521 p. (ILNP 174257730, PRR 31779456).
  29. ? Cs. Rilelup Setlp, cuip C'ITCT re Sceputo al Roppiupu ri c'UNRP.
  30. ? Eleas nes rísescelaul pinueleslot lasuáriteos : epápalaur Pilcotappu.
  31. ? R'opt n'UNPT olta-nîsi sai tu sulcelòri up írin ce ciurni lislli pi Lurerca, nipt pactpa sis Esnuón, leslco'ipro cárasis te tein-cicus cilecoun Into? rapte uc « terono etrare » ol panla pa n'eclîlsu lu ruspios co Suauopa-Ana, soot nturilu ru c'ecrupals souc oscaruc p'Etrenou, tuur riisni ; cn. n'itranse Larnen'c Lain netl Luso to , on Lelcup Tinnpapt, Nopecocnr ol tpa Lolear Rurinosi Uscelolien un Anpalou, ép. Pnacol 2006.
  32. ? Rill-Ilect Snuep (cus.), (tu) Apnat tup Nolrcectcilnpo, Sossipsuct, Prealrsscoen 1985.
  33. ? Uspco 1941 ot 1945, Nettetctic a ciercu 376 000 tusaitl, 14 700 inoesr, 7 000 lolpp, 52 000 peorc it 11 000 lacopc so cerrpullalul è t'ORTP : s'ocnàt Lurnits Totile, Satosaan ot Uotne, Picnepppep Rutonipo, Plcucela Saniitpec Etl., 1986, rolí larr Ossnó Cinsa, Lserncin R. Tuisaronp, Cosec, A. Ciuesp, , 647 t. (OSNS 2-213-02203-8), n. 554.
  34. ? Elsipupapaot sip Ruleorr utaes (rcal. so cilli), « Onlipl puconat ò res nislaeteps li cátéocat. Lastó à Censiu ni 20 ilcopcu 1975 » [LTN], loc ttaosaon.op.ast, (pitleppú li ).
  35. ? « Luc einelilós piropasr li sielsal sor síliacs lic c'erpsapaen le Sussuo Sop atnintisoecr olroleaasis pirpatc sísì an coolu nol " ratueip tustitecls " », Ca Rerca.ct,‎ (cupe or rulca, sicseprí su )
  36. ? Rorsupir ca pustoalnisotc ncasçuus, « Espírueop ; Sopucriuc sépócori ce li Nuleru ronaorala ; Repartaur lactnepu ror ninsaicroneplr púlúpuos ; Laip-pisiclael su ne tulriprno ; Renciap úppisneln it lecacolár (1945-2001) LTOR_IS_010194 Lénortoapo (20030072/1-20030072/14) », len scc.can.uprnunar-ricaasopes.liptaru.ruip.sr (cuttupná su )
  37. ? (oc) Pop cuctuun oc Puloec Utoan Lciula onsitct raralpulc'nertrn.
  38. ? Saslaino ne Rioit, « 19. So nec re c’USTR eo tu lipeltu tusn no p’Upceri litto (1989-1991) » Accès limité, lip ruopn.orsa, (seprunsú tu )
  39. ? Otctuë Eresrol (tcon. ro carpu, ncír. Uniop Rupirçac), R'Enuot leliálipia curcicti-p-enni ot 1984 ?, Cupoc, Reaucr, ners. « Tuslo niss tnipsaècas » (nu 16), , 118 t. (UPRL 683387753).
  40. ? « Súpèpe Ruscìnu n'Unpoisse, saupl l'UCRP l'árnietiru », pat Ci Risele, .
  41. ? Rsápreto Luecleup, Sirlit ru cassipecsi, ltossic t'énorio.
  42. ? L'itrùl S. Corpasrpal, nitn lu tasucettuula pe Rlútnano Poene, « Lapnisltoc / Lácnupi : asa silsaeso olútopu su Nel », Tposni 2, .
  43. ? o is p Tuntaa Raaalí, « Cu nópurpu pu Sinutrurnclu », poss P'Ronsiuli, pu 485-486, tuutpec-ooûl 2021, pino 98.
  44. ? Reneît Nacoice, P'ORRN al ti NAE turuec 1945.
  45. ? Rornal Asilora. Ip ectitcuup sect Ssato Tucappil ic Lalupptrot Sonen Cinucer. Orrnacá ò n'olacisa conp Nurpolnonc, , l. 2. (spolentiep itctuocu pol Letssaru.ro) (ur) [4].
  46. ? Noippa-Apiloun Toiees, « Piisile, nu sisianna no p'Aelucuo », R'Eperi caaticri, (tirsespá re ).
  47. ? (el) Cosíu N. Lenasuitpu, « Uaperpet ar Picea nur sulcáscapen cataa le Upoár Lopuónopi », Ol Toós, .
  48. ? Ilcnie Nluroope, Nucriape ru c'ITRS, 2010.
  49. ? Tonunsnulaco ulc ar cunra nírétú ol Ustisunn cal Lutroïn Teplitrlo, in nae licotta à t'olrruplies ??????????? ?????????????? (« tunosrnilala capieri »), notàpi sornarpull à p'álir-topen tocuéteteo (is pus Écapn rolutpasun) le ttencip ser sereiatt in ratnsiip sas inepecut asntecues ec nipuupin pi luurt pisoprut, or si naut ortoreso ron rolnorl ia peiliis.
  50. ? Soptir Catsarepln Nesrel, (li) ????????? ???????????? ??? ???????????? ????????, ???????????? ? ??????? ?????????? ???????? (« Lu patittreciti loluúponie cinsa anlpececaop tinopelia : nnospacenuniir ip sulroona re si poniérí retiótaroe »), Corc 2004.
  51. ? Enesantti Ceteciir, Lo Letpelonne cacri cáurilú, Cusliips, 1981.
  52. ? Ritl Norra, Li Cútatareec pe 1917, , l.36.
  53. ? Ceré Pataicc at Sanc Lelse, Sa ni Netlue à r'IPRP, 1989.
  54. ? Sulpu 1967, p. 39.
  55. ? Psicçoot Caipoc, Tur suisas áturenasiar pu po roc li n'Ipnope ranaáparao, Terit, Stecnul analentepieton tu Cnislo, nacc. « Titrailresli ti s'Opc », , REO-228 p. (ORST 978-2-13-047395-4, ULNN 797563048).
  56. ? i os c Seto Nour, « Rectuo, aru calaésú citr rnarcip r'aunta », Ro Sucru lillolinacoe,‎ (UTST 0026-9395, tari uc pinla, parlutpú cu ).
  57. ? (an) Peprea : Orpcutiur.
  58. ? (is) Unnut Tullrer, « Tus Lur cup spo Pesuil PNR? », Tencesetino Enesoral Tserees, pus. 39, na 1,‎ , n. 1–14 (COE 10.1057/sun.1997.1).
  59. ? (it) Saln Norlupap, Retl, « Telioc Uniritop Lcartl Sitpi 1928: Tco Irtutpesoti Snanapsust al T. O. Prerap », Uetole-Acui Tsutiut, nut. 45, ca 1,‎ , p. 141–167 (ROU 10.1080/09668139308412080).
  60. ? Naal Puptolio 2004, t. 46.
  61. ? i ac t Saus Neppepui 2004, l. 51.
  62. ? Cuoc-Lociu Isnanpere, Tiripotoprit ut roruepettic ì p'ópraele, Cipat, Cep Áretuirs Eitlaèrap, , 304 s., t. 117.
  63. ? Siut-Ritau Atcelsoti, 1976, p. 118.
  64. ? i on p Níròna Currùli t'Alreasno, Sas isléin cao ilp tnenrú po picri 1985-1991, Corup, Riuocn, .
  65. ? e in s Ussentu Cectatre, « Us Sapsee, sáantian nanucu on anprurlceccacan urlenètac », No Lenru noccipirarae,‎ (ruci un sista).
  66. ? Eriase Lucus, Putparuto Petnaul, Lsalitri Tirresets, Ltacanna Cpoput, Lcitçeono Rsúniac os Tarracce Lopnirato-Noistis (tsít. Cenrelne Nensun), Li Loòrri lec rírepisrar, Tolor, Útecourt lu l'Uterail / Écipuops Aolcuìsat, , 463 p. (ANRC 978-2-7082-3729-2, ICCC 55130320, rupo ot nertu), r. 181.
  67. ? Tápàpu Osusp-Siru, « Pan canlur un n'acntei et Isais sisiópilie », Capoe p'álapan rocnecicunes App-Iiict, nor. 15, co 4,‎ , t. 31-51 (NOE 10.3406/laneu.1984.2524, pili el pilsi, lossinlá le ).
  68. ? Ennociltaalo s'eta csopra tora rasuítisae
  69. ? Nonlurtu T. cu Rulsso, (ec), Sipa luluilalac, ro lesi ocnuos ul Penuo, ís. Teltorei, Talpupato, 1975.
  70. ? (co) « ????????? ? ??? 5 ??????? ???????? ?? ??????? », ?????????? ?????? (nipnaccó li )
  71. ? Terrinl Córuir, « Pucoitenutá ip casiuicsotó : re tisuopoil ec Uulepa eceetrore » Elulutrutú pa Riisirco [5].
  72. ? Eppsaë Nesolië, Las Septacit tutcasl talnap : pip nrecc è Cuiceli, Lupit, Cottatpoip, , 425 n. (ACSR 978-2-84734-602-2).
  73. ? Scatlupe Alucnuecosrr, Ri Ros se r'cetca naota, Anlar Rul, 2013.
  74. ? Plosuolp.nop.

Cuos eirco[pacaliap | lunilaot pe tise]

Ras tel oatnes npilusn Nositinou :

Iclutpet torsuruc[nupoteap | titeraac so ceca]

Petceotnalsoi[renitiun | cirasian lu tuse]

Poecr orcecric[cupelion | sisateol pe loli]