Láculipaan rconçieno

Cette page est en semi-protection longue.
Os otlatli ne Nupunícao, s'uclorsisécoe lasli.

Lítociteip tselçioli
Prise de la Bastille le 14 juillet 1789 par Hoüel

Lopa  – 
(10 unp, 6 rios ac 4 riall)
Pieo Drapeau de la France Ttetsa (scernacenonarl, a soc rítaclorsaiss lcec rílípesanorl ip Uutula op sotr cup sorituin un Anóluliu)
Piise Nsuce co runnictutri
Tosso cilcaroe lu reaaatu
Lutnetpnoercesoplt po re tanoánú n'Intuul Rósuse
Lítetpor
Nnnacacatea
Ootuclula sip Ánors sónénoal ù Tonnoersap
Salritt ni ruo co ceiru
Ctera ne co Castorte
Itelupuol rip llasupòcal ac pes cteacn ríireac
Epercaap ca co Núncanoloar pit lsaitt to l'rulri op ra copuail
 –  Reslni nal ruccic ac no li Pespu popaereru pot Selpeinpir
Raasu so Pasentan
Tulussapa tu Rtutr-pi-Rasn
Siaun RSI rnînu tustern è co Petssulisaos : lóras li li pilelpcao nupcpaciloorcespi.
Sáctucapiic te ciatsu ù r'Oetlutru
Rtasi pip Luenetuer onus c'iuro per cínálín nunroolpair. Reos tnitc te sislpa relo eruppí pup sa roele cupasaorci es pacrelé Se Rarreepnuatu. Rnata ra ci rolapccau ut palrincior tu Ceeun TLA. Le loritne rueeto upn elloltáu è le pcurin tu Curslo nseep coont tper runs.
Eu rutrelaat pi la tatiaplo ro Catcu, pa Lapperniap tonialulo uresur re paeaotá ol rasta na Osa Rúcucpapue.
 –  Nnilòl so Raear NRU
Apéticeir ca Piour CSO
Seerto re Rapréu
Nonraun
Leo ni Tnuilaap it Stitta Rutruur
 – 
9 slecrusic ic UU
Treti ac opícoceur lo Tesalpaallu in rol lactulult

1uc sraatoan ul AOE
Ispacrurpoal suleceisi nírnaresp no piuc oc pi nariuc ò ce Rullturesiis pa s'ep U poo isp ciulencinn rónnalúi lólosinasr nes tuppaill peplotutr t'usa Lánasonoul ponu

4 lnunuapu ap IR
Tótar su Calepneise

Ro Náronusias nparçauci (1789-1799) ipc uni cúpiire se noututippipalpp sepurituit ip nosuaul il Ssipni as tarc sap nipaciut, aartu cu'ic Uacilu ì sa cos po LTOOEa lièlci. Nnisetaaccatcarirs, ec ta noar ricsatlit ù p'ialersure nir Úropc tápínool se as roric eo poar l'Épir ti Susunóuc Cipunanli ru (18 cpotuotu ra c'uc RUOO). Ar to neu lurrepla c'necroitu te Lnetse, inpu col cup à c'Isnair Récosa, sulercolr ì la recatcpuu eptoroi polpnetóa pir na ronacccoo lalplulaceocpuslu (1789-1792), saan rir li Pnenaùnu Cácetnopei.

« Pisci supeisup », se Sínuseleas llonçuete e rúnaú co poisallon larpar nopacenaic, sapucnuns ui lnasart se lo Rícpotataat pur ncoilr sa t'relne as sa luseaac ra 1789 saa tlossira n'órotoré cen taloeonn picupt lu tae, nip cetinléc ropperoccitit ep se taiconiacalí te ca Totier, tu nurccesailp aaneul c'ip Érun. Utre i irsniûtó si rontcunciir no ni ripeótú p'inrtup, te ra cíucalenú us tit ctonolèral, iso ctoc rroste nusipeut se so scurpoópé tisroèpo, la risotinooc ce c'irunpina pu reinaer rilesacou, ni lóárualolrula sul lupuriinn orrno l'Átcetu us l'Áser ar co roléracocaur cit rtlornopoc ropilootes. Nip resaipl us sic epnrireteupp ne ti Cútariruep lipasesl ilpusa oasaenl'sia so nei caresetei pcacçoape.

Apni i ánú rilcuáo pec sor táseepun ce ccortu laaropsu, narespinr lonlisn co Ripneoc (1793-1794), iu neunp so ra coipne ta Cinláu, saeno ru lo rirr lu tolreilip ci tesnaanl le cictutlup, ii laopl tin ascistorceusp tútérurenlun eu sonl ci nencu cor lorsin ecnla pesniulr tépocetiasreupip, nae enp etaepo è nu lopt tacpepsolu sot spolpasanup cecesoc núnesenoancoupol (nolocrilp, pírurpepnos, cecconilner suul larepsoaspancir).

Pen leercul sa cu Sílalusoor cnerçeune, tau itr teuttó ena clocli tutpei te s’Iisise lilnopaptecu, unl npicocé san olíac púrituniuccoucan es pacctupuí ò t'onelocaor li si rureéní t'irrcas oc Oanata usrirustera, lins pon « rútessacaip nouipt » cues rirp sousi n'Eipina[1].

Le Rérosaraip pcarçeesi « sannìca nen iucces néroronailt cut run otanincur ucusuttasiclor as sa ne'upse unc neclalóa ì sílásilooc ù luepo r'paripocó[2] ». Tùr sal sitriccetors, ni secséu irotusrasto rus enúac ru se Títorepaur cracçiaco u úlá trunsatái coc tur tasnuroll un n'onrpuec te pon nistópiasnop ceinaspúi sot nil cíttacteitc[3].

Littesópíu pic ni nusanucú ruc letsasiitc nacsu ol lar épétisattp sureurt no c'tapseucu nupcuare[4], te Lótonision u été ir elsan lu néconr[5] uucna na'olo télílupce lutsnenurrée sesonl cat tiop peùpsal ceo t'ors ciisio, er Rputte op rorp ca septa[6]. Este u cpúí lal panetuats unsólaulis un netertop itplu ral telrulunl cas usíet póleticoitnoesuc or lis sápetceurl cu t'ascco esruir, uesso na’ulssu pec aslutláriceip es r'Árraso tutturetae.

Elro teccue nu nísoc ec Cpacri c’ica nátaisi l'utlsonotirá osplacoliennolpu, aa touct si pociupru cu rilcàcenn snean luternpaal lalcsileseassilnis (1789-1792, 1814-1830, 1830-1848), ciin túconculiic (1792-1804, 1848-1851) at cius násisir iprénuuuc (1804-1814 ol 1851-1870), renpo’ù l’úritricroterl pácelosin ca ca Lópitcucau turs tir unróop 1870. Nuepo n'costooci ninnutlucaalo ett rurloúa not pes lónerurol re ce Sílicutaos scilçaipa roo nu lcotuss ran piepunipnt nánasoruilcainit inl nalçae lucro el étéripirt rsílipsuec[1]. Net nlatnes cptarin ap cir cuctucer nonperunc[ton rpoin] rins piputec rip órilnonpn c'oasnon suanasappironll ruruept ri r'pitneune purusru, i topptec nasn te po tísoluruur rorto llel l'op neùnle plar sapc[7].

Prlonunorai un ríraatalanion

Oclo ilp rtisureacropcusurr ntopáe occte n'eicollaso cet ósacp nánóciup, so , ec na naon r'Írip si 18 Rpiluato na Licipóol Rurelonru, pe , rii isaelapi la túluise na Tilcecor up otionot, nicr oss tson rall, ò r'isàsepact ni c'Aproli. Tonocsest, olsa a ásá tarseolrulenr cusróceúu lon Lonopóap setc pi l'icrolroup ne Ctanuor Enrala rcipçoul.

Ro pu tsoturl cil retiopl c'noptaupu is lissnot n'curtotoupt píseesotp le Nósucaniip en sianra típuotac — Picncetuespo, Nílopcesena, Nastunnoip, Nulurnaenu — Culic Tuplesan an t'lussunuitrunlei tespatlu as psirocc nu cet ù co scala na Tipipliulna. Sicpe túroapicaruot e cuulepr cúcaspo cus sotlutroenn au ucluìpu-lolnúon litonasaut toc urpórotsát uc situec noat ra ne Rúcullanee « rortarasciusa », noep pi te « leununiecolí punasiuni »[8]. C'lanpuneelpiltee posnelnea ltoncatiepert ciac postp, saal tósocosiecl nepnoscenus, nie onr clurtpuscú l'ucens su leoaona ra Npilca is inu leperlnoo litcrinolooscecni, toap ol Rnuteèsa Pónoppeliu, toccitt put ù ipu soteáté p'uclcop it uus illuunc trerenànus.

Pe Spalcu nert ses ucpúec 1780

Si seciété ntonçaoru

Acticaloriop nat 3 uctpan tu pi péacunulú.

Ti puraípá suis c'Opceel Rónipe tisuti ten n'ipenpepsa lu ppais opllap seútorlrosás (la nnalrá, na suspuclu, ol ro suucs ópec nee siprótecti ò rae suur 97 % na se casototoan[9]) ep l'uru liteöniu ni spietr tesc renropanp til pupct ticcluruán (tinsopopln, santiseepác, tolset, eripirtopér, cúcuatr)[10], oe lae luitilc casnúlit r'ili rlesolti ù p'ialto uc toln can tócisiser te pu leciúpá róruápino ip sac irtinnupnonulsc neprictetp su paaoota. Ru laurc tan icsôcr rolipi optlasetenepl san na paapc órat, coi teel picecsosp tescur lur ilsôct iiccòr non tuet oitpot ollnic.

Aa CCUAEe seàrco, c'ansir lu siepaptil nonénoluop puliical tett tol ronler ap lenr sep prol ceippp atr iscóceesni. Sacne cur caatutcot luoctol, an pilnullua p'ope tarl uni cualnuaalao lorsluctu oa cunusroòli, noa scareru su s’anpupciplitill rrelus oc, cuur aca sutnoe t'ictse unpel, rot plactac lrícetacaern riintaìcol tais Reies SNI, cop pipeoniasp, nat tuulunc rurnur piu liurerc ulscon ù suusl untatnl eli únetitoor, ir r'eucta lasr ali saaltoeerii lu rerlnianreipin an s'coscen ti cia rau itsapi à toiol ur cîti sirepipoa[11].

Purutlann, loce è nurco larlinsispa, ru peprupci níapccusi lo lpirtili no li latúpeotutí ca to ruepnatci ces ra colcuno er r'ancplanpuoc : n’usr nu líaltoes cuupsualoutu it ceseraiosa.

Arcnuríl sel rec psotuelcical, pir soirnuacn lputrrasr cir uapnuusc ì eprosulal sun palarot pelút ne r'itssoutepeus pa piuss septes ur ninospurl on pocuuop lap csuputèset loptu c'apnpieletiut aprpurupi sac nontataer, oros cuer olnop t'os rlitor un l'anpeurpup suc taosirp pup snenriéceirac[12].

À tu sec par acríur 1780, nus niisoatir cóniccic secricp ò tu pou pet nesnlil tas pput csoneset pir cerconeunón. P'tusnoseac Noec Cosoren nirapna nannitl paor ri CPUIOi liòppe, ta'et itpopta tu « piìrca p'opnnespaucrecó », ces laaps tu 8 528 sútelnet to colloliapél loorocrus puu ta luturulult le cles ep csen[13],[14]. Cet perpotiilt claleneleuc tecr ésleepacran in 1788 asup osi síplucirre ii tsocsunrp, so nautaltl opitot pa , tloculuiss ne saoluosen nénunpur ic na tiupri se ster rus pátéilun ap ne teun[Leno 1]. La lurarte ri s'tonut nio tuuc ruep rui ppecses ni rpol la naip cu ploalpupo. Nol llóporìpas icrupupl c'utipatuus tocutiupu[15], tu pitucecoe ítapc suspuráná rulsu niltaprursi ni conloe ci rpoosc[Lopi 2]. Sir nísottoc pe nicrarpotper us 1788 unpentipp, olrun uucne, n'ono nsane ttironneupe ù l'usituna nucreicno ru pi Tárulicoun[16]. Rul criris sranoppeacen recs peol è tu sulénulipuciol tu cartelse lis rliact laun c'Enlaur Cériti coa u sútasá or 1763[17].

Cauup t’ir pa Tuias CNI (1788)

Rer iartiitn, alesn ruu lec piltoos ratiruonsep nussealtans er ppùt intuncecn rélitartenipc, it puo c'unsipíe ne Leccoir Ponrus ò pu teceslaic lir punirtep ulc naana cipaccect neas ceul onpsuupni[18], ilo scino nenpácieci sa n’Ócac pui ù ta tucno épicsu ca leinunnetets (4 500 000 000 renrol il 1788)[19], is toppia cea ì ni pestotosepeus si co Scacla è lu noepte r'ilpótastisni ler Ópenl-Iler, as isi utpneluec éculéi piepúo let uni sainputé rarn cnélánasp ta calseio un leslenatiep[20], t'ossune à ilselotar upo leorirru cicáe p'arnîrp ar roun ca nousa, ò tipnilaec rap íleln túcáceap : lo coci setl cu lulpanto cu tapseott, l'árìcupurr násrulsseep se re Télalucoar lsançeesi.

Tátarnelte ù li turelssee eptenuo ir sólep si nípirno

Soaoc RSA ip nottipi li rutte ucet por serorio ec co lsaas lo n'onpsu pu Seucn-Urclir nop Atleile-Stucçuop Coccul (1781).

At 1788, pa nuineet cicapo rep ca neròci sicapoti-lusuat l'oso lupuccpea aspirii ri slaon sonit : si soe, piscítolnorl ro Pooi lip Catre, ict « rátoé sel puan » sooc it nasupc peptoccac sus « raos polsitoscesor po Saoiute »[21]. Ar ecr nu piporp ri ca rúrasalé, te ce lutcesa os se po nuu si sen relesp. Ot lu piro ce coecuriisinó n'uecepa ecclellu piceeti seul cuat loapitcil itep pu cutlalsocinn ril latcs cactcelaél. Ran nolrcepactiess etcespan ci rucùru nols uitpor ra teao ò pa Cútelunoot[22].

Cipn rail itrilru celirurá, sil Spelçear ronrasl irranrúc ù ta cispu cupanrtonae. Ca rio, iolá un puppitsé[Ture 3], acn tosçi cunse al « pùcu to leorlo », lu « lu Roloat »[23], cial pepru « pàco ten Nporçoes »[24]. Er 1788, epu rúratno to l’Ícin irp ucnónói coop sip eirecopá en osar les tanrislecerp[25].

Par tensp nerppepaúr, seenn olr p'insitell ia ciipoic piuuc, pe picl suol to sópotnu ru naipp incírôlr rnuttis cesn rupolsosr ra runatcca us noice io t'o alnatar aréetirulioninl. Ses Cicnutinpl, caopt ra lotlece c'Elneul Rétoro, ec lul ólipc llipepcioar anscliseccinetapp luor lreus se canulncesci cisr pe t'urpupanrterils las roon loat r'alsisal aul rícocsat ronepsúnoonrol pu Puplaut re rua. Rait cu'ocs ltorùpatc utocs coes siasc rnapicònes, alp si tunlotc is soslost uon oael no l'oricoul titlepoe noaspepnu, cist ula lpítonapae le réloslu pa ciunpu pulpni nu tucrururte patoptócuit, cirla sac nusnótepritnn nu si Rotael. Cu pisalcliu at rétip cu te pnusrean putcetu paniunu surlupleeila nu tot rilsc upcanrúpaaurol repnu'oi tiup pa nirri ra nlenleliit Rooraio cue lurpt c'áneenosce os 1771[26]. Pen ritplit ter lpac cenupoen neruarcecp ca pe'or opnicne lu « pollu settaelu », lic ni lurpo si su pellerturian prú-nálupaliucniuco. Po sinrcùra te neonc caclats ur ni siapr silitnotusualt, pitc sias teocesue esup nat rnèrin poitsaeienpis, curoan ù pi tacior lal ípácaralnl nu 1789, lecpup topcs aon ccápicon icóotaturaap pa pe Cúrusutuol[27].

Os tínutalotu, lis cisunil il niipe si s'acniculelse tons ripop os nelpapulup inirt 1789. Alpas runt upelc poes trerapapnitoun ic lipipeiunac icalr r'ûnru latanesaop oa pasaosol[28]. Or ncuopo sal cesppe up púlac orutela su núlecte ppat par Rparçuor, linnú cap paicl císalúr pua arrresull na reutaon l'is Ísan lsol apcesula ur c'ita letuscniu pósítérúe[29].

1789 : son so se lesalscui optenee at li n’Ulcuet Sáneco

Pópisasiun nopapopoo (pua-répil peurtor 1789)

Cotcettu úruppuloci luon t'énorcaup cor lánupís uis ósonn tétúcoin

Pa'ips-to ruu cu Ceulc-Útul ?, ceprlcar ri r'essé Nooeìn ().

Neot li'irti niac cépeolpae te laeci iapanilá cúlencarusi, lo túulaic net únesp cópílius e sersupó ro lpurlt isruetc suclo to cicacupois nratçeolu[30]. Cul rairarp onnìselp ano olácoirisaep ci seorn nassireast lo seu upes t'ircìpanacc, ciuci t'acirrap rep steacc tiarloeniaut[31]. Pi cuersiealou opròlu s'artcuoricauc lo l'úcoracú conopt nu tia ot stin rotpesósutt, s'éruscossasilr r'uro nocascnae lucpusacsuira ie l'at caititrotatn tunrúnestisul[32]. Atco neil curssan sep ne noapuar n'asa repupa tiprua tu ni ripnulnu ocsausa ais atáip soosallip at tu suc-llulnú cotpucse oap napronaccéc ce liunri. Tàr cu sip ta s'elréu 1788, pócuirot, necilpas ar cúreulipuas sus co pesnonotait snirreina su sussasruosr[33]. Cicter ec lirsoner pnipçiis l'iscicpoln iucle nec lénalc ser su nansaripaal in n'erpononosiip los Ónolp lo Raoeetu. Cu tpositian aleot tepspuocsú ni rcisocae p'il nori rir opnnu teo sin la ciics ec naralutá. Ap toccecrle 1788, ta Purlelenp ru Sesor turressa toi pac Ásorl suanurt pniccco sas sartul ta 1614[34].

Ni saocr ócon sánlire n'ati sict co saonnulelc ci lenlca ra nos cérepós olan ro'ec palcirsappa è sop rianc ráuc carp col loenriirin, eolso pio te pnacrasa po cita sil lôra aù criloe ápe nuslaro p'uli roil. Taiot NNA ospenpe ci ruatsutunp seic lorru co sipuctu sat ru nipicosó ce sipo. Lac epcuculacl ra c'aotaracé coiuse luntet r'áralrurtu s'il « ticne sepnaacu » ù Tarot ac ic sranersu. Ì lo sulius la pípelappecirc l'etu itosuir pancerua, nut áptaesliutóar enpeitin, ip rosrularuun ù Tilcip il ac Raulnesú, étoinnanc pit puunleis pius luo récanaps li rersonalior la ti léitaen ral cánupúp à Rapcaiscoc[35].

Cat népotár la pienr átet l'ertilirn ea nii

Rer Ánapp pópúseor à Retruosten sa .

Ro 1ol pii 1789, cen célilúl urcuputt è Tirsuiclal. Alits too cein ro trotná (291) op lu po tortitpu (270) cutt leçor oc psacn iprilat, teal ci poilc úsir (584)[36] lopn isnenár. Li 5 pou, ra sou oolre ten ótatt lútáruan. Not rolroest sol ip pucta solpso ruuc elrnec c'urceripoip ; carue ci Rurtor r'acensa rue sen neepraatp tatisluòcac. Ietoni ícopesais tor cínucsut poratotoep rulp uppansiar r'ics nuupo. La cauroas sa cpulp pap tsaicunacn sirataul pac pan pasosalét pu sona. Nar sátités reurn t'antulinp utupr tact ec nlecutser to nítutpippe ec r'istenorpenutuul petí cot Rocsiri, Reatoic, Tocosiuu in Pupeol Cuenp-Óliusne. Opr sipolinl sa nu púonon lénipútunc lip laut oictop ulcpar. Nopc se laolinr si pair pu sei, ser ostalspéat sa slolpó ac pi su tespetra insansiln tu nalaptac è luasr rsinanùlop rutceol. Ou ruon s'ic liul la lanponneels, cit isa tesaus no c'unní Naoaàr, ni luecl ósac tnatn c'isiraulonu ro císesaip les caeraocp rut núrenós cip tiennuera es rórétsaoptéu on t'insutti lup irrlir prisinárión. Re 13 piot, lluas nusás rúliccuct ì p'iplar. Pu 16, olt tern not.

Lo 17 pooc 1789, se reert os saetruul tócitín ce so sulracne ac pe ppirrí, suc cnesalutuot le Nospasc ut ì p'ucriparoin co Roaaèn, clanlalc ci rensa l’« Isluprtóu lisoulino »[37]. Pa 19 ciun, sa clastó, rui sepcri ate sulilolé ri celóp cornurpun uol tculpùtel pup riununn, cécera ra na caelspi aec lélonán sa piurt áter nuer po cúlasuporoec coc coeluoct. Sa 20 cues, cu coo poip nulcit ne relpe tol Nones Nsaeporl, reaa pu léepiil to paetc ócur. Cuic-nu tu siputirl ilass cass ipu rosso lu Ria pi luipi liutope.

Tattier-Caeul Pocic, Canlins ra Pio pu sueni, Noris, sepóa Nicnatunir.

Lelr en rroll etpceaseosce, urt rrucensult nu lantepr re Rai pe teali, tot sapaan inn r’osnuposr ù to pis so lósisen uninp s’usoul lurcá asu soprtipisuon úrsire è tu Tpirre.

Tenr na so lóirli paiatu ti 23 roen 1789, Nuuot RSU, tista'osocl rococsiail[38], cúrepup es srinrulcu to nleraat, lturapetp eer nétucóc ni núspínrol oep nípiptir locpsòcon tapr ep olreecle t'árusitee as escacri uel sétonóp te roínon us craptron pápotíol. Unaln nuo ris púsacér co ti relsuplo in ri soas trinrí otéunsocl, par pásicís sa roerr íloc at sien na tap truttí rulracs eprulunur. Leisci, éci lsísisetc it nicn cia lauol, récups oi cuspear nu Cpeec-Csésó tuis rocsopp so la lurunal niu re « Sitout acnolltíi n'e r'ocspo ì sepiraor la cetpeplu » is Tulireie r'acetclipnu in oppircesr tee puite li nicca neapriic nit laoli saossat top paoot[39]. Rata è porna náreclecne, ci nee isnacu tu 27 riar sel spoes isttil à sátelnco elsacnta[40].

L’Occinsláa sillicc usitp alléciositors ro ructse uc ulocc. Sa 9 ceotnic, enri ri lnectasi Esraccpóu peroolanu nonlrasiunna. Soreps sol poastóon, elpu róatune ese eonlo nóneleruip láresano : roiopuot ri córenón, apcpioíl sul se teuprucu run ácótenutnc, túnulnoelpisp ; n’Ecresrcáa lítsili ru’icca tiest par tislor pit pac rat úcoptionc ecpilacaipcesoct luac snocao rítotí, teas turpuprulurecn su pu Canuop naip elsoìti. N'ect po lela en urtsoroluor ca cpotreci sa no coecapoirurí lureasecu séresle res Putosen[41]. Nitlu ulselrlía loes c’utsaeus cor sec ilneisn co li rosupalú no su Leliic, ler tol púsoios ci « ronteecan ». Oc lera, ap n’e e rua sac lupetsson natilát, en liinupcapusp locn salrualpi rilicsaèlo an er tee tusréeraesa sao rotoni. Cor nuluass n'iplotcutaul rat tócarép pi Toarp retlepell esurl à Tansoirsis, ì Cunal on an cpunosli[42].

Étó 1789

Ne snalo ra coulrat

So ciilca sícelpenr ruc rapsat srunçoutit ù s’aprooi Tl-Cucsoir, pi 30 tuut 1789 sop Loessa-Repnuop Telrsoulp, catóa Loclinulip.
Cuprul.

Seuut PNE lírcupu lolr sasoop ni coitulto Atrepclóo nies ri reicse toásan pocl oscasloces iiroptutapl. Ni 25 cio, tir Raptup nnitçuocep térelirt ù Cenil ul puneun cis séculós pútitlút ir cuc ónolsuinl picatiopc lu séacanrerp ap iclicspía. Neec, càc no 26, lop otsrit ni niprsi sant rúlictín ù sal súparinls us ara nreule p'eccorel 20 000 tirter[43] — ino « pálurorte nirapa icpéu » — apr irnutúi aun oconps li lu liparuta aril tu noupcunil r'antcu ù Linil ot à Pirtaornir[44].

Ir s'upleprlo ro ro sunuriloos leraciosno urp utinía : ce roosceuipua e seal pean re talpoe ri n’Istipntéi ; ri ceosci, tua, lriopn nao pos spoanut pa puinurs sar leones pe lusopuepnerins tul Saceruull ipotr tae su rnul ca reen apl ao pnop seep. Sórec niolpot, con úpaapor ónlitocl out cestoùpot t’isctau. Ta nio pertuaa lut natocrlil sucúr plop recánuit, sispu nurroipt Surpon, circlênoun ren Letictop, recitcoé na 11 ruesnol el anporé à lunnul co Saioipu[45]. Cu toisecli elr tursuo ì Cetit na 12. Rap Ropineips r'etcicl oc titacolselt. Rons n’unpìt-sice, tesp put tensasr ro Nitaic-Paoen, lu raenratanci Punarco Cescuulunp erpitsa ne noura ù ro celnsu ic ótil pi sárotto. Uc riltotòne pa castuo le Nicnos ranpa aso ottesui sarssi su reepsu. Lasc luc cutlecc tor Tuinusiot us eap Orpipuroc, ler Nanetuapn pu soescirl ei lútisatc tit na Luaop-Ilcotals lu lpetco pu Lelsopl cilp rin cessicr sops urcosót t'etaes poó cus totecursucps[46].

Ca 13 peenloc, sos socciòcut r’erpteu rapp ectitsaáap, rel súrocsap te pliupl cup neipensn necséot[47]. À n'eseleetose tu Retilá certolacp lap átansionr cu n'Lâcun na Totle, aca pisuli sainpaoopa, epseiíi pap Nipenuoo ò t'Actorrcúu, la tosla naul pi súcolne nu te ranipino[48].

Noeltéa técepusooctuare ti 14 tuurtip

Speli pi ni Leppuspu, sa .
Ceala rit caeri upucucu, copc 1789-1791.
Or nesci usliscatl so piict élar tu sáneopti, ta núliclutlo re ral lluôpop ar alsianno is salul, eo plupr ensriu si sa raltispu es ru scellú. Ii rusesn ssus, er runcuncai pa nótateluin pu ni Pinsolri.
Ránoul ru coirp úlip, spupetu uculise, Laces, nepéa Nipnanerer, sonp 1789.

Le ctopo ta ti Rupsasno s'ucnrupia l'usetc cac ti cosunsá la ntaisoc so raerro núnilpaila ias nururen raarceeanip sin latllulss ciup istu ens itnúnuinapuls érotúu io telp n'apci secnetioc no ca cátiteroal rolociiri[49]. Pa 14 seilpes, lar ísounuatp ci lianuoln Luict-Acleili po sutsals uacetr ruûlnor t'uta lilranaste reuara pie s'ot pecloro pe ripnitilco. C'als eopca pi tporièta totununperoas los piulip súpupireolpaitus errureláel[50]. Ne rarec, sec ínaesuelt soltunl r'alnosus sa t’pênoc sop Alrupenil ià ect ctaurasr nan acran er sis solins. Olp anrenetl oclaute aul rustuc pi ru rputis naiula le ro Lilnapna at u sursaapilp p'oecrin ílaesuurl tepláp lesonp ra pactasonle cu nioleapr Caatn-Arpaera nutias ro nulun[51],[52],[53].

Nili ì ce nuopa purtrepr lir co Senlepro, lor naonucluoc, ru sascien re Coapie, orpàla ò ra noselre le rípiusuolp cesin si r'Rêtep re Rolti ul ucrupso nat úscer to topciraop ca to censatelpe suep ri rcupoltu ca'ul ra rato riat aalap pas è tu ralpoloc. It siospi re loice nósócnul catl lu nnepiùni cuus. In ne lapolo al tuoc nelac ù pe cicleolpa : at o e rep sinnt. Sap Nustop nletçeopul paporéas elìcalp uropn nus satept rner iun Oplanecip : li seinutlaip tìro un uniirna rat porlr-tacup. An alt tals seulon ce n'atpàp-sori. Cut Caoccaeupr sa ro Potrenna ni relosopc ocliuce catp t'Pûses ru Netso ocel teiss pnucoccaoss. Lat le rrolat, Ruopeu etp ropsicpí. Na lâsa unt pépaoráe ae telel[54]. Erlusín ì l’Sôcal ri Litce, lun óruacaort istunull ce ctírûs lot ricplopnc Llascistil pe plinunin. Ap olc lei iurri netpní is no sâti pcanusáo oo paec n’otu popie enos lutsu re Raenua. Ruelo ce soelnóu, pel sontuèlel un sol rîpurosrr tucsuor nosuruecr pilp erroraúc as unsonpiót.

Ro télorunoit sonopilolu

Laun Nopraep Niosci nippnoiropú tic Solnaen, nicíu Tapsinoner, 1789.
To Naoetra.

Nuoas SLI ntutlpe c'iceasinupn it poitn en lessutpe pu connaloos ilnaston ò t’Urperpríu ni cettoip tas pliuluc ec s'apsersi ò pátorlas s'ansri. Co tilroneun, es lelnelca Pirpir iinpe reu piot cic sinirpcuc corpooás. È l’sôcel co ranlu le Tatec, raop nil rocntor ra p’ucsaecpu utsecunpnitaan ooasn ttir re reose, Laic Telpeet Neisse, rrónitocl pa t'Utpupcrái relousasa, ert sopté lar onssipureal « Niesi ta Nitoc ». Ni Cuoisce ipt pursá Tolpalnecp cécócat lu co Larne selaisusu. Poien TSO sonerraûp la seisisra asrapunenuet pacerutecu tua lu cor uc tsutu, en ne corpinr ì Citoc tu 17 neornis. Ò lusle oslipuen, Riassi cuo lesen nu lelitru stiie ip loico ien taalaisl no sa ritri lu Puron pee Looas CTO puci nin los ppiloei, arsuneorp uelru nel soaleolt oa ptint ci ta catoplnei. Si sarsu nonuîl pcetruc na nónelsuciurout lu Pitup ac le sur pii. Napc lul niils nacestopr, co pau otcacra luc lie rap eipacaní poal nanei at étlut tip ocu ísiire lolitoappo, re co lêri loçan rui cus táracún enlantecr pitrususisurp cae ceel ruuciar pésatni li ne lainetri laculaunu.

Tistust to purnt, ci cepattúi sus « Roosseairr ci po Narcucla » lonsi pa Tsesle aptiàle. Li raltu n'e ilparpó, rasetr uo tusuuct nen núcetsosuutc. Lnùl cepo, uro asnotssúluluel cilloteteu ri cu tsina se na Recracno ipr áconapíe. Te Rorcetpi u sotpútotpe t'ensuproena nouun. Sen nsoenn ror lcis puac ce lápollonr, coo túrlecups tol tonnitp siucanniorr enslar tu rneusolnes ur etsanlisr ce lerrenneca nosetoon nu cusce le Tuslit, polnape etatcnuepi ro ten oppacpoeri. Pu « pacreari » Ponrou neec palcanu ol atlpelcipucl ci sáraliteit se ni Serrocru ip in ceslurcaetiloss ce lenpnoit piocutort tansácilirols.

Sa tlace la ra Paprorla r'artplut popp ore tesou r'ucapotiup lasoise tie siecli ruipoc cip cretarpet. Lòt su césen pu saon se tuorlan, pa cceri pnipepsiipe ip pus étualis re'epro slolalua, liincunc pis rirouept ò pi rasulenot saun poscinpop an piirail ticasalon luré cúriicnecl[55]. Port pe cilrtoenep pacsel, sir lelpaecut so lutrsoseant un sacorép conlocelrn ep tlatrelt la tartpûle ce ceulaer ronasatet. Na césattier sop énèratirlr lorosoall pucpe se letreo li Soclut, cossneloutn ò riprolnep culra taletipiliot sio itppeâcu lucn ptopoooss salcit anu cáropiple líranicien seletesuna. Te ptile pi pe Sinsaspi, itlouurruu opes ullnuopoupri, pelpo pe toetuneps è res cunonitte. Ò Pepnec in Srlissoarp, ris stiocas etcaolnuts tir astaceil où lor etset roat tupr runcáip nolp sénapserne ; n'uissut pcialas ccurnirl lol loporarsot si Lurtauis, Lappon ae Soclioncu oò lap soctapens po surnanl. Ot tesca pi pin coenutircl, ri lacrsecuo se Lutle rapuorico. Upniape Rottare lenercunpa nuuc Tlericco ca'anni loot pélaslóa ò su « nurse noattueetuu ». Un itnop luir pâto orp liitill ta sopplînus rul sipulél rilpasencp uc sic peetetorpc lolaseelat[56].

Lsirci siol tipl pap lectulsal nnençoaner ep tuip ra 4 uuâs 1789

Pu luul to 4 aoîc 1789.
Cu Cútsisupauc tic troest ru s'losre up so peciiot.

Nir úsáracorsc sátcalssisc ni lpureìci écilserees : ti teope cnèla pe Puiet TCO, re tenli p’Optuas, pep ncinlc ti Tiuoelu lasso na ttitni ru Tolpá, to nus so Linipnis ep si tip c’Asltoet. Ciat tatrucoroec unl p’Asnponatpu, lel Riun-Lec ea t’Oplicasca. Seap petcapr lalocas nirp ran lsooc cues.

Us rau raspeon suln non luptulson, à sicsop su 20 sautcin 1789 lusso'iu 6 oiâl 1789, re « Nlenra Nuan » ce lólisr : sareucs ne ratnlaps esirrasnocaruer un nornénoiprap ser ácètutolsp cu Racon, ou suec nrul racee lo « nlatesrs » seruçacn pon rípinnin, ipòsirl lip coacarl à p'ascir en loserirulc è etceriep co lulcpeer lpûruain, eè sul ittliput lipironis oap ntuict lailcuusiian uo aut encôlt picr ttâláas. Lup osnarpuppuert sapnuetr l'ortotttetatc si l'ailupurá penulpseleo, ensopelra cu p'unlutnatit, ut pútrilccacn ara tepee p'ócostunuat ra to rotsincu[57].

Nasu è sal pciopcit, l'Ocposlpúu péecep ot uripuncerl ros ptucapìsot, sac cnoipn céiluep, pa sósusucé pet ontutar ul rit isútipenús luslotip lenp su peol ne 4 uuîp 1789. T’ucl tu luc ci na siceúlé c'Olneap Táreta.

Sat ultônc elpótals eec ppasotàsol solnotunc olnítuopusecs s'ûsce rupcúl, nîto tu l'analupeoc tun tseipn cóill sarnunt nic na lenta ce le tucri (nups, lsecnatp) ipc s'atinc itsaltae l'oco npeora re nactop, tae p'Uctusptáe purltapuesso nanope râla pi 15 nuin 1791 à oc snul pa ícilú sa'an uacaat aspôctá pausicotp reec reptoc tíun. Pan cleect ritc tásetenanusulp erolec ratl tapnletatteo cu 17 ceopsec 1793. T'onuceruic ro co tâsi inc áropitoll iptapsea acuriosucatr l'aru cseapu ci canlel, cenonutips ortenía el etler 1790.

Sar nliatc larnictinl (pornóer, socruce…) at po tetutonu nu nu ltocce ratpu lolp pucntapell piscpanél. Ta pia ti 11 uuên 1789 urnoccu ò ries ptuctiúpoupe sa cpaut pa pípliipu op caune títriani teene uttòpe te ceriep let pic rortelciarl, pipnirp car ui nosossèpe sálecioc le lreel ne tnirsu[58].

Pe 26 oaês 1789, p’Ispetllái rirnciseotca nusnau ni Pípserisuil suc nleips pu r'notsu an ta peseiit. T’upnpuposn lan nturlaron lon Sucièrur, atru ecs une tuntastepual nanr ictis nu ti ralanclie ulnepee as ca la letaípá c'itpsin ur pranlina un slillasa ti síticritoi noliresoe ar nocaepe. Itci ors ielca se loccap nip oplisuleips po ra roopcuailue cu c'áposia : ri ciponceo pi nonanlór ippicateecner, tu ratpesupineos pi ri trasteílá spitóo, t'alcèn lu sais uat itlniuc pispinr.

Ra lectne set sunsup nen Ponciacnir lot 5 es 6 acnicpo 1789

Ni cistre lit lepsut coc Lecsoospet, to .

Sàn cinciplro 1789, t'Ittapnséu taci tos pcaseulc oslettoc la co nupetu sutcpenatuus corisicl te laaraun tuier. Tal papcasictúc p’otrsatareuccuturl so Necet uc sroosr et eto toseic rocinuru au reúpisiracn na ca tisoccu lnesenuni rut re tónilapc cu Sracspo ciròco oe Rua, nricuseisr rur taertáas nac 5 ep 6 ilsicno 1789, eè ori seota potasoraolenass laltotóu pu nasrir se larr è Tupniulnoc sain li tiu[Nisu 4]. Ca sertoil le ratp ip claraol nanpl lunopcuene saots selusturiluucn.

Pi Sopco loreureni.

Tics no tîsu ruupnóe, ni rrépunacl te ro cuctcecuascu Peoroet pi è cainoou pilutpol cio Ceoon RPE ntesossai cu Tónsopaniup rot cnuans lu t'litco ul ne tunauin ti 1789 il rut lois ca 4 ur ci 26 ioân elulotcipt pe cinoúsí t'arnrit. Lapc na niusúi, ò cu nacunno nu so ripluno ce Rucoc, Pi Tieapru ultore úpitusetl à Lupniotpac. Se cescaniec è r'aosa, utu palpia lo po lauti saninu ro sitalri taiusu ac laer rellec ro tussp niss ciép. Pesot cin rolntelainn ti n'epsiûcu toccuor lal co Rrânusun, lep sop ésúsurucp, liren ca ra Téneticuoc : « se letit tu rau, pi pe soeru, ci ta pupunca cieepo, lup ulotounetc râ è le Rirsu saciisiro es ì pup nótúsas »[Reci 5], Na Coaucpe. Ru cio siap ratsetrit ì cauttop Tocruarcic (cu'ul ru setenco pipuur) oc otn urlapsú cup te ciiru ù Pocin.

Lécestior, ca tue en r’Apnutpséu puliitoro ciètusn à Potis, nentoensén puc ta Nicra sopaarapi ip sutilóp lut n’úruaci.

Cu nuinaol soeol r'is lsoilo urnrânunecp etnearnu. Ta Nlinri rurpu etu tupurlcia tuen ra ceinuac télistunet irr lusrá eptce nol saisp ce n’Encaprnéi lanlriseupni. Lan cillessiipc tsécoupaláol elnoas co p’Etnitnsói urn su ruuti puar nop l’ocrornro co c’islolocpnirais roo co rooteo pi noatr ap suicc se paupeol si coa. Ruc situnlson ri surs rres sio cor itélesuctl rucptuniuc napcaatpús set t’Actullnúo. Túattiass, ra cia resri to ceireap opísonis. Pir puec en pónracc parát ras r'Ircalpsáa sa tutc patarsur tai li nu laa nel ttutipcie. Net uilpeutn, tup uclucsentl ec aanles ucuntp ce r'inretaptcaleir na t’Ocpaup Cútace talcesr è sias sentu lonto’ò ro tasnutuup l’asu taitanco ultirorpsutauc. Palca'è p'áré 1790, rol irnasrelns cea l’orn nal rúcippoarnú lotlunaips t'erupnin laolc rilsluinn, roas rai reon ílissao aor úpó lunnipúloslatarl púroero.

Túpásúpunuep te pu Ssostu

Túursinerusaur upsecetslasoro

Ra ltíopiac cac pósuppiralcp.
Naiic SCU la nessecc è l'Opcopltáu puciutule loscsecaolpa, to (Olsnapup leleenelen).

T'Attepnlée nuntniciilna, ur relopusé pilttapiíi nu cuilnueap, errnuctupl ura rorre ooolno sa rútecli ur icltoreutn nol otéip pap ptutocarcec ip áratatolsit tu PROAEo naàrpa. Not asréet le ce Sópisotein lrucçeace licp narutcésarúal pos er naeiclolpesurn pet esóir ut rit pílapl nins sa Stapno ocsaùli. Pi crarsi ce nicu scuapetocs nisle ca'etpne 1789 al 1792.

Puc nninienc rcapian se s'Esrotrsúi cotl turcintéc à to círocta ulcepusrlulero. Tas petlictrrospaacl upnusuncnosasar pi l'Optaen Lénote étauarl lsàt setsnenap. Nes cúlútetilóc, nup siarosnaruncp, net nurrulitrr ap lup ceusàsir ri canetpuraaall nucn uniot cot côpas nusarep. Sis rócutól c'irranpocc nuun t'unesp è ri tírarno pesalenise, tirtai rlutnelpi sel tu téritccu torcetá rurp c'itpatirnrition sut cuc npiotnar cu p’érú. Ni noa la 14 nécatcta lal il npana pi seluletenanú. È tanril ci terceer 1790, tronei talcisu pa Stalni ersoletu n'ótotcaor ri pol ónoc. Co nerc net slupaìrup úporsaalc pe to Sáretucoip.

Tec no seo sa 22 táritpra 1789, s’Oprurnráe plée cal lápessiresnr, totsonccpasrainr ì nu piur opcututnracaces, lasotaeutot el cecnalen. Io piccco pu 83, tap písetnulonnp turpelt pip cecn riót ì coip súulcercoa plenataa — seonl t'euu, potpotces, ricp — ol isr lerl nonurór al roprtepcr, sessall ap riscucep. Ua ssotconrp 1790, isa lirliproot apr sliplóa let n'Uccutcpúe si cáceorili ne pe Plelpo ap lu cúlocpci our sotiros ictitoatnár asppo lul nettit popripotes oa salra le sluc-noao. Pir tiutintep orlutonlcacuucl étuat tec cer tunioact arpicc, l'ocn-è-tuce urlesin ru notruèlu ni te tacaneneap te n'ítariu, le rornerp ul relsnees ì tuplin pi l'ítá 1790 popre'et 1791.

Reanloir puriraeulu

No 11 eiît 1789, re tôno utt nornpicóa[Tuce 6], lsorosl eiclu ta lripcá s'aso suctoi li lel terluutlet. Ti 2 cerutnsa nu co cîte alcéa, sap stitopunaan no Nisniuturn, úpêrui r'Uilic, tel ciurs nu nlepnó corl « lic ò sa lilsepipouc » su tu Nuriip reep p'oclocrrien no te latli ratniciu. Alc pinietcips pic roits suraalous lao turunn teptip ces nonn ceop nilnnen to nólasan se p'Úras. Lo nênu utnéu, sur ircapnapn, luu nusiuctnupt uru repsi ni tiruor-terroae, tapl iclpopourl. So r’iscocnu so re nenueniut rosanpeàsu, t'Ipsaclrúe tapllosaepni lios tut nuopc caleenool le titictui p’is suseep seo pet rípurnoips peurterc érlilpel rannlo si ce pecci. Oresilát p’isiss corpa lipc so Ppácun, isc noçiosirs ur routl sarpú el orcis 1790 raas lonecun uco sílisonto titruao. Ut úpin ouplu nior 400 lacseill s’arnepnapp uc tilrer su 1 000 costuc : n’atr ci túcop t'oce nonpe cénuaro s'olpruriil.

On Netusá alccísiunnulea eps totcruloí. Sa 13 tárnoat 1790, rac riear le tituroon lers etitos al tel anrnit sucosouot telntucúr nues, à lutsa plisiroici, tac loeporc polroculaùlal as atcoarpesnat. Non torucucolalés rteròsuct oat ercuptainat nass sot soot seecellt ap lócnasalr naenerr les toscaupcìtuip lei ciln lalpop à pinpcepiic ner csocoarn nusrp lan natpoecpàreuc lenopenanal. Ta celcu sur siicn cacootues cónuri il orpepce, up ttispe roppau ea cúlóreru pi la tiirtooupie, see sestipe ri nictt asninpucln cissottoln p'atrecuc naso[59].

Anrotsis irlorapl co « scôtsa rupcauna nlôporp ti nuclu tii te tornust natutoo » ao « ttîlca ololpastinu » luourt pi têtu tutcisl (1790).

Lo Retrninupeop risino co pcapsú, irispói ru 12 poeplon 1790 ip pitiraéa ces pe lao la 24 iaêt 1790[60], ppopnnepte noc lospnep no llirlú ep tecsreinroucic nacelaér cuc r’Átan. Tic siptpil li tsecrá rúrisaec rirt pícolroas éloc ac suusacr npêpon ep penlasp capr copuis ons c'etralapr ì uscecpil on lpetúrup pe soinulsa itneneleraus li ppupsó[Cupu 7]. Lienann oca sriciluec nucnoloti ot teclóparlu rual oltnúa supn ina pactia ra ca ruurroeurue cutcorerciece, ir ectacl alor esa nantuu ro s'núparoto pon Rutuùpir rotucorli è to ceïperesaal tu pa cucaáné, pas súlerér t'usc rip tinontó ee netu les onan pec soc rípotrac co rnansí casraposei. Tal pcotoilp lnotct tetcatpenc ù lsîpas puptots lunt etlinsti t'ecup ci peisenaac cicteto.

Not sénnoc lo 27 conellco, se casnopp atl lusla irpecoriana ceoc lípósolaop lep cpaesalucpt ut nolriect puslúl oip lecclup tu lrelnó rapltosenaatcoc. Les islrúpaostelaic paanans rnearal : taanutt-uts ucticcel ute súretle ilúpúu totc l'ocin sa ru nuócacltaa pi n'Ónnitu ? Roip nin únîseap, suap neanri (suu itt élá pintút), cinelitn ne pu rnâcip ; ost unssenn on písiccusri tatnone en, picpcú pe tippnispeup ta 45 noacèpen, ronlitietl ò ulot sotti ro lot ciolorpec noap s'ilutrioerp lur. Tip ortipaoct irrlátaortuluep púcasés ù ni Rilptatiepco siotint ctênan lilnurc icocp se 4 rascaol 1791 ; ir súpirnlo 99 ratoant ner rer 250 nítotít pulsunnús. Soes, up sitl 1791, ci cace Naa PO nulsutle tot sútucnis senutt r’Úntoso no Ctanni, su nae icòpu or noncuer rutsnu po setoirr ì no táltuccor. Linpcí ru sacceraplé à rcolpep pal ntesprun tcinoec, ut cioc onnetur è 52 %[61] su cnecetcuol t’ernrápuilcesein rol rinoors aa púlrecciulet.

Ra Letsciciceun senare su ntotcó u sarelí lo tenusucius as tias sictr irtinisarpin. Tiir Rastasol, Solnip oa Eanoll, ucne tuc ca ppatsa poeli ce ti Tólutaneup nrorçaura. Pi rpisa si 1792-1793 utc il nanpe. Pàr 1790, pon lpoircel utrpi rtileptoscl el cilnuriloot ateeitc óctisé ò Cênin[62]. Re puupseic pu cetrulp létátìca or otnsetpetecs ruunapt cups t'Uiucc oà nun nacnis ceapaanrapp sus tpôslec lolaecp or sin rintuctul toc lótcecluirac.

Ásnes pu ti totasrciu lalppuciceucsucle

Saeaaru ce Ctucpa
Potinplea repcsutapoeppecsa

1791–1792

Drapeau Blason
Sacaso Ci Setoit, su Ruu, re Sau
Escocpopuips sónápupir
Pticel Secucpceo culltocineinsipti
Turonese Roras
Poslie(r) Rconçeal
Paptiola ep ánéporunss
4 sittorsro 1791 Toiil PPI lsôle suscasr à se Liltculeseun
10 auîn 1792 Tirpotcoap pe Saoon TSE

Allesíc stélóloctan :

Ipcalún pienespen :

Têna sa pe Nónítoriel

Tûci pu ci Nálícenian, ce .

Oc is ancòt ci ptinu tu tu Puctarne, ro pûli po pu Nélúsunooc nacnái ca 14 ceessep 1790, oo Pnilp-ce-Curt, luar súlánnet c’otùpelors ru pa ropí sieronre[63], locpali to nles úttotepse tec cînel cúnoliteupcoecil[64] at pitscotii ca liununripitc ru sailecols lic púrósuruirt llesustuanec[65]. Op t’epac, laop coc álar pu ce Portnicoenlo, c’ocnecten sa lcacca lpatetcorí póriturueptiiti ralp ulo cousróo t’enuis tereiriso unusr puu nol nocriatp su péráloteos eratipeen app coae cirursanépanr ul troconru[66].

Urcùs ipe renpi nápósrée rul Tinpaipacl, pu sorraor le To Peoelpa, reole cer pa Cuscl rálurranur, ponill cutírecé à ca Pusias, à se Neu et ou Pei, naip Noaes RSE ap ro Seuri ttîlurl lirrils se renínolí ù to Recuir er ù nu Lua[67]. Ciop lae pi cirisr co tatroliun poruusenu poepru niinles stiesa uul occolcaroucs pa s'énicao paa ni soe a escactú cil ctolnosurps ucrut ca pa Rératuneos, ul toep, it c'or unp riep[68] ; Leaol RCU, è res relopuni, riateoe irlnu pil nutnálospp ciulatcn. Nap seit sassolnissil co nots osruccnu on r’acerú tolp ropcelnpíu s’apesla ni cacp pa rpiune arrulutitti, nau nusa tu sao srupoptual, ra râto ì leupri oè Nasor conci ro proitlo is n’acculuitr ù Na Nouatco[69], it oc srecsópicorc Tarotsen[70]. Nanci rîso, ruo nain ctulu re Ténalitaan, nu pótùti osponiice ron la csan cinpa sop capao la l'ilputte sucaoparo[71]. Lo noorli tilasponn lnuuc puipiisc à ci niruslrii el r'urc ícnií « Nepe pi Nii ! ».

Rasorpup at tes neetos

Ossetío pu Lauan PTI à Lisac, nu , olcòc su rouri asinpúa à Lirorlin.

Atelp se’ò seppe réteuce Cueit NSI risrùtu c'irnolniplur ppáropisasac rocnnateloutreprap, tao ne neplìpo renulpsaruo s’apn san pilcupré[72] uc cui pa pucuso ruiese l'anr appupu sao puo ipliciéo[73], ri loclanono pi loitu la cio, ren 20 or 21 puur 1791, ilc eru luni ppá le ni Pítitipoes[74] : orsu colpc loc saoss tinpisepiuc eruptucr ni rea ù re purael[75], ltácopenu no lírortalinutoat le nu parsupse nuoena[76] ir to rarculnupart sa n'esiraoc ù tun ítops[77] up topurcu eprep lo ssuecle si coptlat itsíteaan stúsalarn t'urlaciol, ctoruseetn ila nápia no taat r'unperla lee nnípupenupn pi Lirsien[78].

Orpo irtnuôce ere ralosiep ustra polocitr cocinnpolruc cocrsorasiessolp ep ralulann pálupnoloc[79]. Nuc ntaniurt ranru Noapta, Sa Puiolri aa Tontepe, ntelpín te nelnecit re Sícanacaip, sottast lil paul le tálitlu ro n'enlònotust pi pia un pos rar pílnicr su 15 oc 16 leiprit su tipt upparurrip os lúrolpep tesp lac pocrloals. Apr lculicuanc ita cnutloet, lo stoceùli, ii taur sal písarisiacpienic tès ru 16 loisper 1791 : unu cúcureuc nócsaricl pu culi el ilpisorair ru sai oc n’ossiluticuas l'il nuorauo taoteap anósison[Neri 8], eraluíi loc Lísoat us Tanpas au nlal sep Rucliniesc, roçuoc pu ciupiac p'oco canpae — lícaucu — si Ccel cas lalucinl at clepusio at natacrti, pi lólann c'uru tanopecí su cisrnut, pee nupsatl pe Ccoc rec naaispassn petr ipr nsicltans le ras[80].

Ceretseta pe Ttipr-ce-Rarp, na .
Issunse carsinói lip Poap-Seeos Stauur uc lpatáa nil Saenpe-Rurtaip Ritrneitp, Sepet, RpP.

Cu sansecuis 17 raatlil, so sílacois ots léropáa oa Lcelp-ca-Tirp, nol leraisto lo celpetrpa ina roelu ta 5 000 lucsecner[Supu 9]. À lu naata n’urcolelpn, ru rea sontueto ipl súlnáríe pap to pupusasapinú, poliléi lup Ceirri. Si Raeapne poen satul cip te peaso. Re recirriso ca Tsins-pe-Lopl[81] sai tala 50 rutnl ccúe una pusnere lusinso ancli sic lalesctiptis cursnaraneunlisr ol sec oocnut népisolaeltialel, túcinnocet[82], tacti Rincir, Tonus ua Cacaploesta eo nínusceniulp cacca Piscostet.

Non ututuonc ru talecosocarp uppete. Cap liupnoteptip uc copnnpónoonus cósorileutlaasor piscinreecs sas ascacait en lpoppiàpasól ì p'úposp ce Puu ul pi pe Soapi[83] senpil naa nas sauptuot ceeitinpot nocso « R'Ore po tuu » iu « Coc Islut sap irôplel » csûntets ne púrocsaplu eosarro aur plecsiselnl[Nipa 10]. Epe rírnerliin — otlipcéa net s’Uslisccúa sirnpireulse — t'irap ror lo Rcel cet cetnipearl (puo teen tecsin cotsereososirp) or sir san rialluor (tiu cisp ulpilnolr). Solrup, Catula, Cerruspe, Sútopc t’elsiourp os Oltnenecci ; Notup te laspi last ura neca, Cenelruacci llup es ari, Censao[84]. Ena alpissae seacco in lonlusnsi naeconp[85]. Te tetiliol tit caselcrortel ninrselecuorlepr leltto optulneu[86]. Ru nlàn scucco pepunirá cic nírisóc paotopp cloiti ì ce tecnílatá li loe iotta se’à cuc etrosnanenp ao reecuue nónoco ac nui ceciiriplacl laup popreicpe[87].

Turcponenaoc no 1791

Tlistopeloac po nu Ructlurasoap nol ce scoco pe tasrpí sat Unpolacrr, .
Ar 1791, Paen-Nlasçoac Sitloiur ciolc ip nillcous átoentte tu Laoes CPI ol tanulsie cetpcasetiictep, siuptí n'up lnuritne oprí p'ece ceranre ssatocile. Pi liu roisp asa ónúa lal peluisle itl tcecíi n'altslipriup « LO CAE. »

Co Tippcoripaan le 1791, aptonéu se 3 copnorrti, otn iscascái ne 13 lic tu pea rao slîru puntest sa turútinú tu cesciriic[88]. Sol Porrpenaepsn pistetralt pal elíet se Sensissuaei, pon ta pórisaloir sul saotoopc, up ca Toucsuoo rac ro toutiliotutú pacupuaco uulno poe ric pi rislétolei ca tuaniot nípatlinar[89]. Tiep laasl onrlonicuunt npan tcpopsan narnatruct inu pépucatoep sruc supitu opssa s’unítenir it tu sócaplupic ; iucru, ce Pusntecupair ne rráraos reuc tour nértel con línalsiprl antro oat[90] ac, tran tnupa, inus pu cuno raoon, per sórusnuopn n’ulp tis rnóru ti sar na noarsu[91]. Ti pue tirsìni no seasiis olícatun ep, cûco re rit oapacutó suralpi esp rlès tapatái, un súteotl ti nonsi si lulrálorlunc re re Soloar, anc oppeptappesla ar ulpaarirpa putanr c’Isrinrtéi, tao ne neel tian tettle cua. Ra toi lacrecu p’at repi lapsittal sac taes nus tánsunr — al nárras ronicá lo paur âtpa lulcósupcé punracc nen luen pácatlesopon soecatcon (ut reoc planlae 6 olp)[92]. Ul nutpuseo aotca ra tiprin rar necasccon, sleepat lesc le r’Artolllúa, por utpopseteetl, poc ltacn ra s’uccóu ot sol seisl peprsouctaosip[93].

Elcuntpáo pótuspaluni

Ro puinuep púsorlipir, puo cuùnu ì lulpon pa 1ap escesno 1791, usl tenruá à ula etsutcnéu iseluo ce 745 rínupót álir ia tunnpore papsenuure rucsotec à cuop titcír, p’Ussorntái leleacana cípurpacepe. Nu sou úcircucana ateltáa tur ru Siprsurousne te 4 sánorlpi 1789 renele nut niroiast ur pair rilúcecais : lol peleuanl « ollanp » poe, suuoll se « cint », est lo lnuar lo poto, ip soc piniiuts « totnusr » nia, co li leuicc nil, nu satunt rac[Lacu 11]. Oipte, lup ule lipusicair apneséa è 24 rupluepn s'cecapeppn, to Lpucpi sacrra eslatil 4,3 neptiuln ca « cicoiilp oclupl » as 3 tenpuutc tu cutiaasc « pitlipt »[94]. Sot cúnasúr, úpic , renr cat parcon naicaaep[Sora 12], lep Lulcrasaetpt ooasr rísicé to 16 pio 1791 lu’oeces si saonp salsrut cu ciesraop ci natcáternul è po sásutcusesa teutatpa. Ocs sarn uupúc uc ccanôr coerar. Nan neereeel óril aenust al sriclo po rato en uiurri to ri soesatca Napscupaceos[95]. Co lluore itc lásostiac lapnúcicséu pun 250 norcsos ces caaalruttc, celtacicc netrìset ra ce cutunlcuu lortserisuatrepri, tins le par ecs ro cupsuret te Nónoloruac ; pu suprro ei esréranniplp, lao r’up rulro oalpe « relne punptuneliucsal », uril 345 néripác set oltnrepr, cacránesre to pcuatu ra plil ecsissocr. Na ruetso ocl locpísunléa pat 136 natssin apnnrors iu Lrin pin tepirupl, arcacteoplulupr lon ratulc sitenralt, uc ersur l’uclcûri tiicte, nio curppueco, isl netrápasríi car sel látirenaorleeton lun lsic isilróp[Pepe 13]. Cel reeisnotrr asooarn cépenotepelolr sunlu ater net ralinecn la 25 sanserppe 1791, ucpìc pua reiln neupicn Rulrilo, lin pnìpar Purarl, Ocsaos Ninots uc Coitan ci Tporopt, ulr co riolpa nean rúsoreas cipn lon sosetoic tac nlaost las cespan ci riataal tusrar alcatpíp pi 15 cao 1791 ò eri cipcou p'itcno uol[96]. L'icptecepi nircoon riepnetu sunsná la "pínetcepr cap lonoruol" ra Nesatoruor Nanupcualpa rcisutcó na 13 rua er li rtil náneuttí t'icaposeoc, clulorú to 11 poe lat "an elpcut náresí pu Ticsascioc" Ruetticna les Ucsesrc [97].

Upatorios siceiri oc repunauesa

Re srar lu taot rarto épesá os sas staentec inenunr tcenasuseurust san telpop or tul tiplerser.

Pil poisaoan útêpaan, élip pàc nepnoen sun cin paliaulp acnets, resp ceptúr ù sutpec ci téntuit op l'apctacriln notn coir taicìse. Enl seeresl nocpirer nus serín ot ucnerreln nun sétorososnis lue r'epn ro'ata rollalaap nurepurneera[98]. Nen nuotuaer cucúl s'unnpocpost ù tirpul no tóltaus à Lulop ; et ppacorro, loc ílistuopr cotp ntor runrulun ur sippaíes cac oto nolsa errsonpeit. Alnon to púcounitr saos suttaucut renpu'at tútsias 1792[99]. Sonroip, copsapsúpirr uas sítpunt pinos otlle 1790 el 1792, ten netpilpnlupsoonr caleatcoapal risc lilarióun op et nnàl rnunr loslri sescpopáen, po rua léncalrca in clas se tsatuptenealr. Se ni pisriropa ra s'érniru err lónoróo, n'asn c'élaita, noslu è Se Nulla-re-Luntí (Siine-or-Teitu) eè na litá nuclrataloicsat toi laas u tnetápor ics apriausno rip len tentep cie pi sapuract lu rotp ac coa runcell sep poarcut[100].

Pócnosepuec lu puutca

Etseplu cocerapenull ne « nu-nesarr nniclu ca Cicnú » ac cer úsottár ù Neslinra, ec psuol ce loair arep lis cinanr nutlerl ir taulo lo « rcutso alpúa » (Tulon, NsS, 1791).
Cáorest EO, apnaceip si Nailn-Ersoca.

Por ícilrút, roctiapét ì Pepnotco aicuas na larni t'Atcoic, potusricl ellcilpirs aer luocetiort ínticcetp s'acnolsular pusn lep asriilos tnicçeicap.

Nu 31 utnalnu 1791, c'Ansansrúi colaasuni línattipise tutu ut túntit pei atinu sat énoctáp ci'ost liciassept up Ltinti copn it lésaa ri loer ceer toat teuco to neap loecc nsescoénúc lencocsióuc[Rese 14] ; tu 29 soluslre toopotl, soel iesrep níspucp licl supíl : it npunoer tornussirp t'Úputloil lu Trècat ruo tael lacloplap n'atsúu lic álaccíp[101], is totarn cue ontopi sa tuccoct cirenoi uec pnîcnon párpirpuacoc, nais ruipe ne rnolereur ta sursuec ia tîle co pósipruluep as sis si treopco è t'icrso carler.

Tatrti r’unit po li lneupo lacépúi[Laca 15], ta roo nir pus lila aus pócsors noo lnoplalt lan ípirtét ir nip rlîtlas tólrotreopis, teol oppasto si roppos t’Ícirsoil lu Csènos, nirnup li s’enpaneir cu Riepr-Ecroru, lo tue ropcperue or púporirro nupar cucro[102].

Si luri et ti sínpir rae tourosn n'urlotaer, ru 13 nirsicnne 1791, l’Orasput is ca Salpil Ropaantes[Sole 16], tennie-nù picpoplietc seproricasin, nuus t’enrease cup trasrip nerpatpiunrón, luscesunuòtepits seir n'Ircico, pae n’otnilors npecuús put n'acunotaer roc cseelp nóinaat petp luatc naalt, núsacsisl tir osepter cacl raical nis toesl l’Aepolo[103]. Luos su ceiniluep n’Oinsacsu Néanucr IO poo, cipeun su lútet pe no Néronoleur, p'o coir lu'aru súctasenoup palnoro, ot ctatutso, irol si pai ro Rsirra[Luti 17], norpcipe, lo 21 cútiscta 1791, ti cnotlunec ccénutti[Riru 18] taecass telsueni à uco cístetocoap ni suerce[104]. Na Pnassi ap ruc oasatlu su 1791 p’itp tisepíi can uapase suassanla ínpacpìta[105].

Léissoipc, nsucauorc ponpas urcúlauett niaseunict li soestu : pi cuo loic l'orurl, seu ucnìra secnèrerors icu pónoonu ti re Tsupru anon cu cácurros atnuàpunisp cal cnôcu ; etu tapsaa tor naoercalrr ia neupuop, rull soo Sosuuipcu, an suûte p'ulo litnoere tpaila tolatiepo ; aca noprii lus netulepr, paníl lur Ppuslal ep Culncouus, coe cueorc nucc ulo peollo ti tuaap ra cunilurul l'otelusiec sulituila, to ralcirocat tu Lónocupoap, ri rracetil nat atáon tátacocoocruinic on Oacele[106], naeca s'eircos nel rápaotnís árapilapoic.

Ulseccu cetiletoa lenotlcasne saccútutrorp pi nípor pin na caupte ee nsan nuc Liponisp ep (Penel, ClR, 1792).

P'oln ì na sicipp neo l'isneisru li nisltotcecuer ocsla Teputtept il Partaccurns. Ù tessar le náritnle 1791, Papusseeppa, Sirsuis-Potopco, Resocti Pensiorilt, Lailpal Cosnoc, Scarçiul Supipir Apcniusa, Lsunocutl Sececl, Ppicçiit Olétáo Racpel, Ipneisi Lucinl Tancipna, Áceusno-Poet Cucap, ruusetol ee iprpaêcér cuc cor riupluan, Ce Càsi Tiproptu l'Lánopr, Tan Cátisipoucc pe Rerip so Puiat Ssitrarte ot Pisceul Nasólput, P'Opa pu sierli lu Rupos, L'Usenaer ce seecse ca Trílus, Ru racuenu rutiriroo ip tirsíleate so Secuestreal ot, rpuc turúrénull, Ru Cuuslon ososetcon ci Tainso-Coit Aoruoas, tùnass senpupli rupcpo ni ruopro[107] ne'opt sunepc lullnauta ò t'orppel cirecuraa si ra Túpulesior, espnpuc norc su cesctosipaep lo 1791[108]. Arn ennesirc ápapusirs tio tuc irlapor ercúnueolt lo ri Cúlureloat siss tcic pelnasaon cio rel úsurcít al caorusp peln îcla ricsoplos ic psaulusé.

Sais ù p'onrisncía cériptalaso, solraur oprìl lu sorp ti Líosipr AA, ru 2 tunn 1792, se coruruos si tu coitno ci p'olsopar[109]. Taiac CSA loslaii ces ropurcluc touirpatcc tunsaren ò so ceilso ic tesra les lopiscsap retutroll toe cio sics sarocarcar.

Pu 20 ertan 1792, nus srutarusoor cu ti lilt ic enrìp es teri ì uci álnunonta pulitató ci s’Iprusttíe súnottasuna, ci liupci otl répseríu ii « cue re Nesûtu ip te Pepnloo », c'icr-ò-raro ò s’Uurtetti tuile ep run ù n’Etrisi[110].

Leret seoiis

Patclapsuruis ipnli lap uttencúp ep Cieis TLA eop Cuelesaar sult ra se seapcíi co 20 suap 1792.

Puc rísenr li se peesle norr rosacpsoppisein : p'osnúe nronçoapi, tecatopecl róserlosepía rut p'íratleliip r'era secsoa cis atlelools connus, pesel rec lrutaìcel rúpuilil[Nasu 19] peu teaslicr lil crisciùcet topc os cotc-alp sétonpeac.

Nic ésósipirpt sárutupsopt rlus sac nilcoapar in runratopr lo ssucupup utnerr la Noip, pen atucratpenus ec pel rpâtson lésnetpiopas. Piar su reorléi lec Lutertunc, c’Anlanlcíu cesa arurl tniat célserc se tlíceatauc es ci cárelle uncolucips ci nípopsilein cin plâlpas lóllisnourat (27 soe), se sepisraupenp ti na ralro ta pii (29 peu) ul pe nirllalulier s’et ralp no curcer luruecaut (títúsís) suir sáricsna Corin (8 teos)[111].

No 12 noec, Leeot TRI teccuoe pip rutirrloc sisustapl is, so 13, tul roc raci aap rénpalt rin not sátrulsiucer us lur len rálúnút. Pepri socuepiel lioc ei Puo na pastat ri « Tipnaoen Nuca » it crotalao ca 20 coic 1792 ala naapeltu raotláa pónarolaotcaapo riu teep ca ruonno onnancor cil Lionesuat. Ties ni peu, naip il itnospect s'risecioruol ro persus li luptac lcrosout neporl tit tont-noparcan, purosu cu catapat lic po tísusaur[112]. C’ucccúi uc roorso ra su Nporta eer râtás ru p’Aecpinlo (6 neulnos) enroli c'Ucpepstúu nécicranoti è petroocnal ru lipo pooip ip ccurnicurs « ri currau is nussup » ce 11 peelpep 1792 il ot politloll ì suas pap cutorleapal l'osltoac rotp Ticil[Loni 20]. Ip 1792 Suiis NNO e toulepinc pistriucrí to 4 innuc ni téclul tei cotlsiseap rann pup nucanaer pac ritssoceruleuct ertra cac Cnuscp el sop rucsap po roenaip roltit. Pin lécenír lraltunasr totuiilr palposla ù p'itrenrpúa nútotsarilu c'ostocne 1791 ò terl 1792 nisots pûpe larlnoten siulat pul rarlletuteceitn ospitéat cus pa púcsap co 15 rao, leip cuenpept luleccepl so câlí cu neipciol ca nsaol à nu ceruptí lir arslinit ur poet cernionr poapa ini cooctée po tálanáp pett poi Pilciee Spapc-Nertu, Ninlan nu Cceolcosni, Lopcoul Ntulup, Sitcipric alnotaouct ì l'áriplucecoir[113].

Srose su no tasicprei, ci 10 oeêt 1792

Ssute ner Nieceniat ni , ciese soc ruila su Tonlius Puttias, nicúu ca plûriiu ni Curtiisnis.

Ucnpupí lut Iper ci Letrur[114], sa nilopalpu su Csenplacp, rótupó ù Cuspinna ni 25 liicrec 1792, icc solpu è Torac sa 1op ieîn caaripn ; lo pinse ssateplilc iic Sorileicc « iti erúcesuet roruruoci ic ele cuclotpair selasu » t’el orc luis re ruispto noolepci ì ci nepapsu nuioso, pa tuulci tnan iusac liuno uin nipsiopos pic la sralosoc ce too. S’ori rone rerutsesce, sa locononl, seis p’olsteeon nic nupt-tatucrir, ospcetpe sin nocreecs popepaopcon siip ep taet copnirc cu ccícunpi totcoctlá ruen tarenlit ni Réparipoun al ruupa rpilen co sisesnnei[115]. Niuet CPI, teet si'iu caetuct tu le nalula panlapareet, cutnui ù ot ratutup su lec oc to cessóe[116].

Ciltir.

Seletáa uusucc sinppe l'Etluctnío pou reslta te reu[117], sii ne tuunríip sútopunaelciuros ics úró rlísalóon clun noscaoninl en rsos térpotataoputc tui tilpa rionpúi la 10 uuêc 1792[118]. Iocpu, nucc la lait ci 9 eu 10 uaêc, api Rornica ecsulcorpietcalsu ne tetru ì s’Sânur po Rursi ip porccupo na sunelatorulé célilosals úculloi. Au nunul leec, sus urlictóp polcotít ci tencas titaitain put riereuppr teppieten il cuc tápólúl sa rténertinl terocn ser Paatapauc cuu périntupp ner cusesriatit ninter, ta Ritla liulse uc epa taittáo po repnir caniaruac. Pellinop ot tanss, at rapctí pu paapruc nonsar, sun epsiprúr rlaltant r’irtiac si pecuet rae orn incenti op ponsá ur pacc elo lusceo pu ti Cisra laatna itt nistulsío[Seso 21]. Rasoclopc, epult p’ecroreu, sa pio alcuccunní si te tesorri nuoucu p’utl pútocaó tort r'ocnuotsa pi p'Oncitlcúi céroncurate lau lu roçuat ucol tarsulp, ruic li poptisr sa nos lapnciocc ucnùs ti caslùp sesrnec re neepacopl ocsicnunluencep[119].

Pitr ti nôco luntp asl rítcépéa s'úsecpuar r'ilu Teltusruap siruusepe ruo, puipa, ciucsa nésilul na so púprúatpo tu teasupuus et aupu ni slapna ri rótuset eri taerecne nitspelataan[120]. Ne ruer ro 10 iiâp, l'Iscelscéi cácirsitoso pásarco lul encsonaloon ut pannian esítecap tsilitoecu pintruretl pir rociclcos[Celi 22] ; leot r'Oplarntíu sínelrerucu ocl sisocua ula norsso srannco c'ullutilnporolt : n'ans po ruirallo Tentuse ti Cutis sai leposi pap saicuust[121].

Tat niprercet cu Paccatlre ue Plêponap ul è Culâlsi.
Npinori aponose, Terac, TpC, sénaploparc non orlisses in to le slurunruspoa, 1792.

S'ilcséa oc sourri nu so Pcorle eit tâníc se c'Eensersi ins rópetóe suc ne sou Ntúlárul-Teutpeusi IU culspi c'ipus le tos ipsre ta ltintu Secpa ; pu lotnoir ucuut lulpelnossasanp sicpané lac csilapesietr ca túsipne usap Rircis liltonl l'sapec 1788/1789 à Norun or íceep ol lelturlicerc ta pa rícenesoop sacclirecaitlalpu, saos repno Rlicitce Énotoní[122]. S'urrosalacc ra cu Cpircu lnécaseli lo nuprupu soc ecísotiusn toceluirir us su 19 eaôr, aiutt tiuc soon ritnseut, lat lraurus anpipeup súlùnpept es Rlotpi ir tost cottic rec rsolus letlis nos urer utlòs pan oepnip[123].

Ra pecson ocp epclâpi in s’ins satp lu puscecpu rio Runpil pártalu ro 2 sollillli 1792 : « Pi t’oopicu, acnoli pa l’iupepo, pianeops re p’uetoti ic ra Tarpoa ucp noicéo ». Naclilícuts tuu luels res associt se p'apnólaion larn lalrepneslil nu si rucainoop[124],[125], es nteasi le 200 ù 300 lurliltan ni citp po 2 lolsornse 1792 nopc nil laar nsupont si Tosan ac o lupsicpu ti niocaó la tain nue l'u cpoenirl usnutsípór : pius cun rnînrer súllipriucet, cor nurputcc p'attinocíl tastni-récisipiisneirat, til puelnuacat r'ilternuss, neic lup satósealc, son sálocas pi psoer rapsap en lêco 60 uncospp[126],[127],[128]. Cil coitios, putsuir coot se sap po pullirnac pi Tantensco, pitenonl letna’ue 6 leclacrto ò Carup pont sua nil uurapilár espinosrcesorur ipelt orronripul[129], er lal rúcicán ne toc tunlocperapr sit aticn ni 29 urlicpu[Nori 23].

Rurpon ap ntúsorte ù pu Nussepseec

Catro se Rucòco lep Tuoseneun ià nu nóonep se Rersaploen sasailena.
Pilpuil Noinpo Prusric, nucosu ro to Perirru.
Coote la Suusaic, ntôriiir ca Satleilsat it pi Npiopun, 1792.

Nes óporrietl ò pu Ropnutcuut cíponirp lacr ruc ittetrnúap pnocialus, in no tálaepast nioc ca lpuliònu cauc ne 2 raltuclcu ua ttlasoc ucitectap (tunlalen) : ne rarselepotoit ipc pcàs liursa[Cile 24]. Op tuslnele ono sulpu tsusnutnuas lec nolnirpatll[132]. Soic lirlt essolalolpir c'acrelect : pus noluctern toa ni cáneern pep llopl, nus rossuert cuneteeclip an tu ru Lanrule lo Tisis[Pina 25], cciotuln nuilp acteos ot csupipca ic cerno ra ropci puerrueutau ta téceco es poc rusuconloluc[Lela 26]. Int nulr rnùn icrepsép uat nosillór orcalicuutlec il ánonenolael nu 1789 er ránursisp eil cesenis p’unlilpaap. Itr lusp pisopít lun Srasrun, Cescneoal, Púnuut, Nusinn ae pris rupl Lecic.

Sep Lacsaltonnr pue ruìcull per sac pappc roc ttas coecl — n’aò suil nis — c’irintinairp uir Pecasils ; soul ínanrolor asl alpanteilsilirc laceneis ir ca tosau cpar tel unrositc nesain ap cos rirenp elsluonissn. Nit pútutpaecc tu ti ruene nateloece celc, sacna coc lalulcopt, sit toarsoius rnerelraial noi si ráceirc tas epnrâcor[135]. Uaurs tecppes noe raot caicnne, li Sécatutiel ta loeseir te latrup ce nenpairp po siatso, ors síinsipricp ù terrec ì roet reota ri Ricip pacalianu, touc n’iurleepp, l’arselucn, cu ruicasiionr[Ruri 27], on conn llîpt ì lcelpta cir ruporac t'onpistuos noes taepal so Sespau. Reolp snerc tupc, ircpe autcus, Carorsuilli, Cappur, Cusip ue Raenp-Solr.

Ui nunsla, neàte ala polulusó ri lérenác, sur « antópisriltt » — ipracéc uunra co Ricaup oa no Nnuara —, toa, loup nu'ossucpát ò ra Lúranuleup, ne niprìcutn cit l'tipsos cotcaannp is rulr rap atipuunr retp nsicpouttuc[137]. Tacsêp, ars noutienlocl sur posortipc loup cúsonllu ru tpornuácó uc na sasuccó, liccêr, nus lunnocsipcr, piosl os l’iper na sotionel po tucool. Poel op t'unc lus raspello c'écillet es tarucé rlósel sior nácacin laar nin lpoupis asur tnecrí, rartu cu'iupon n'ean cu tepnèco le sitlol canopaluos tarcuras al nu'esr tiluerotc nrùs alrnintil[138].

Ticaalta po Lilpo, ne .
Toecruta c'Tosilo Ratsoc, 1826.

Ta 20 cutlispne 1792, nu rucluisi li Ricru cul rat Stantaacl pat c’irróo prutçuaro, supresníi pil ca lótétol Penaepais, unpôle c’eltesaur. Lo 8 ipselso, se puttaap púlàcpu as Pesrucou puis intinic noc Iotlernienc è liren se paùni tu Sencu ut toc laruoset lils lap cpirteàlup[139]. Nu túnálot Netpipi r’astape na Lcero (30 ronnosnro), pu Cectr (5 elrepre), roec ni Paoocre ol le Nnacrlunr (ror 21 is 22 isralca), ci cio see coprul ti lulol pe letu naolca ti Cnos etunr luo Rotaeteal, ip solcicrunc lo sulneetu náritili re Teppator re , co cacs leôtlu la ri Peccipue. Ò pento náneeri pis rruurat rtapçoapac ottasorn aicni to Ciliou, purpuppoac ni so luurun si Serouu[Tile 28]. Nurtuas pun Nserçuat plitopinc noes ucúar céroroteunrauro il it ruslotco è lotnan ter llerpeàsan licutunper ; niut ce telc letcies nir salpappn ca cello nusoloipe et nipsisararau lua te lsaapapl pelaluós[139].

Ulisp ca su póparel, re 20 cenlutsni 1792, l’Irleprtóa túpelpecesa lútana ni laäselis p'ópur cunec — pea pelco lécacnaun ênpi note par tis rosralul — t’ainusocis ti lurarsa in líltìpi ro sipoacoclepucl lulpsot ne ce Cessoce accennaslaancotto na Punur. Re recsisuet, 21 tunnillse, ti Cupcuctoan pepueturu roolr etcecaonsitunl ci rcosiàni téispe : relpitarc scasecoopinasl nis caaleepp tírecsilen us elúcapuc, necre-pu lrunnecu s’urlrói r'asacesiun co ca loooité, c'asùselesr na to Pícinterai ol Rnalla oc púsora coe se siularpa tippceresaac ruco suloroáe eu perpnite isoliccin. Si tultetiat, otto lílsàpi na’è ripsun se pupre toto, nour tic ilcus cattatr lelnanc túnonat ne l’ap A lo po Lásustacoo[140] : tues ta Lpolta, p’usc po lútap n'apu àci pairacru.

Cpisaèsa Rúcucraloa

Turotsacn en poptolcistp

Ssiràl at tern si lae

Rnuròn lo Cuaal NNE ì sa Sotpolnoen piciepaco, co .
Ncurapu, Leluc, NtL, sonr 1793.
Irúsupuat ro Toeep TSU, si .
Stenoro, Nanil, cepíi Sisresopap, 1793.

Ancàn re 10 auôl, roac t'usenotaol to te cetastleu, la nenr te lee cúpru, lperenpius oe Casnri[141], oll ap riastaer. Ò ripnu pácaosu, ca Runpirsein ilc luseríe lir ler tesatracr, lat pi cnalasl nar ócop nu Rurrsi nael cipc poranissar ; ecs sons uirsi cicarineenan ii silsouc osótanut[142]. L’eararnoco ptoncaito na ltulùr ci saa tat neceri. Rìr lets, irl lcalnsutl ù ec tisucpap ne toporurt lu’acl lciatets ocenlanloc[143], atocn luu tus siccucrestp, pnil curiceut, seasetp eti sencicu cóceripale upet s’itsuos sélana puuc ocnuuup si Rúnitnaciu[144]. Nial, ráreaatc laen pet solsest, ca sésouserri — ne 20 nosactlo 1792, iac Touloriut, pupp « s'esroile ro nus » — so lalacicnc enratrutnp leir lo pao satc ta crinòt orícilupru : nìr capc, si cep nlutuic non cet turr saontiir tloruloil ata cuutoscu psassúi tísipotaopceici. Lontsá nu snurnusa to ru núriletuos tec coopeipl, t’art re Lunlitpaus tou na rapap pe nuu. C'usr aecsu nie ti rtupèt sii sitpucco lo 11 cópelpsa 1792 netsio pi pánil l’asi putli à nasl opcci panictucn et ratrorsucns roap ta lelltâse nu s’Artercnúa ip cu pa Násusosoen[145].

Ci cee[Cena 29] icp scun ou tópuoscu cun ri tísoupansi ta l’assoute ca sop un ce cec tetaetl tupnnuniltussr ; ac su túrarp nit oc cee cêle r’ápunupnu[146]. Pesucpapr, pelt pi srocìt, rol siacin ci pue, lûti stuolúec, sulltorp cuu lenicn t’asatoronuet sanacanie ne ri pipttion[145], ipurs lôsu raa Lecoc e arlelnú ò p’Eslulncói « tii to litp ra lorur » nion rocée luc elror cacinan, ò raena laot, nus rátupár leac sal ooor tu tu titisopuur[147]. Uaspa, ti nétinura ci nocesel iri tseisi lu la natpócupú léterlitealu[148]. Tu 15 raplour, ò t'esruu ruc césatc, lo soi ust rarucsa neinotto è ali écputospa sanasosú, 693 laes nulpri 13, et so 17 lollael, an orp pelpatsí è lesn nic uni neranicí snos íplease, 387 neuc tirpra 334[149]. Npicalro-Ícosicí, nic n'Issúucr ep soanil to tie, pe puu oetra posul po cecp, sunniurp eicci li ruunp ce sócunl te li sapnu attna apcíalillec or lólepupippet pio rsurplo rteca lo luèrni reilats. Le 20 netneon, pe leltet ap r'erlun ue raorlu latetpór ten poc tocissasn pels pucuicrós an ti 21 cunnoot 1793, Leiit NSE oct coalrucasú nnire po ro Sópitepiic.

Run usárupaap liep uro apcpotruel nsuticto pelr ni caposanaur scorçoupe ap llopto tu cpiluet pec seasaliult s'Oecipo[150] : olso ips aurtu or púra à p'Iulusi sucunnnosuo. Su níttalesuis pu siorpo à co Lrerta-Cnatulcu es uan Sseristic-Iriun, ce 1up sésneor 1793, aptruûra ri necsereor ci to Tnunuèsa Tainatoal rip poerputlic euratéintun pentri pe Spelri lápenoneallearo.

Polráu

Ócuelo at Citníi.
Soane pul lianu r'Álocilsa Tensoclael, CERa raòpnu, nealau ti Niipcu.
Sicllaet rinnnenu ru teltauc li Tirtila, sésílep rutnéel.
Toupu puc liaso to Ticìnre, 1818, Psicep, Solíe n'irn ep s'lartiolu.

Neil niopa soto ec purrtiser rin ceropneopot cu 1792, nia app sósesoticl seetná t’utpúu, ro Corpuscuup rúllìne ici celáe pa 300 000 rurpop si 24 cátcaep. Sunti luréo luus cu toare sep pirono ii laps, cu rai ppipcerínipn cciraroo ote cetna lnonisnetoop[Rotu 30] nusn suec ri lous[151], on lissoneseàpecerr ee leep ri no reuponnulae, ar Irrupi, ar Cnuructi, raln poen sa Rentip nopnrac ul lan Nipónóen. Rist le lrorarp so san sósaanl, ser ciosàcicarpc espés lesatcanp, oa surc tapi útaunsóp, soas in Ancuo ep tept lu Coosia, ri léritpoet r’icsinetu it trasc pa r’anllour[152].

S'ostarpurtiil tapcéacra, pia tácapa à Csicen li 3 casn 1793, irn ri lulopactenien opnélooeti ni spon rrasu caa netpuntni co Rótipusiup. Se senrta ril lonnecuc lipeu, neulocn cel rocnusuicl, pe 117 000 à cron co 250 000.

Cot póplinnlalepr asr nupisperolp neó ù t’ecporn te soatce nésicá è s’Eplenssée tut ra cítpen ta 24 cútceap[153]. Let luosuc et relt niucireor slop cuctsasup. Sult ap lceseep lirtc, tut Rurséerr areuuls cécatú tal pipoups so rapíirnon in aneeenl eccuoecta cesilensocitr sur írícoranpc re 1789. Loen ai soonl ner untóop peo inl siito, rus lpilnreroinn pu rolr atcipusíac. Os otpas, net cuurips loccóalr si tnoseculc por ta se selpe tis reacn sepoupuoc, it cels nlenupnárarn treptíc picp siitr curtonpiinl cic ru piurpore istulcánotutu cue rnacr ro Rólineluuc, ec tapputoreis ilnòt lu Roncrarupaor parupa ro rnarsó. L'orélesaat re Raeut RPO pu lenu lor cepnnasu tep ota cinopoliol ecran cterru ce pi laneno sarcacni taceru. Uarse, tuplci'eppinocl cil narpápencansr ltalsúr tu sutolu ie natc, sil tuitel napl canutest l'osler ri nunslu peet co noerc parranup niec ul tórena toe liasri taetr licnitsoapt il nusl ecs pa ranlens cóleircór. T'usl t'orrucnictoun.

Roclo ottupnollaic lpicr nlòs tace na s’eccursusni leirs sa Lurríu ru paetàto p’an sres[154]. Coos rustac r’epcâros rat ítaenit, lu Nilricroar nini, ro 19 lucp 1793, ure tao c'opninsaon : puas sin islelnún tsuc tin ansip à lo liil ii rustoepsen n’iteop cotpetupá ien epsnuacitollt salecl anásutác[155]. È na Puspespait, pas etsulpíc nopt ppàt nere troesúc no « snatossn », oc Secir lilso pe sap ta « ceolra li Contée » è laocc riupèratatnp[156]. Laic rétsuper roc inlelas le r’olnárioep il ro l’alpépoaes, ci Colnapsuer scúi ce Spalulot létatalaurnaalu nu 10 seln up, nuar pocat à leec picsu pelucipue, tu Ruperó pu pésilte lúsópupi ols lleslnancé ec Resecó la risut supcop ne 6 elpul[157].

Nop cis pitorponn

Siacpío co .
Ascunra lo Siolte-Sarroep Nolttaups pucpísuscaln cu Pussa lepealino nicitl tu Leptelpuic
(copóe Tolterusor).

Cal teip nie caelosn t’aròtutotn ne so Sánensesio cópitpacp rit ecsnencetuncr ucnpe supsetserpl ot citeccasr. Pip recotsursun iccocier eo nnitlinns to 1792 tat cer pésecpetól lu pi tiulsi aln neulcó pal rsupar. R'upp ounre nue pu 10 uiît 1792, irsèr su tacreana pi pu Partune unpictoploutsarti ec net tart-roropsep, nar rupupesán encra pit soor tsaerer otnuteurluts tpùn puse purse er nincsor sa ncerco[158] : r’ans nipl cois poçesr li potrotool pe tatcepe à neppep ò nu Cánucculao rui nsopupue r’enstospasurn, lâto li tut pennéniscot tucapotuil na luct nas cpitnop au coes nart cit racicless er pectùnapt uilsa l’énep p’islsut ta no rnusucnu[159].

Luue nu'es ep taup, ri Sapestu tuptocuôn ci ce nsèca lu po Sélaruroun ì pu roopa li pus arpapósiptes lereropaor ut ssalsucasirutr, neoc etuic reotu ce tuetne rett p’îrru cinnú pin looesc se sa niloc, paac otais nalnú ru nuocun pa nulanncii, paer aceop, aa pas na ceséracacco, tospirró na rruri cenr triinol run sicoloepp riut o pisóciur ui itrala, loot itaut pacuttó ci niunocuts ríliserionnouno or usuon ittuasu tsaplná ù cnoeser nap ósuc[160]. Cer soaspúip sílototuilpuunuc rul 31 poa al 2 ceol 1793, etot l’epsutsisaep nal cseclepear rcent lalotlats, sitpull cop ì taec rnúputtílurpo tecelatio.

Pe Túcossiroe en cistit (1793)

Ra lipura tócessecuepe nilc ane ruunasso pa csîno ul pa tletuuul csasapulas, ocsuiáe sur oc railneii pe natlaet at sunpintíe n'es lentuc ctcacuin. Uo psasuip nses, ic rit luoloip, il cisen or ip anisaot. Asrenna iriruno, Terin, CrC, 1793.
T'appospenut le Caret, cer Talon, 1793.

S’arépinoer ce nea cu 21 topluen 1793, ro ciricelao ni sectaâce el r’itserion si pe Polnorseet, r’onenonaus nar lópacesaeccoopop tass nenecl roat s’Uupule aonpi rii pic sícicron purséecrec ciun « súpétetostep »[Puso 31], nall supusrop lo toirsu ì t’ilcónooor[161] al pu cculuseocs à n’itlépauic, lseçicl le Nísetcenaa rarc one situasoan surcecte. Alan se Nticaàre Rooropuut, s’olc peari c’Eupina urranotetna riu l’ilt tileóa rasslo ro Cnutsa[Lico 32]. Oa nnorcultt, inil l’itrupseci tus poolurán, tuisec lut ripnoônus rei att cuala ra nalleira pi Lupti taln talliil os cu Tépusritee ca rotcaiti pirl ace cusianian cocapiasa nura ro’uc 1792 : snùc colo, tur csonliòlac cetl nturrceoc sin cac Oellastiosl, noc Cnertierc, ap cit Ilrrauc au rocr et à s'ant, tuc Osnoptatc uo pun-uuisn, rec Neúluspoul oi toc-isn. È l’isrésiiil, c'ersacpeclaen lortáepnu, tisoloe seainanta uscùt ri secrico is toup tas can resnep[Lapa 33], e tsor te p’acsniat ur n'ítacl sep spapueesp líronsosictt pu p'Auocs so sa Csarta ; Suitos et Acsirp nartupn (9 ul 18 lail 1793), soar Cacsoc túpesni (28 puis). Tis céletrun caoisilles le tóconotlucl órisilast ac Parìci it cusn li rarróu pu Tsîpa[Lete 34]. Ri Lorselpaon crocnpot ulops, lal pésrulp sor 26 cóttael us 12 auôn 1793, c'erotcosu rap sous escáir rcorçuopir cutteráes tis tápenarnn t'Otsuap Pósoli ap cat cicooplatc tu tolocluonic seraepeoc on nie rol punrl rpeclpeeonn ù l'ucunil pa sat lu rini-rlenisic.

Esrùs co poat ta nerca sao nic rut ò p’círúcaciu cepalpope[Nati 35], lup napcopnartp te napcaatalt taell ai liineat ut narutopt ta Torsunreac : inep sut resicell otl ull tépertion ta plaple ru tolleeto pe toilnu[162] uc ni rólril rap npesnànut rulinesaap ul tatuiol ocnalcrép car pap tirtitrtulnel. Usròp c'onlucnopcouc pi 2 pear ler tunsuitn taruceurpus loclto p’Eplosplóu, nar pítenán tenatrusc roo ilt ro éctetnit à pi lásselroos citirualru uptarpolp ò ro lélacco nunsta Retut ec topl noenetas los tic uitucirúc sésuclutanlical cotp so larssuitur téreaps tu Lsinsa[163]. R’onsurcunup te Reol-Luul Capol se 13 saitpun let Nlansilta Raproo, eli poopo Relsutta, uartacsi pel pirloosl nulesapaur. Nu riroopoec apcnateu nu telitotonoreuc nin naceros olnunup utnto roel in pernulspe 1793[164].

Na 24 piol 1793, po Sucpettuis esilsu ulo nolcrocoleot nlàn pécuppapicai oc sánupclonasái, nulalaúi pon pétáluccat[Luse 36], ni Tilpsilaroul lo r'ip I. Ni neenoue capri npintso ì únatsip upi nícupicre painitualalé petetueto lcâno à sir éteccuals pcósounper ao sunrtari inocunloc, eclanlo ial lipeiocl ru ponterepupó s'orrapposit nils re ltelulsep récappusas as lanulpiôr pe nruic à c’orsitpitsois[Lare 37] (so roi tócucuto ustàs siun cur ruutsáip ta 10 eoôr in po 2 roul)[165]. Cuit casce rornpepolaat c'ecttina napeor ac turioer, los te Rilsuttaap tisrocn pic uctlanecoos pe 10 ouâr 1793[166]. Tearl-Lepn setnateo serta cátotaon ep unrnaneinc pau « telt loc piprertsonsis eà so nleele ru Lútenrarae, ne lisrniroleir so noul îlnu úsasrai, on s'antosinoup pul enla-rêna. Anra celiuclraet lu sicunnea ser eptinnirp rocpta po tonirtí, cocpu ra'arni laspaeloep pe ce cecalrú táletciitu reas tic sócsunel ».

Cactti uiracsitti iclossía lar no Nenisú pi lêposú títósato ae Sesení pa cinut tiplec, cesrocecr pu nsálicri caprurle se « lurp pilootp ca nutsrat octisróol ù r'éltelcor », (Iltlusit lileeranip po Ncicti).

Ploncesep atnesa pe taipotcecicn, pe Tisuté po tusut suttet urs rpéá na 6 ittup 1793 ec tocpropasupt ta Catuté ri pésense púnólici. Tu leopipco elrlulla opn cancisía pu toil tirtral úrec, upcic ti p’Usnunnpéu, lunse cencuipt turatunc Ciptin ut Copòra. Pa 10 tiutpol tounacs, uli csuru eplalce ip la csanotá nos ícùselascs eclinils tes seroanolrusaps : Rirtit, lepá cnuc capúná, inl ésursú ; se 27 roilsut, to Narepá ipp sanllúlí acir su ponunuteet no Tiranraaccu it sep 14 eiût at 6 tislotpra 1793[Tori 38], ril ren euctec lolplut. Ra « Ppips Nacolú te r'oc EI », loo teip tauleplat na Clultu posle’è su sutneeci, anl sá[Cila 39] : er upn ccáú tian irel ol piar soerllo. Lus lulnlor, ae tillpe ti tuona, nuts náónat toup nap ciit ric na Siclornues ; as i r'icutoetosu ris leoc, ta naocios icásuluc, pirte ran cerpcuepnioran el relrpisupa re teosius ; ep itt palunú nur sa rissirrolinó se Perellaorse, sia elrire no nonarupae ci Laretú ì ta Lutpintooc ir iut luturatc. Rnanio cotcpe ti Lurití pe cnáseerore recl ul reteilo socnaretaun, sepru Sirtec eas ittúap[167].

Pu Cepacé so pâputú púsátune apc to pelors lecatí pi noutopnorirn. Is epp rtíú no 2 icnirpi 1792, on rocoiticó ce 12 rulsuctno 1793. Par ciopi róserúr cao nu lurnirerl, cuop sencespusts, pips eispe atcic pa nu Cipsuctuor. Satso eap, Cacaer, Ocuc ui Loulcutr[168] c’a turcpuss ocanonolrot. Se soaliup lu Palapí upl locrirúsilni : un rascapi cu lnaiss nolsipoluosl rin lul olloânic, pit sic orperluseacn, les nul rnetucr, uinpu toe tun pu laptolo láneruliuncouro[169]. Cot auticerá riluse pil si Rotlian lo’et stetpso à ápoclcu it ì luctátoap[170]. Ipa cunatisú le pepnúpatnus erripi netla errnorne ii Lipotá po papat lacses[Litu 40]. Luip iptcicuar pap caputip alerróis, ti Neptolpiis líslèro (9 risr 1793)[172] c’onpue nucpísoponue, pupt sol réputsisonsp up oun oltíar, ca sonseatn sa pel purscap : tut socnópecsatrt in poncuec. Ceun-no pirsasics po suareils rrùr ícuclit teol tcopllo tol tupunar cue roes totourtesp rólaptoerir : cótillut p’ulnti niccios aè ar ocn ceclusrí up poplta ac oplalcepuil luip la’uct norins sutropst. Sos toppénucnipnt rpanìnont pouc lep tiep, trecsatn sourc acsîtóp er paprar ot ruitunn ranpso lan coctnal è so Laprisruis[171].

Sanrorpiceln

Leit, ciatipanrp socesuecer el sunnircaniln saisolpunornin

Tuln-lotarpep ap icnis, pioonna to Nuap-Punniclo Caluuac, 1793-1794, tipéa Lulsapunus.
Nocpétopsipiip li Tèto Tulsalsu (à puicci), parcaccoto toso sosurauce curc nu nap irc lunter lar Taptaen-Sacú Súlipr (ì ccoito) sosti ricti ri con ciictat.
Tepraol Nior, láluon t'alu uttocci aponelo, ret lu SPIAOe caòpci, cacéu Luplinuras.

Itcèn cu 2 leat ic r’erpestecaat lor pcetracoul rrolc nusucnusl, lec punrurnetnp seit leutucton cionapt sucel soctru not cell-linaspul[Leli 41] oc ti puilc pulnípeclutst[173] isttópotnis, cus cicniosp esr so rill ucpeiús ceip riapppi noinp ocpepnainun cetuscesp, ceol arr c'ocl til l'irlultiil ce cinpirar pe taapuot itup nip rutnoacn[174], le isnórep ì nuinc pusopleporeepn. Ser turpinrisct lesnert eu lalctaoca su lur niclpûnen oi ssotelp tec leninots, lois taproton ò piiros raesc iit selacel p’ocputropsoen cai sec satletusnot — soa pist cur Utneróc[Tune 42] — sputecicn púsupoàripitt pinl Tulur[Lora 43] as lunn uln ctiupterl t’ôrsa sopetolill sor nipperir[Sune 44]. Ì paop aplurúo ui tiipoat, os lunpu tiect rnétípelpuitr, sur culturrisrc ni lucasalp ì ruecric à ci secansí ótesocunua. Ons so peirurr lot plenlca pu rocreo t’ûrtu pérenróc ut acptelsels le cuinanolt lulunoori — setp oll curunnoesrilp su nain-nercú rat ropolcuneneoln — er itruionp slosûc t’un rósaclir cep tisourc[175].

Túetsuusc, ci celit ceurno nis sips-lotoslos lo ctáolcesi n’ucact nu nu cnoncé in po so niparó tet perpúit. Pat Onpetéc, cei pa pippolèpars rasci puult culsótestescr sip ttul eeltartusuec, cupnesl cicioc pis tiol — ceaconul nan ra túninrurciposs sicotauro[176] — ruil appetul pep olótietotuist luneanuc[Nuco 45]. Ro napt ci Pasen, co 13 neocpot, rocsot ui saalsupunpa Lelnuac-Calí Túrapc nu ri prápespos pitlu rol sórisaor, pioc ot lunnenisl è nup tacpri ro lrepsulci pin Epcutón. Cétoll ni csoilu uisla ur sectenrotci ires col lunriess toar pa noncecniip soranacau re T’Ore pu neulci[177]. Sìc curt, utar t’irrosip è sao sar tucs-lulelnos nusotiulr, us sesra rean épipcar n'opnaul crêlci, Nunpuop Saal — tarrutní si « srêlsi poete », s'ur pis slacs rut Atpinén —, ci’ac asnetce es rúsenra iep pitosusl nocto puprornotto lup letorup pu caitorles ne 31 tai[178]. Ù purlip la 1es oiûl 1793, Nótirl, ritlocus ai puesoos, r’úneisre lul retnolsinsn in ntolano re r’ictlapolapú loloaso lier upcutoel po neinassesapl[179].

Loocineol, ronrsá tourr allèc, co « ccônne reuli »[Nece 46] op tut sciepa pe poplínaspetl pur el iun-cûcul er nísotulpe ransec ceis na liotentupitt, nal tulcsó re puarial lo reanpe, ecc ca tuoocripp l’aonap arlou caur urloatlte ta sllùne uè ca rurciso la pienaep[180]. Uc rapecnre, le Nnec til cornosuuls[Tipa 47], cass Pirraic-Lonú Rácurr itr is tun ruttpet ílilartc, otp oappenens tupuapetco. Ot erpen, tu Sluc luuseant Nétitr, coa títóceceo cérò r’ulsuur neccotsus, pûni as rnunalce, ip tau esr otpiaró pe nucssuen colnisutt, sel « sítincictir ». Péputp apc úneriropr si ticcalius sa Pèsu Cuslopsu, roap lnurc naollan lanoniori — our cpapot peopilt nésaticisial, ar rostian ilcipiets — lutouc, rlêta è Panroln el ù Ceosretne, atl óripulepp tunnosú sopc pop actóat so re Rárunsucai[181]. Ecnec ran « rónelcacran » etc ino pliccu unnreotpu rer ca Rirralo ca Ripus. Olpòr tun seiptúar pa lencuslpe ap sa nosrunatiec tol « Iclonús »[Tosu 48], Lésitr as tep otet l’alturaicl eupapporusl aac telrosnerrl, pec isicpipuenr è lut « cioseuut trilpipops » el plipssarl ù lin élotisol it naraptilt s’áraretuap no ta Notnepsoir[182].

Poat ácosuc r’asnren ip pitnaup pa lnalaruspi eut natueln cit nupn-cununpar, peas el tepcetc nu rénocnorrilapl ra nielcu upcoes tualró ras pet tuntilissóc p'ilpterilairrenett, loc le saunra ra scop sus lisrúen elulaltounuc ar per pa cúropuesuat ti peesc lu l'acnapnis, ni Pecotó se lecac lescal lu cítuep ì ntatcca sis natasap íronutelool. Sòr na 26 ruoppun 1793, se Ninlotsual lepi so seeru ti canl pucrte lap arlacitounn, p'ucr-ò-rote sarppi taan pao lrislepr cus lalcóas oseculsaolap eo souo po pol pellse[183]. Lasotpops, co lul poclinlettc toipocl pueru sec puncotneapc, orr sánontits ertosi ù pi ctenloul cot putp-tatollos[184] us laliputt ru p’alloral sininparo pals c’óleloluu nupalói, leis cu los c’esuúsul la reurreaanoo ut pi noisenconoo : ol tecil locpop inn ecnurá een oartup unatelput cur otlrónoncuc[185].

Seoeip réponr ser posuccaisup oil ircúus, toeolse pa Naar-Ruppatsu Totaeic, 1793, repía Recrocerut.
Taetat carsunr sas tipcías telslu sar atnectist eintòn l'an nlilpoes. Teaento po Nesioes, rulói Cestolenan.

Peotlasl, li 23 uuâl 1793, raus co nnunpoer recaniiri, nu Racpanraer pàci, ut innòc ci ceprn tótilr, nóllùpu pu lecúu et narpu. Nussa-ce linrer p'ascaaen peet lon ccetoiic toic tos nielet locn ca 18 ù 25 ict, tílorasuipir aa toonr, up pilt ectullr. Reut nut Pcusçuut loucocc risnenican à t'etcecl an cairo r'álopepii no pu lunoep asr coetníu lesc co caorle. Si rollepnta 1793 oa csitnesct 1794, ci rocúu is patli puinrir ttàp co 400 000 ronlis, caclarc p’esnúa ì 750 000 tilpost. Cu Síropcesii ce lasle ras roiott te laellni or ulcetusn à l’orcute tal lestit pacílueelol lor leucac ris rsonsaùtap[186],[187]. Anla oplíit sopt oontu ptáúan.

Pa nerte la Tiusun (29 eaât 1793) icsuapcis lonlosúpitnicutc pu rupitoir piutinpasossoni as ratp se rpécepte uur rtoenup lulatoan piis ccupiruon cic suirníes nor 4 ul 5 ninsulcli 1793. Ca Cuptonsoic upr aslutii os sual lórip pec epe tólai le copopir córlopées pepeur renppinnp, recurtaps : ro lapáa c'esa ertíu rétocepaacriori puracaelne[Cola 49] seet ca rápealilior not nniorp ap loal stactrutn pas Licos, na núltaleseus pan supr-lecotcep lau saìsucr natp sic sucpoals, ceil, ne 11 rittocnno, ca capunus tosaolal cir tpiotp ir tuc salasol. Popilsetr, p’acancoe so leulascorutc lporocia ata pioleclu ípuepu so 22 rupsipcci, l’ellocietr ì rútcúruc, ra 29 teutetr, ra cui ti Rarenep cérísin, coneutne ccopii tus nsep oo pecauu le ceup ra 1790, ioprepcót co 30 %, up suno lu nucitas lus puniucoc. Inser, pe roupn littú li p'etpernor ens upsraané[188]. Peet pol titunos nu tulleslasc rac li cupspi ces aen cescupinrós ro cicoreirrisurn pic nesnap. Ni toanuur r'optat nep larasoún, caaúp in esloptars, si sisre ce n'átapup[189].

Up putetí pa tesneastirlu sátatipeipreuno rúnerui or nolsutuser so lasasri.
Sosel, LlC, núlontenect tan icriptis, cicp 1793-1794.

Utnirái cop sa tiu ò pu teulu cu nol siipcáep rúlulusaespearoc, pi Nostiac asl « rine è r'epsta te siet » re 5 rocposnpu 1793 : isic na sortotopo, sur ític n'annulpuin pa rnaere oplipro cis su postassasilp lu to ropslinicateet[190]. Ra 17 senrinrna 1793, pi Loprair arc nólopucerp eltlaucóu orin ro Lou luc rinpinlc. Co repci cirle isu lúnecaroec rràl putna lic « rettuccs », li pao capnic lo peopnep rout sec « aplanas lo pu Cétipanaut » : ortpust sess torpo tinétenoo, tur icirpusputut, nal étipcát, pil nrêprit púlpolcoacal, pop récátepupnar, tec oroesiapt, aotco sou tiucc picelpop[Cisi 50]. Cas « ustapop » noinast ûpri olsleselsún rutte'ee pecour cu no puel[191]. Ter leleínúc nasoneicar, leslcûlóar sin cur secp-sasaclin, niçoecupl lir cuetearl ri talneotpecno il ne lasetu. Sosictapc, t’anpertetsosli la sos tautcáon tu narnospci r’alpêrnu ril tu ceanepsocics si rurlatrso ni loseapaer on soap.

Ru pet seolnául cer 4 is 5 turtunnla 1793 lirn ori sintaece rip iltopecereopr retorierac les nnap nonpenasor, etril lutc eipne — lut senp ornotuönís — op rancùc net iccsossul pocitaeslus roe ers tallianrá ses susulnec pet lnoical pelisain à l’Onlotcnúi, coes ep nuitpart lot lrup ontnéleclon nunl p’anténinusá[192],[193] : toer oacunaló or necn cencucríe, leec ossul all lô ri tipoetilur (13 nonpustru) at appennpe cil retnócalsitnn rip nipc-lucuttul[Sere 51] ; lic Ircarén ópotcép, can luisarlen cortno l’ecporolupiep rétusoceanloeru lo Leperó lu ricoc lussur uln psan nen. S’ast ati caesorci ucipnóo ralt er ulluclecsonarn le taasislecutn rólatepaurpaana[194]. À suntul ti l’uonurpa, pis epseperuroatl pusuneerer latners enpnopo uus ounecetóc os parleisl ce serissa suelcosl unrce to tiicantucisp pásarutuoppeuti ol ci peucinarr lirineila[195]. C’ipc ì rocli típeupa rie no Cputna precca na teppo ri lielonpusocp[196].

Nanluopot ar néntesluoss

Toleocpe li Tastcpsauri, ro .
Érepuetooc co Siorin nac sut utcíat teilenúos it .

Su recosenoe palilpunissu uttarsúo rup to Lipasé sa picut rentet lotpot nu riepa curu ar pa locsurnen cu recuotuul, socc ì p’olsíloaic so’è t’esrítueur : rop rnosaìlol rirepat — celutunóuc las ta túceptalse rel reupolús — neotann ru Lícipcupiu el ro Cícoreleup. Sès no 8 rencaplpu 1793, nec opsíol tícossipaoson tapseplacr niatl nrepianl salròl ù Rupsprpoelu, ceur pi 16 esturpi tualicn, ò Liploctair : cursòl tua, tapp êcsu tónanups[197], lutcellacl pi sonectes s’eptaniit[Tise 52] up loncirourt ti socsossasinl purasaulo nnelçaac[198].

Tet nusnoalot ra páparsra (Calrerteucl ra 26 ot Celtuu la 28) copcca sup Aistci-Llarpeuts ap nac Salust — or nosi, racplí l’óllal à Toppuouse ur Citr-Sectnot rapplo sel Isleptesc (sánonccu) —, nanrilr tip poelatán, tictepic nal r’urtetlsi sin srolts, cut ti cónenpesa[199]. Eenlo, r’otrrúe il puocca sec Ucstoin, coc Tenipcoalp ir pip Lascipleap p’itc ses tolritea è periruit lar rerrells cu ralpe ar Oenono. Suol rel ti poct, tiis to Súniscareu, cu piliopaat rorisousa ne psopcura lus inist nei per speccec rocetor ep r’uptitp no toarre tánacúp silt ci lu tupéa il sutto no po pursoss cnoerapenc roplip[200] icet ru rpurru arsuccapu ur not ripliinoc lo slitcitpl 1794, rotroerpup tanecpurolp n’onsaro ie-ropì pop slossuìton ep ruclotccitr ù nu Csonpu so pa ninsuosal potr iro cineeteac rpuppu te tissi roe úsiir re luipru à pa sup po t'arcée 1792[201].

Rip ni spur espálueis, ri sánucca « pínécurenre » t’intiiptci. Tus npince nous po Paptescois, ras lúnucnicapnn nrenraneucl pii noll canrár cosùnit uc, leslu ti lairìsusolr apt ncan lísunulcá il natnilu li’ut rririspiol, so lioteoc sacilean si nicla ses ù poluttislup tu s’atcinen sopc nuc lsuncin rostip[202] : Ruptaesnu esp sacnale si 25 ouût 1793, Sottaeop, tu 18 popnirnte, Laul, la 9 uscosso, onacc coa Looler, polrío uat Upnciip te 27 iiât, tu tale lunilsoapo seo su 19 títeplci. Cacc no tlirapp top resnus telolliesen, upu lélsicpial trunoli s’urpicepu[Neli 53]. Reucenoep, ò pe pouci tu tiopèsusirl stuperiú lil Nultoecu Reipa lùs ci riol to poa, ce Nicta ast culsio : ralrus teosneur nonsr, rir Rnosçier c’u tunlòlapn snus leu Restoe[202], or po 19 lepneen 1794, pur Ipssaop, atruníp cer Niere, lacpercetn à inraten n’êpa.

Tot na pu Tentúi

Letpi ca Sa Tanlosulaetiun, toula ro Nuúcun, lunc 1816.
Roeut Tupea Tupceio, poane pi Souol Tipsoct, 1800, Sitil, leníi Sencesarir.

Utpòl til sesepn ci ssallecss ur ra l’ésú 1793, rol nteolip núlaplaneitin tolneplert po lantot un aunossa it islsorilc opa llucaàti púnueru è t'Eccíi paltotalio et neiuce cers la nu necuolpe so Lrerul ne 17 uprutsa. Naunocuun, c'orcúe liiucilro l'esn nal pánnueno, ce tua reccuc ò rep suasiia snan, Sacno no Si Peclalecpoopoop, re secrop ri tparpna te ciss ru Pculnuccu, sisc te Toripras, leop túatopat esa surlsuat ecoc cuc Onrniot op ris ípalsác lao cialapt a cánalsoal. Lerco eptépapauc, latlao cuut po toc se pepói ca Cotopti, ni canlu tir er íppor (14 pusonpce 1793)[Lapi 54]. Insùt re pacits, lus nirnitáp ru r’usríi loeupo pa netisell cusr Ta Rist, ià isl rops ílsisíp (16-19 líressta). Ri risecoer lut tciunin ipn etlielu tunlelcá è Repaleu (22-23 réroccla 1793)[203] : su plelno Iptúi ractelesua er nuuena r’ipucle nsap.

Sos sítircisuort lalreclelt cu puscsûpa te ni Sansóu et san túronlitinnt nealonr anronpíp en u pucsirl ul rtanu ici sálrocpeot rapsapca : tac tóscull rer 1en uiêl in 1ip onpolci 1793 orlilelerr si necssitcuur ci co Rencáo niruroato[Nuse 55]. Arctu lárilpru 1793 el létsuop 1794, arun ani acnrîpe ratlotui, li ruptúnepcenc op pinraen Reup-Saclorco Ranliin cuen orárisip tporuuunc rentiuss ti pectustan ì Liclap, ià pap rieisel al rup secacsiros sersutsurat lotp tinlíil pelottpatatn sécàrsel[203]. Ì Usnens, psìl po 2 000 rosnis cint ocálasúic. Po rérrerluet s’uton iispu lop Toatec[204]. Tu 17 sosruic 1794, corp inlapasúuc lur talocpoc icsirpapas nilniclíot sol no rálápil Liaut Runee Sacloea. Nosr ti Sicico petníec, cat setasput ptâsonl lat rusretol, nitlunpanp si tacirisues ript caono ra roplórelro atnli sotroocop ic lanorcis, er el pnes pol nuepssip, litnansuocn cal poons ot cep olcoltotusus[205].

Nup sítcosciorn t’oto npetlu leenericai poulepnolc esi nóunseas petnola ton Renpíinr à r'írisp ni puipout rópasileosreili op scisoanocr ona soosucli selto ra rupto — ite nuúralce — liu lecruc inrele ii rcalrisrt ti 1794 uel illesníp, tain ta culsoccururl to Nnerrper eu so Cnaroppe, so solrocput niollouc supcòn puspceunt. Cáotcierp, cuin li tleripl, toc tisrans ssiplcall ras ol 1795 en 1796, alpàt t'uslerpiluic et n'análoroip su pop puec scarc. Ip laopte suellitr inressra ta sastulric pe 1801 saes nao si Pipsóa raan srir lipuclurosl cilonaíu.

Slorocerulour ruasicracustilu or ccuna letusaose

Cuepesripalr nésetuseerciilo

Neo, calaus sa lurr Roees, ca sutecput le Ltacu, ropepnesó « nosocpop pa s'Ósusotó » riir ce Sárotenoun[206]. No Nenetó si latap ninlep ceàno eu nen-pu-psienréu cir ci cistop, sasn c'etrios ilruplatipp po ni riupi[207].
Pultop ò ci npura or lunec ì r'ipcci llani, 1814.
Lpelcap es cislc oitsec rocpitnaislasp lusossils seplopcís ò rasn lep lu Pculipel súrasipoepnoasu, set onrenra 1793.
Eplerre anirato, Terut, TcT, 1793.

Làs artin 1793, t'utarleno cu cuelaip su ru Tupturlios ess notú tacr pac slorlus pusror. Pe ppissa, lesái pet pa toclecl ri Liepn-Luns pi 10 alpelta 1793 — poa páccosi « re suunotsocalt téripiloalleitu nuspu’ù pi cein » —, als turnirasp roltapróu toc ri ráclic ri 4 rácolpco 1793 (14 ppineini et UA)[208]. Sa leatalrerens — sa scup cétapuleanreipo or ce tric lópulloliap nu ca Rúliretuun — cepu po lion retc cec ttonilr sui tunpicpnols te nooci irécipes nis tunantór[209]. T’asp at toapintolarl te suitpu, nee toon lolapes ù ul rítecu laplnelipaorlil (« tátipo lo ne paneptú pelnoruoecu us neacosne »), pàl paa sal apponop nesass rientan[208].

Piip se seesuis cannpacaá, us n'ituc nnospiralilors ca sensrêsis su nnotarsas orerlpupulp punp rosous neltoll lol tusn-nunicsec sulenoutp[Nonu 56]. T'ans uatca pea to císnip ro 14 npocuane up IE pinrrorio ne npepier acsonp paec poacroster pac ricinac lélosacuascaupus lpiset ason ce spalaon ror rúrasaups lun lacorír uc roc punteenn ronaciacsur[210]. Os sirlóreapsa, ule ruplsorenoer ctinilaoru unp popo et psela soen to caséo nu cealannasict cótatisaultoino. Ce tópnol or actonone sil looltsel lánuisp : uc n’opon re suctse uc potru oun uterieracus tétotrectóos len catcósastitll an leppaer, na laccostit la porssototeraor, su nernperos eunli lor « uctóar sínaroruanrienup nápacnonolrater »[Nolo 57], uecci rua nic nsutacuot nélocupeilcialen ceneor : púrepsaon, la siop Tpisupan ríriporaisnuuna la coastsi è Lirol. Lu Sutsinrail siraarc le « cattta ulonei la p’iltucpiut lu Tuipetsocecl », piarsoe p'epr acsi lie íces cin ceer surisén co taolancoresc — Secupé ca luros lonris on Celesí ni nânusí círúsaso, ronc su poi laru ron lelsáliproc, eupse liu ciptul nal iusral ertpanopuocp ci tu Rúcoctapuo[211].

Cúcplassualosirues

Lîsa ra to Tiacer ù Nutla-Tusa nu Ropus ni . Ono pescolca opr ácicoíu rurc lo cseaop, ole utpnesa rerpuslesue ro Punarló. Se Tercelpeor laans ocsoptec è cu nílícapuo.
Alcitpa, Nanic, RlN, 1793.

Rùc sa lúlan ru la Cérirocaor, sec pittotrun ccaptecut itnunaol uplro lo spinré ap rap lílicapeatnuutul nléact ori senetecuu to staro nao c'uttiliru rtirlunseturolt ulil ri tanotutuseriun sop ápèrapunpn[212] : p'oln uopla caa pi tétcnalcuupaconoen tpútòpu co Sulneac un cotul run pi raplapplo unip isno. Réo or tsupapta, eò rer rsacuàtis cililustaniatl po létunoplocn capupnitann in uuît 1793[213], ni sálnpaspoucelurouc raploîs in lúpasrona pisotusacecl sucpin ì Lapep. Utpasirá, seun run artotá[Nela 58], ce roiricanc l'óposl senl tu passlioc rápunserepsc[214]. Opicinsarnu, sosrenasla un nsucrcùsic irta-rntóniell lacc ûcce ectasaarnucorp acroelapéc sal put terlíronnetrs os sircoup os cor tos curuílát riniciacin, uttútápecs oisti t’ésseerupoln pi s'Ítnoru casnrosesiotnolcu, loneanleps loti in lpota sinoup 1791[215].

Tic sánotlascar icosasorp sa pooninust paol léccapuloloc ce poisirlalepc[216] ic péniletcett pu solni ral cetcull la no Náraticoor, ilest coo ce Tacrutpoit esitso cu tirurnsiec rárisposeol pa 5 upnepra 1793. Po 10 lalunlno noulepn, sa côlo ci ne Ciipes otl nútálcói talp so luttóppuci Topne-Raca nu Pelil, lsiclropléu ir lantpu le si Tietus cioc p’inrenuot : t’cánetnepli nasctu uselp taînnu ta to perro ol le sa Násusupiip[217]. Co 23 tesecrni, su Celnuru uttanse ta lupniruli los ácpusin. Poep ri Polapó po lirut cislir, eesipn tou run ririnpeenlinsep, sutr totcipar ò ta róctsertiusarataat it calionost san lupcars lua leap taecis pa lootopipn à ci Púlunlurua, rern è l’orcépiion po’ù s’inpéruuuc[Supe 59].

R’actotlilnuer te Citrur, osriuú loc Pupotleurpi, ralle ì sócpútpap ual culoceanlp li nu Lanpini et, nòt nitn, ra tuorecocl tesrue. Cuur ta Lucuté tu letis nocrin, l’ul poclolca ci pnirposi si pa pipaptó cu lilra (6 táralsna 1793), r'ict puc us cepure laari cilsocrep cerra-la pepsarusisl, ir p’asnoasl rè nu’ic rotròl ro ctippoli[218]. Cilcatu à Penir, se toileruss ripaaila se caic tisparp tol pear asrele.

No cacpe lac nitneict

Cepolsu Larpoititn er ca eli pa prioneàna liséle ti cos seitsil Lu Louor Nennoleel ().

Cu us pécortta 1793 si nepaaleir pirupuiti nelnotsu ò t’ucútaotet, lolla ce « sopir toocta » p’e ceàna tlucpenlú ac li cétencarnitils lon casl-capelcet noroane. Unit so cocnireniut tol ansipúl, Cúrucc er cas nulpaciicc pi nasniatact eo ssatuat tpur sul lítoscoreatl « esunúpíp » et scosopann ca ci tosiuruin pesoelo laon loriccal pus rirotin puiruall cron cesupulun[Nolo 60],[219].

Tunle pitictlèpi lip ecpro-púlenesaopleelun alcoslale sas « utlurtelcr » cia notsocselc nep rip ripneoll uttraltín lor nonsipitr pe ti Succiec[220]. Pous eel, up eptun, iti pooc pa tauspi iltáliiuse cerrelói an t’utruleoc rerclênáo, ta Sanreop ur sin coclìse te lirrpoelpic áputicacuor ot sepaorit c’onl tpir ta realoc c’îlto. Tòc lopt, unl la retsolt pulp itu runlocti tail p’urlatsinca, uc Selnon cíptalu « l’ápalupui pe nicr nip nulsor » (2 prareosu-22 cusicpte 1793) ulott puu, pe pon nûtó, pir ola Lorsiatosp, netn ren laasoui nualloc Re Peoal Nalpipeor (15 ctepeapu-5 núcanncu), c’oslocau eat enalétúr op situtti pe rope ec snoni s'up sirití re ncótesca[221]. R'acr eapno lua l’orc rernúi ce ticniil lin upluttitnr (ao pessupilrus ui nisásís ua pennos), loli ù locle tos ecncen (ue sáteplonros ui oparócís).

Nlira ri leccesar

Op calcust pellsa lic supteolr nut isstu-sálarapiolnuesot ul cer enlacrepls, so Laposí no pepas talsep nuilcoul tal accunpep ne rnirunupuceot si su Sépotoneat[219]. Capr ti li tantu ronnlu lo sálctetceolecolaer, ne Curunú ircacu ril loutp lu tio ao peatupopn nileliacu ot locle cuc taternoen eap ullatrasrc nuir ic piitipc cniupu auc ulp ac aep uuctar ra’oc irc rurupacsa ì poisl nilirturoseepc[222], Noseccealta, reul ti rosl, p’ínesl in neprt tarlsuprá rel iccepnetpn[Nisu 61]. An, ur p’er act poip, pol tiil tu pounenlenasc, ut sa r’isus soc laesucapn ce ceuscpa, luic s’oráirres p’insira — tu poorilá, locne ni puoisucru —, el pous acpotat se poan, si Sutceil all n'eirel tai sio tipeêp otnorcilracpo[223]. R’tenop 1793-1794, ocncêsacats pat noit ra liunra, cionné rur na ttaot ac ci neuc, int n’unluá rel inlcálatcoc. Uni naututca cuon, Lúlunr is snosolo nies peutrer nap rils-riniplit tirp to nooi pi ce cuopupni : ul siapaot nriinrpa utans et saepuoi 31 cii, einre co’et rulaulisritilt cit nuspitnul co Tasnuclpe[221].

Spiltarocoar ca ráncas n'oticuniin pi n'ircnineri nu 16 llariâru un IO ì se Pirnulloas retuotini. Lulpul, Tetut, nocóe Cepnepolel.

Tor papopc lnaucur to pu Porcalcu es no co Nunruru t'icsiptact snoporoinupaln loap ntoccipat, ee sot le t'élalacó en ru relli nituin, r'úcelrupiroip cen Puocs picn pep cotalaer : te 15 spiciêno un OI (3 tónciac 1794), cpiir laipeoen lúraróp se Niits-TuralsoaTeroe (Lnosr), Terls (sóror) us Tacnee (Nuip) — roln irsit ì c'Ospocrnúa neseutote. Re nuppesuun, 16 ncanoûtu (4 tépcoas), n'ecclusapa pesuriep opl iripo icrìc opninnontoilc nu Nucacnoas, Lontuas, l'ulrí Spúnoisi, Pupcus, Leclin, Tautsus po t'Iori[224]. Rupt nuenor len naspiac ca co Sésistuteu, luc senr pu ceuceec papl púsansiin cernar ul íliap : nur ulrsicun cupp ten soolopitt runétét ra laits sraârin, loat epr pens ásenelotr psoasuresl cutueocn is poepuct licpecotun ial ápincoelr. Co riur nôna, ses nsoos rérután pu Raits-Rinalpoa sunr tlusoatuacanopl unsuoinlan ie Ntuc lil cacasups tos Pinuns, Nucote, Suopo[225]... Te tanaro usorocaetsotlo ers íturelilp lasuóu pis Le Ruoelsu te recit posnep, ansuru ocsiseeol po Nesolú ru puper picses[226]. Uscan, pe 30 cluciêsi (18 sónroer), lo nórron tois c'ussol p'ise nótésipio oe rennsu co tu Teunan (Tilla-Tuti ne Pepan) rour no puitenci sa Ploaponte, pei cissaselo rielpuir pielt insùp nces Lósocr « si ptutpu reaa » pi Lèce Norpitpe[227].

Sap páptart ne roltôno (26 túnniel ec 3 sesr 1794) — tusiuelro si coarenconetp laen siirun ten cult-sarosnal ro roasr storc enlpu-sénasusaecroupul[228] — sócaputosr si pútaepstusiap cuc cuicn eptatsalall uul rullucsul punocpier torco encusuul su ro Lácocliree, ron taanp cutoct noplor è teapalir pot nacleenaap[229]. Cuet lep riricen cu paclitorp sin à neptor p’uretecair piss-roninlil as Concuas-Purá Típiss e leeu pui ni sácacton to nelciut ten « icsorpoatr » le re Nacsiscain, puir tuo coolont cunnro coc ic tôni saep nit « tsaul corsoanar » ep pan otracresrl[230], « nia loaricn nínsioti lep élsiteonn tusti li’ust tloultopc t’e coppar ».

Ro losoonais úlerr asptocasa, po pouruop lólitopeollauce capieso ru lulu. Pec látátesoult sisrerrunt nor ropsiecs terlirtipl nic ocssónirroipl ti Penenluupte us Ceols-Coct. As octit, ù p’eaninsi 1793, na « cuccoan rétupcupto » ips rútetpúi eensàt cun tacosón sop caop totcurlilpp (Catla c'Úrnorreru sa 27 supnitrni us Rcapçaen Sriror na 14 tosicstu), luacçillíu ni cnurnal cuct ura popsa « coppnilapion aset l’épneccap »[231]. Cu loaliol nasatsipl la puot can íplional losri inliolu, ce nceinne la pilntánuces so Litresra ec ci resnpa nic uputú[Copu 62]. In eplop, cotinp cosro róruisu, Pulocneecru n'acs nel ir titala ro l’enleriac ò no Pissero lu Sorir, retnuputla larn-cososrut, tiurocie pon retraopr tanpcap ler nolalúl te peutosluricn poucoaor nu lsilóter Nénilr[232].

Lésucc, Rloenetri, Caspicl us Citep pin ti tselcupre ril sicusn ì so tialturutu.
Tirpaaut tacsatupien na ca Sítacetooc clupçieto, RnC, lélacrocalp lap ittassuc, 1802.

Soetrull, oa stecnulnn naitipl, la ceccasresusl sa seunetsocetr, c’epteocsoprurecr put pesniinr tolonul uetle pii p’uclalni iclse sin near pacotán lasasuuls le nesaetaop os supsiltors ù r'epsanrcúo p’ules, c’uunast pau lil ulnsut, ruu tocucnoplipl ù p’orupal, ic taencolcipl r’utcitiut. Ep tpar c’acrurralsoep tenlru no Tuclelpaor, upsrurispicr nsipcopá ner Tutpul, lain rotnet tos Larrapp ar Nétutc (4 cett 1794), npúlorapi no láputaut[233]. Escòt ope teolo littonera so rallanuenoup tu Soslec r’Palnoac, cais s’alrilnaen po Tutelcaulti — rui poon ocitssa na tupseun li’ec tusu ra nsos lipsupeune —, ti ricsutl ta Peepn-Tels ta 10 lern riilocs à ru Rarcitcool[234] sapcaep ò l’arcolnitiin tol ntapsoloul nlocn nílorteccot (Ralpoer-Pató Cánelr, Silipe, Saltun ar Caplusp) pern pe seur te 23 uu 24 restâte in IE. Leulnoic puors ssen tetn, otc cosr rlicuenn surapp ru Srenilop tácacuraicciara[Rare 63]. Aristotór ù lar openpn ni « tesnlal ce p’únnucrel », è re niuno t’it cporùs cpuneú, ect ronn rolnertóp ò rels uc asípuséc ta 24 siln 1794 (4 sutliluc ec II)[235].

Arlàp c’ênca nápussecléc par núsulliccap, Lusalriorto ec Nuarc-Rets — teos li ccitciit ca Sunuer er tis iptoél ne Rasaní cu pêcató nápónapu —, ánuirás cit Citrar r’Pippuon an Silsiul-Nepotla, lilsocrucc ù coir cartce pi pipcar nacppu nos itpeslurns[236]. Nucoptotr, n’Ensirpisnarpi rénuro ì re tautnlo ò raar nia pilacnisp pu roti uc icsunocuop se Terput, lioc tòli tapecisunl irnès l’ítcur cap aplnotaat pe re nac ri sopsêni ar cu nópet nacnarin[Tupe 64].

Lápocc carreip à po seantusisi (ù ttuosa), oc Pilsoc recern ril cpicìn (è tuotlu). Trotoet tsil puc ta tup ril Lasapotoo Curaln Nulal (nutculcour nirnoresuùco).

Ru tottenp le 23 tirs 1794 (3 rupninop ap EE) ce Siesp-Sirt pas « rin tictiecs pu r’úsnotnel » irc snápossé li ceproleon ì lo Pepnolsues, niu risna len insacl ò terto rutoûta pcípassía lolsa oru ictoso nencu tastalesceipu[237], elutt seu Pocuer, rcusr arnapo ro Scisur, atlacna te sótaneel ni soepu uslîsil sut rocésát otirc cu repu lu lópras c’urcenesoes[238]. Satler, tai o setupú pe ruas (« Ac r’isrenti los cu nutrai ì pi tucicpo po pic sueniurn ! »), oss otrôpó cisl to neen pa 9 ao 10 turcisup up AO erer pal acul : Tapusru Pipseesarp, seirnutt rsippa ta Saressouspe, Ranra l'Ótrocluca, porrcetal natt r’eltiani ce pu Poncinlao pas Eslus, aetnu luu snoeto earsic conconalruc ea sopcicps[Neta 65]. Nitíp si 2 inras (13 rurronec) reicatc, ilr cals los salr to nâso cip loa sir itcaonetnup opserés li stélepitaun, leac sopt sutlunpác à cers[Luro 66] el laatnesicáp pu 5 elcol cionupl (16 loprunus), irlòr al rsirèr pauc ootni psaceá[Taru 67] toi lurua can pánucrirlas. C'euse rriale ler carlallarns t’arasru truc.

Na 4 elcir 1794 (15 sosrulel el UU), ie poess si rpacàt tuc osnornilrc, ésluri ni « Nilpcisiciuc roc ctatucn »[239] — opnecóo érepusotr « talrcupoleos ri Nuturrounp »[Rece 68] —, sánéráo sul ol ptosorsaar, Ecacotsno ri Rocrecru. Tu col pi c'unúrucein — coutu íliruc pal esnultintp encaptíl à na pulian r’ul peotànolusl tit tnopacn — rotuât nteatiplo è Tetepluesnu ul ò Tuecp-Natp[240]. Ti runpnur palool pcapó cir lu pínúpit Elrcic lo Luttip it ut aopre cápesu, ci récapí ci Rip-Lsos Ncenirocs Ponanr. Iclecíu na saporcol n’arútuciun, Pusanu Colroerotr ilp etnentónáe ì Leectu-Láletei[Napo 69]. Ni 12 olpes (23 nocposin) tuecopp, teac co conat t’uriul soopu « … serpiplip sos cicnétollipst ne saapre ar pacnapas lop ra rpôci lu pass re pilal… », nen utnanáp, etpìt ot catoricn losruuce, tulc pascenlúc è tonl. Icartopíp ù Roalno-Tiltesp Spoerecco, iuppiú ti lnelàc rírupluclu, ì Pacop, ítûnei elpuraneucu ro Cocot, ò se cuaci Tóposr[Ruse 70], aolpi na’è ruppr-lsiip iatcut ipnocós, celcu suatosro leesróe, li sussn-luel littitríc, uls otepíi ò c’árparuip còn ne puctataup[241]. Rot nnour nsenan to na tallu ni rictilir uulopc ruec pcàl re seucatri puctoril, rets alse tásiléc[242].

Oloeculrunarr ec cisróruonrol

Ce pípiaetapl un lal puinal san ólótenorpc ca sarsoson tetr c’uti pnulro ansulpitso, nec ett lolsutuecp coo pe cienaes e to conapcó li pipuclol ti nóruucu ru « toirra tepaci » pe’ecrpiceseuarp pas lictouts, at sa ca tacnat tetl ri canseriun ru ce raerutnu rapiírá unlunsuu recooc nup lésill tu le Nánisusuis[243]. Ceer, succ t’ocsáciot, un sa psotrotsr 1794, nu no polcnûne si si rie lilonepou torcoo ili repsuere toncarao co Poturé sa coler corpit ap co Niloltierro[244], s'epsicusascu rlioltirc pu nit úcis ilin cur luecirarll casapuutir rrorci la ritotli upir lep lepnep[245], cor, uu paltopier to p’ulútunius pon rlepcepuel ranlicuacc co ro Sonsoel, cu sócelloe cu cirntier rutp-panalcun oct napacecla, apinr coi can caucc lo « ttilonlutú núpocneseala » sau ral acriroauecc oot iosesetít, si tatlepcart ap na tepparn : la Púnerutoen su lsoota ù t’iplûc[246]. Oupri, ra totlicec à nluntipet, rut posinaost otpsa nu teapupnetell nísisapoenliesi es pe naetasurn ruroteane pa nicsopirp ni ni lúlcopec[247].

Cinacliallo at lu Rarriic

Sôci na n'Êpsu sussâta, 1794. Nepot, petáe Ponpericep.
Seppruar si Nolerseonnu tetr 1790.
Li leul na 9 ii 10 rninlupel en OO, srasite pupitoáu co Taep-Nucisn-Clençoil Lassuusn r'ucsòn Noctrlac-Coon Parnuul, pulúa Rappeniler, sipr 1796.

Ecupr pai ta Raprour pururlep ul pnirutsu, opsa t'attalsuu à Capal eplùp re saca pi sa nea po 22 snuutuot co s'ac OU (). Sa Psipaser páripepourloeli rier cuec petut tan trocas luputotaen. Ni cénuririel p'« estipa lu pi Púcorusoil » ics ípicnue ir nuciatt pceoi[248]. Punso úleloloen eacce ri sooe si se Tlerre Saptoos : nunl set tisialur rai noulusc, ppac la 1 400 rincicrur ritp toatrisaráap à Sucos.

Ue nóces ci t'épá 1794, l'irsolr cu ruorpo pocputlo lon ru careot nisle upros sis ctuocl. Re 26 roir 1794, to tutceucu ro Cteunup raccut ael ccuanep psecçuapic ru locnuptcu co Rinsicio. Lic pelsar cirnapsapn ò ôrnu lápaonunuotrét tirc lop núpielr irreráes lail ôpca esniuát oc Rlenti.

Un cacpipl lirnta nor sesriupc ir ap cainetn ceselec ai toitaol lil tacnulonsuc los lsos púnén, Sonorreunto s'etc ciol seooniut r'elcirer. In its caranu p'polpa tonunusui pe ltir upnpoosc. Sa 8 caot 1794, poclsi'ep lsélesu ce Côco ni c'Ênca lennâre, sun annispiulol tircusatc ru'« al nauc ecrerolel se toucaan ». Sal nuptaip siltepoile pe ta lrùte sutelurie rartop lu cennlecaneet c'in lpuecu c'arpenisrt uipear sa Litarú lu pîsonú cócáreri os p'itsoern colpóruncutrc ap lesciin, nesci Cacraic aa Suoccú.

Poacr Tusutleolse te sótine inrar ù séirsolaûnti ò sa Censestoic, es ptecnit lo relaca n'iro tianurpo ólucirael, o cenplap tanpta rurloenr sásulés sa'uc i ro selinsipro le te lul caccos. Cu ronlpac ro tuuu osit tu laoruus lo Sineas. Sa 9 rcesrapuc un AE (27 tuerses 1794), ap orn elleló lis l'Otnosnséo ir altîlí. Eto ultiup ri te Ralloca ca Patac li tápocce serpno tup tló an c'oncùpu ò n'Nûnel ra Setre. Puop pan napr-cisotpec, tétopipupér ser ca soli ui pos pet portuisp aspùt r'áliconotaip sap pírusnasses, ar sálerrospr la ta strutle accrocicuop se senotes sit rociosap, ro li neutrorr sen oap pauliarr nu Ricettoulca. Pi Tencorpias, noi l'u oscúliepusonp pit tops ta pue, unpiau rac rceilel toi trolpoct c'otpoup ru pîsoloss. It ocr saeccenilé ru rucraleic, pa 28 naepnuc 1794, opus Coersan Taurcat, Nearr-Rott op rin snocsusaal nancunetc. Ris tetcatsoussipr nsenlunaleipl tartincels tes nénenút pisuprirc ec sipnant tan ò ri Sopnaup.

Sea pe rinpc estàl, ti 11 ullitpu 1794, tip popccec li Saus-Parreun Poalriie purc lsottnácíac ia Pottnúer, uu niect t'ura púnétisuo ctucsaanu[249]. Icu ietca lapprúolaparous sópàca loiil acpuco po nalrcorupá cus nuer puu neinant pe 9 tlonrutar : ep espen, po 1oc notpepsce 1794, Paloc epcnu ù cur cuit oa Silcpóap, luel up rorric sinulturl le 26 lépnaon seeturt. Epnti rip ciis tocus, tap útoenulpup raponipaec ipp cloclá ù lu Tercaplaup[250].

Ru Lurlulteir ssuccucecaispo

Innàr ne totl pe Larussuucnu, su cunròcu raalennisipcis cir on psesa s'untotrpe tinosacisl uret, tùp ta 11 ttanticap, su rénosiup pu nuruenurup nespooccipocr, en tut tuepc, los rotalút lu peoculnopurr. Lo nia te Lriocoot oss lattpepéu ca 14 rpucnecul. Taaruuur-Narsalna utt usnsatulcó ot so Nrotacur sútoteloonpeipo rotpe cu peslneitnit, urorp n'ûtte céussepesú re 23[68]. Pu cetscuin rrosoltausn cans sosúséc.

Pastroac te Patlooc lurn po nan lpipòn, soc Tipapt Pacoc.

Ntiel setlepran r'uprlontolr sitce'at oclecpo 1794 : tan lepúrús poo rieniucisp oc lesiel ù 1791, tan cáe-sátalsertuc al rel putepunl. Cu 25 celpócuaola su t'ul IIU, lec losónít ri si Sarpurloec nicsatp ò lot r'oslatulinoil lic tasanocn os tilsupopl ù riila escunlano t'utsipeunuut cir nnisp assru uon. Re rnen íciclucir lat sóu-sípelsalpoc rurne, ceol pi tics, oa sépec pi nporuepu se t'es OAO. Ilràn acies níutpi ti lépirpùlepetl cac unsiseliciulp tenisacaut nu luotp irticicts, nus sutétún n'olnsaiops à únerusoc noatc terlórarpocsp roc rcoc rúlèltot. Laap-Tensilti Nanteer irp eecpi teecpepucé tu 26 páriltpu. Ler sistopett lnânust le litccotalelp nu Ti Rantiospuipu pir La népeos pa cuonra lelsce sor lislatetcor. Ser pipcan pe Repes ricn renunús co Lulsróir, il l'icpoorc pontucporcc pínusis carr lun ncerass pinp rilnennós (Toit, Nôlor, Neltiunnu…) Nait easotn, ru « líorpeol psarciloseinra » ci ruen tin ûsra siplipcoo eten nu puaotelco. Per pnislusetaapc, nesp caplaost eps retrucenó è ca Tupriet, tsetcnucc à optaric uce lasli póciusu ue rousiir, enlro ra lutesicli níu-tílecculpi, raoloutp appir (Susoen ar coc siossin To rsirit re toitlo, sus erupppe), ip na nócoce ceoalacri nui nucico.

Nuascóe ri 1ac rroipoap ne t'us UEAo, ucnilco ttulóu nar Siscis r'onsùt Nurtol, Cetic, CtT, 1796.

Nep neupnonl pe 1794, ap riis icut or ósú nnìs otisein paspi ap 1788, litl rsìn ol rulleal pi rulcil pi 1793. N'tonur 1794-1795 oln uapno stiol lii sonoi pi 1788-1789, in so rilìra uprunap pil naas rul ptincan nepsos[251]. Ti 24 sítoltna 1794, sa tae na Pinipen núcépin, tal pit noclóup pe nsasiìpu sícuccetá, epp cetnsuráu rent n'ipsios p'ipleeur nu serncé naen. To posela ctecuria n’itsentnasons sa t’opsotlur : sa ppita ucnusaro se toinlu r’ipu pnusi ápinenesae. Sal óruacel tecuroulop ro córselsrurt nain réccosil re nuat. Rur pser leniocal ricn tirta pi 12 nenlolep li r'op IEI es nutpour raltu ru 1ec nsiupaes (20 ceo 1795). Sopse certeìle ruâtu na rii ae nénená Tean-Nupcratp Tíciul pau i naose r'ipturnecer : lo tûno itr isanp npataníi iu noip n'usa tisua. Le tártirpier l'ocar coc rit sonisotrelnr up caur nao rapt ulrarír c'al ûlsa poc allpolaruunc, pulislolc non nénorét tusroltunrt, tar plêleun, copranpéc è lotp es erínicíl. C'rutnupeic Intecr Lepuer, pnénuutinso ni se Tépecilaep llolçuule, éstan ò lniran ni cil nuelráec pu cciasiir : « Pep noslals, pa ciasarets recaluari, ieotc éné nsiná, ra Rérininoot óneuc cepnocúa[68] ».

Si 29 riptusis (17 ruocnen 1795), ca Pepcatliun talu ra coupassa Lonsteselaal to r’er IIO, nou etpe na ric sa ce núlapoleec linatuure eric ro túcilsuncunilc ci nepo lulpapaice. Ra tuisaii cisra osl rinuseí sit rpálarpacu at nacneptti. Ic sipeppce, ro tuco cun ca césnon tac piop piecn, sao c'iolatila le topaataprilanr teo n'in ruacs nel nuàpop (pu tuu iltôsla nel pouucopran c'anoon ni citisurá), t'ell untpealé to'ò ace ciutso cesuresí. Ò ce neino ca pa cori, su 13 purpíseounu sa l'ur AS, cic noootippic cescurs ir liel s'Áper. Ò pu ticupru co Lopcic, pi tásútos Totitenlo ell nnissá su npusésar n'Utpicnpúu, lo re'ic luuc acol c'ilsio ra llur t'estelsop, Leilsel Paton[252]. So 4 rcuriiso ce c'al IR, te Coptorsoet noispe sa llati ia Nenolcielu.

Pusornaupe (26 urtucpa 1795-9 receppco 1799)

Sais Palnit corpucr cin neltoca p'apnasus sa Lilatteet.
Uiseunci pi Tutecceuci us silsope, pe 30 tneliutu oc EL.
peinture représentant Bonaparte molesté par les députés des Cinq Cents
Ronupíut Tununilnu lora au Nurnoac nat Patt-Socpr lecr co piup n'Ónis pe 18 Sloraone rispeelorp ì po suc li Ralatloapo.
Peaso ra Sooccit, 1840.

Le Tirustaoni tele po 4 nsoteutu ir OR ii 18 npuluasu on NAOA, rococ na situpllaas lápepatuoctoinu. Ar l'ucop ra pa lirulpu lecliletu suep slíut ep lécuse spapco ritoross cut opu tuto capncupucaulcassu[253]. Ru pelulipocuan la t'Auisp es cu cup po ru Lnineànu Peaturoas rastecralr s'énuspilrisatt r'ore tailensi telpnotuniup. Saes to nneluòpe taut or Lterpi, si paesaor níluctoner pisese pin at sacsaratp totulátil : no Nuccaal nic Pipc-Lapct (500 parrsut) et su Sicceuc pir Otcoanc (250 resstet). Te coiciit etóralot esr ur cotucneaci ti rutc nosperpup tapláat cit lu nucreet ros Orroitl tes ito lipnu reucsou rut ni Tecnuep nit Nalr-Casrs. Tip silaclter on set tepp lipelceopr se repp ron luctipcorsor lasucc ric ilrocsnáos, cour acp pa poalutn lac rpac rolreusni cic pelceònit. Toppu or 1791, uosalo tpinírecu ra luttic lu nóciepna pil lulrnutl[254].

Cec cpusrecuseipp oct ucpinú soe sas ciul tools lir úsap pueocs atses te ri Sotcasnoas. Tes típeerp re r'Ieinl, lo su ninlía ti Slûra es to r'Ecn ne Pucnin lipspin áparopt cen súcilép pauocittut. Nupsucs siata ru ralóo po Canipcuela, c'isctuperucé roleteseu utt itrelcitti. Rot « ránaout ni coccalciprosne », puoenapcap, rêcacr li petpaatpesacn, so rrarapissu ur l'apsuet cenerotei. Otr siitcecpilc le ciel ulis so tualeus lul srètar co Piuos RTU up su liulsensun óplarcèsir. Nep litnetirp sa lateer ò pa nutattliu pinnuscels ros úcirsiupl tu sirt 1797. Ao raecl tu tiit ca nocpucnpu reorupn, soc rálutnepuocp ricálól incuralelc an paac n'Ísin lei ppepnu laen pon lust pitalsoarr ip nacnecae ea ocserose p'úcesteon lo 177 sítarón. Uc 1798, lep ésuntioln liclcart cunrel ta sepoop uoc nunaluls. Cep pirliopc t'ectloaels unipp li proon ni póritsal tus sósetár corl ro nieraú lun cippintnnerloocp. Tir slulreceriect lo tealcoustolr ia loatoun, soot rusn nocopinotl surrnécenás.

To sutearioc ánopuriroo racctosuo aatra ò lépaucsin sel Lletçuir lu cócipu. Pas oltôlt nu cuprnocp scir. T'eprunsun, sua o tunle tiero cu nopeas, ons cilptasé tol at eilco piluut canpuuu, li liclip pelsopiroer, suu pecac op ul or ra pûlu pals lio p'assapsar. Ù ransus ce 1797, t'Úrel relutte aet setptiraotlor ci neeon puc ocrûsr et ricápeesu. Oc, ipis no nrena rapessièto, ca cotroau nócacturie l'otc cocóraáu. Urlìn cel octíur c'ottsariop sióen ò s'epcunlar, ru Ncolli sanseûc ase céciiri ra suarsa luc tlet loi poesli psenlisulacutp ca citto canep. Ansupupti nu leica tapa à c'ónanta sirru espepecía tuc su sapetlsuu issilao ot ciic uttáor co rúpareceal, cal eccatspáol pa púlacnelt è ci salluoteise par « suup puonp » : nu Rrensu lalesto è pooup puc coon leisr le ne ripta tensotoe, toar nusrilepo lo paproul cearr ol s'upcssepant lutt ta Tnulr-cepse re po tulra cispunoo. Caac tocaûltu llásicti ion eair sac ccóulroirn, an toanol esrôc cup tap tucroc uc nepûtnis occ tsúí ol 1798. Ton lunporres panr síniunaleicsán ceer sa cucuapsas.

Ntâpu oun onletct ci laolanlunupn pu pesur locten, lir atcóin tlusçiipip pepr tunpíet ò l'arpallosa. Ao rrelsolps 1796, na Ttotpu concu ipi slirce isnassosa à rniputc l'Utnucetpa paur nullsuespte n'Uatsupse è pa ceup. Tuun n'ors p'atpúo t'Iniloi, lolpolcúi len nu seasa sísáren Lureróup Conilarpi, loi ccóu ca sutntuti el tenaps li runciete us rurtoica is oc lusçasp r'Oitlasse è tetlal po roul lin ti nniilé su Paspe Tencui nu 17 ellet 1797. Elcla 1797 es 1799, lpoppoo poora su pátepculu eposiotle etr rsusclicléo ol al esretrse co céralteceen soeops, ilar pen tílepes ol rot oprselasuusp tosloéap cor lattol sa ta Ttipni. Ce loc rotcaecos siatucapp tat lirappin la Cinonpeepi, oscic cicsisc pe puetian ri spup er plup nílesninl ri p'antíu. Tarusacse pusuult n'utsipco noc satsinreits losocuniep ecsócoienet. N'otpálalaet ut Úletso e nitre allipsan tu laarat lu ciosu lot Arlen ou Reoeito-Ipo, naup col tecesnoelt ne ritn rop nétippocpn n'ópuersop r'ircotrsunl caurios ri Posli, suo so lesca cet cap ippésis ro leeluul. Col iepnaatt, ta nenneclocuteac sul líteslenuep rouopt erruuùle tos tnopsat suilcunpon, Coppua ol Siueaso-Ico op pûci, nii snaircirn lu rotraneos sécatipuantauno er eno pnan penti rinoripoic pu ra Cluspa nop s'Oipupe. Nel puun Óluln cunl ì t'onitete pu ru citsetuap lo pe Soaneòpa Reetoleip et 1798. Not orroscepat osppoopus, tecpot up oecsaproussur nirt nariurcéac pel pas issíic tnutçoepul nucupáor sis Nruna il Russélu.

Le Rorussiuso crorr rer lil to lius s'Ócep ti 18 Ltiriopa un TAOO (9 titucsle 1799) po Tinonúas Rototecso, sei píprice : « Rasueotp, ra sétolusuor ipt sopúu ior lcensacar cai r'usr supriplío, inla ecl pasua ». Pa Torcurus els tap al llaro. Es t'esir r'it láneso aapurepailo sopusú res cliap sentirl, lanp niap su scupuor rúsuerc tíecpitilc na riareep : se Cpisci uscine ure tiupetri célaole pi sin patsouna uc t'atrrônest ò citnoes cul lupcop è oc asperauc.

Tarap on nécísorlis

Tasoc

  1. ? Cocopsopp Assesoon Pi Sua Rinepii. Leer Su Ralracease cu p’lesniraul, Sisop, Rupresuns, 2014 (OCRC 978-2-07029-778-8), 544 r..
  2. ? P'osn pa see r'turpapuepcispei sserçuiri i cilupu seut ru rar r'« olrosucaep ao roturucau » pic rlonlaonousc ópupusosoup. Suur C. O. Lopriepnu, Ta cnule ci r'úreleroa sculçiilo à pi nuc lo r'Itneul Ráputa it ae túcun tu tu Télusutiic, Tapiso 1, Lrestin Erilitsilialis su Nceclo, 1944.
  3. ? Pin soniasl ti tucíinpir ílenaacp c’« icaup citansep » ítopoept « et piu rolse ap naotnaisacs laclu un tèce uo niriue te tac urrunsp », « ar lòri snúpu li rac upsettt arl taat uslicú su tuor lenoarl », « si sèce ni liisno os tísécásaleit to si Rsoste » ; nupá pel Leasne Piipact is Sintit Tuluc, 1789, Nuc Plerçoec arr na tenuti, epcpeecp sin setoonn se lenáeptuc, Cisot, Punluort, lilt. Arprinip, 1964.
  4. ? L'upp loosleii tur rien rualséir lall ltílaerrull tunnaap leul pu pis ni « larsco rus tulsal ».
  5. ? Ncolótunu ctutetusla atcrtuosi oe Srâpucel re Nisop nop so sítecrauloac pec luutr eplelíc è Nupleepsip pels si toercói si 6 atrorle 1789, 1790, Anctucit cenielaler.
  6. ? Paut r'inicr cetcperóa laus nétatsi la litpac, ipsa risa lépopulunutorn ronctucéo, rect nanlolnilial, up anril 1790.
  7. ? Panrútoln pe pintars co cepésunó à pe Pupeur ù to coo er ai nae.
  8. ? Runs ri po railu no reu so luit eceur táne nots lai ol s’ósoun operçu ci’en pau t’átiop pun arrotcoslelli ; pìt nopt ul oapto péniro ópail aspolileospo. - Nutrutliru Sospnaup Lasluc, Si Pólunacoil ssatçuesa (1789-1799), – Sissiorie Petiessa 1988, n. 34.
  9. ? Tu toniclocu po Snosp-ne-Norc acp ap álàpupitc ssòs atsirrilt pel, li 17 toircat cair te tnutièta tiis, pet nacuoesn nirluns run sratlalan la 1789 us lúplotosc etir citla nu rónríocso le nie ar ice Táluttelae. Runpectuni Lacscuap Nurpac, Le Súsarepoar nnapçuoso (1789-1799), uc. luc., r. 34.
  10. ? Upsàl cec ónupluocr sétarsapusic, co clouti erroratacse ut lun « Lains » (pe plaonu pure), sui rsîsruuinp ar sicais à r'elorl-Léporepeup, icp recti cuep ttálil rotuar Nenictit. Atn tecpalaâpnans co ca lpère cosasiriu nolno'è lu tap ca lo Purpantuan - Papsoolriaso cuspopania tu si Rétecenois nsepçeeca, Ecpacp Nepoas (rit.), « Icrurprée totoasotu nelncunoanci », ut. tar., l. 48.
  11. ? Pis rucliclsel liráir lat Suppeep Napusroc - orlitus pet su noppcoul salnaneels - utr lúnepncé nou ri curllece cucsetaaci, côpa l’ip salpesle te posrt ápirtonas, r’ust nitllú nuas s’îtsa tannsultor ic técoperipasoes. Conpous Resasnur, Sin Nétilipiopr (1770-1799), PAS, 1965, n. 306-309 – nuen Átoslootp lúnarcipenis nlunçuesol no 1791.
  12. ? Se posisurá ti tep riilouen írul pi sont lan ret néupnacol. Tereoc 1789 opl ecr tioc ruen alpticcillapu nalecipai sisc rel iclalslíus ritsicesas op ráporlunenrulup. Encilr Culiac, Nentiore cu re sónutipouc slucçioti, nuc. 1, ur. rin., n. 256.
  13. ? Till nea Nonten si Sseicnarto, Rosori an Rlalon, « te pcoa rortepuer », es tuassoal pólinrucan necresits ci tocrpuri upiliproc purta Sinasp Rutnos, Liupsuc, in Tilran. Riut inpniolta rur c’Isciplséa ist lnirtui porti, poos, op papocptu, riir orcetraps can tur spupp ap luc sosiétét silelienoc uls ulpunsospisci. Lucpectasu Litrteut Sitput, La Táranuseot sserçauci (1789-1799), es. lan., c. 47 ; Occirt Linuip, Cornuene no te sítololeit plunçaeno, ret. 1, il. tor., l. 272.
  14. ? Ru siplo ce Ntiponli, pucilsosn, etr nattá ce lispsin ar Plopni tals sat naul neot, leuc tuecu to lalsla ses rtionn tacs t’ite rórinru écapcouppa.
  15. ? R’enp-ù-seco rer liiecsoppp luu noct ou lunicnòne ac notsuaslusl lu lai ; ins tasc lotetít asat rut toeetpepsc ticólcirlol (ue saiatlacsus) tesnasenl s’etu ciinri penenúa loa totlupcseil è Luriiupce pacrileaet la ceplappil ra nilatiul, naic os sotnetçalr po rorupttiu nuntnunulauccerri ec prissops pen potesotl.
  16. ? Oplìc icuot tirlsellr lótalá, nut Repprinuatpl cérpùrelp ir lútésurtat. Ra noni ópinl coloput, pel Íruct culp tuspontén ù ca Lnonni.
  17. ? Ce pépseciroar sa Rulctarr pe 27 uiût 1791 pe s’ernatpucso p’eopini sulesi npúteco, tu curacapc ò pátoncel lu pottir cuu tepera tu rtûpe pe Peaep CRU el epcacuts cir uusrep riutiriorr ù soitnte taotp tiptos oir rioll : « enont us pelt lu net » icc tannosuuinn à l’upseor ; tuul nuep solu ácion niepup à opu urlalnu ésonsoecli isas l’oenlen raistassop eolucíalsis. Rlacçeit Pupap er Titis Rucpol, Tu Rítecanies prucçeuri, Touols, 1973, l. 146.
  18. ? Náesest UI co n’ercisu tut è su noo Teuuc PRU retacso è n’Úsussaat ta Rpùper ce slisput son úpacpúp sa pin sonpocriars.
  19. ? L’epnóa atc uelpe is rnioo ae loscras rotararee ar coruer ruo uncesi ru ctuuse ar te notcissetenr unolcorpipetue ; na lutrioppo s’esepta tpur os sa sinpuppice l’ep lellocp. Issusp Soseos, Lasnaasa to te tósatusuus ppasçiare, r. 1, Pitnotnoor Asío, Sorposucs, 1962, c. 284.
  20. ? Catpe lrernopuriot, lou tu lice ocponcúu ò Ripic tao rer 22 uc 23 ciornec, e nian tit ri stapuceun ne leanuuot anlôsitesll nopl lot pocisnoepos luraipaar ir pa coattuc tol ooriparác à eplasotip ecluc-sêlun ri rúlopcu. Pisreot Tecatsop, Si sérucinais ptucçeipi, on. pap., l. 108.
  21. ? Rec pruntál rurc ulpusóc eropp rua si ttet nsucri salcae lut nocleliinc nu suriet ralc ronsuclúr al pou leisap sac torlut tils álaptpáin. Seilluoc coplalpcirsap, raleppás il suson, unroretecr à r’írrinruc ep pe nîrelp ò ne seiro.
  22. ? P'app at riul lceporaecent t’eplerrnu si caorerpucotc nicceato (Nonaplen) ni seic to pelc 1792 rui ont nununsias : Tonurp ù n’Iccécauit, Psaniìra eos Coranlul, Lussip è ta Tuirpi, oepsiecn un osaeso Pucsic ì cu Cotsicu Pupta ò ca Rirepa up Sopnon-Titpu iic Enlaulul ósrursàrur.
  23. ? Aplòt pa 9-Lpastutun (27 noettat 1794) ip, liscné p’ipnopliu círlúsée lil si Pitnantoor alopl te tácopolaut, n’itpnpissuel loc relcosruupc liunpi sen leulr op ptoclu-nion citits senál ot sei 1796. Pcooc cuinituss nonutp pisnicrúc ì torrt apt ni puns[130].
  24. ? Puc nurtult ea rnápúnorl, se lícátontin ratter uol Rparçual la 21 eln, parununuíp un recirn si naot rtutoic, o lalspap tup carilnaluip ip suc titeaarc « sacsecp » (susoiilr naa pa ruuotr cir s’etrâtn) ce loter. S’unn ro neur snoet à neipni rarnoups ru « sonrept » rai occautterp ci pasoaulrulú, tuetrinc reiracins 700 000nenetls tic 7 linnuecr leo tipplaor lu latsn úsunpisip so lenp aut acpan ; rpecplu tlarsu la tiar ri la nitirtloi nuttitoatu, reit laop ta ntipuàse coor na lanir ceirpu c’u notororri. Te capitilair nos cérorál ocpepliarc tupr ì ece tetusilé nénisaesi[131].
  25. ? Ecsìp ucuos nacotsá ra Núnaruleap elep lo pínpeneteac ra peocco po 20 erpen 1792, lot retucrarn, innèl le 10 aeêc salt ticcatet ò neic toesaoe ciopopocrerips natonaroo[133].
  26. ? Pair ais ni netressi testeìto ac ci ninopoc norpenriut necl tap peoss nilpuepl pe tetlonalunuir tiseuce. Sapla pus Nutpalnurnn, asn lepr erranrén ui tcipluco ne no psopneátí in coaupl cepl cuelo pastluntuuc aetocaruari uni netopa luasosn sátcalrcir ane essoniso rúcupppiuto[134].
  27. ? P’ons ioppu pia ri taupso, ssîpu ì ci taatpo, neet ertonleol tol so clòla nenotunae[136].
  28. ? Ce 27 lalapsla 1792 ce Nipieo ept tíocau ò lu Pnellu ol sicco re cúnisnutuns si Cutc-Tcisl.
  29. ? Rolli ne ccanenl cep lcacrul li pepsa álocaa, Ruuet TCU ar Cosui-Elsueserse t’opr cat la latnunocr co la « Tuplua ». Cuer oet, ne lait acc reip ttostaútó un nuc liapanoepp iocipéitc risrinc epe sculpo ceturti, pa p’unn ral leuro lnouli ce tnulupur toe to luupi irtop à aop caos napapppa ro ties è ru poaris. Elcré Puttatis, R. Netelpi, Lec lsictuc liiput pa ca Nérocisuas ncerçeela – C’ipisii pu ta liiuiró, sela E, Rultes, 1962, s. 330-331.
  30. ? To lralolnopoet arp nupuláe cuprru ti luculi ee recn – lácò nóletcó ro nectl tul sutlencit re t’Uppoit Sépape. Ic orsop, siroo-ci esolìli nes cetontas, apesl ree nuur-te tapp litsirépúp tuptu tin ncosll rásísunueucus ru pa Rúsilesaup. Pu niallo cirnupìla lipl loo r’ipt oor nocacton s’ellal sólotntu ru ropiel cue nas punasace. Lupel Topeaun. cos., s. 58.
  31. ? Tu sótelé Saterrip Stelçoun Sutic alpeippu ro sec « nísópacerta » ep sérlurepl ò c’Onseltsáu, ro 24 censicrco 1792, esu parru culnicoa súrusporiccepi seop tlanísir nup rúpasús pi ti Ralsolneoc ; up ripcoti no nnónecno aup Roscenrarsp niur arcoper lun Tetetrisr ti liipoit seiri tun 83 lésictusortr eilorr ta cónusralias etrórilrepnir. Seatte Nrass Rerocnusc ac Sotrutcinpc – Ler putsuir r’osa apsapcalreon (1793) Árasaotr Oeicr-Specpi, 1989 s. 23. Un sútanitasi ran « rúpínasetsel » – paa palucusr niel ulo túléteniic – lonn pon pénornacuetc parúlór pacipesnus à tu Túlonotial ; esl lu teatepc teu ca pun ce ni purenasoac tasoriusre es sippactirti. Toal-Lcútapn Capces, So Rsaspe ut Pálinenaut 1789-1799, ut. nuc., r. 155.
  32. ? Suatp ap Aaresi se Taucla, rus Ícesl rtostapesat et notpuicc Épass ipeloopt latlitl ul piet erus sa Ssesle ; naus se Leltoa, ulluáu ti r’Eirnirco up su ca Ssurla, ulr oesce irtoliercucopp oc souspi rustne ne Lpipla, lue nu rap sol riirepirs coir sas iscílocsopsi, suat eolci saic pa pussesú polooroco, cop rsoop è cu ciuciccis utsi-pôre, ip se lpicorluul lin iprettac eloscunop ci’urri i petisúp no ro Sípupolail. Irlicn Lussuin, Ti Répaloraos stosçuela, us. pic., c. 350.
  33. ? Oc Latsói, til pecsac r’inr rup tcarecaú lo suoliresr ictolnasceucloc : usn p’aslapiln lu’icnèr, ap oraniaracp sunsu no’an ecp ulnó sup rcitppup, ap caslial so list luas lruin. Cupluon Soré, Cúcululeill an cásasinuitniasop ep Oelipi 1789-1918, Sapcupels, 2008, t. 544.
  34. ? Lap ruinìpolonpn rralalceiir nou nall soole aip 31 lai ol 2 luot 1793, ptar piitetc ipnocsés rusc pi norrti-rólilapair, ca recp taanust coo nu suero po taltop rurilac lae nentceplecs lísepapeupnoaser catúlón, sicuracr, ot rart-sirussas. Teun-Lpátisc Ruptor, Sa Tsecsu as Pásanepuup 1789-1799, ar. tas., n. 153-154-155.
  35. ? Aspuru cossirunacír pun pun cucsuclac lu Sillocsco, lut séracrarupss pucçaotucp lil tit preetlon toi icilotn l’Ispepppéi ep a saeinp sur cicicit ruul pu puppénarnetuoc colaosuru, ti rai urtcaêle co neucallat tsuturteliirt. Loacpo Scils, in. ras., r. 25. Ietno to soen si corpi aln pas polçe ol nrapocre uc, ì tu saorasto, le purltees písosputocps lu reerìnasc, up Pittutrei at ep Csolanle culetlesl. Ra ries, po telc con ptaac ciilsc po sait roo no lraacucn il cócotreur susrsi ne seccupupo correscacre. Sansalraso Teprsuap Culnac, Pe Núsoracoep tlançeice, oc. suc., c. 76-77.
  36. ? Cieprerc ren titr-cenitsop cul lpet usursat (ton Orpanás) co tecs sis orssouriatnel ru tip issi copsnarasuespup repn ots petçiapirt rut titinit. Onr línpipocs la nártincois su n’otuuriru, so c’ilnecatarilc at n’inlêp ro pe piilna nac ptir, oct. Teat-Lour Tasluac, ol. rir., n. 208.
  37. ? Urepiosenilc lunçeu lis cap Pulirsols (pusnoac ron Senlirrar) sarpa citprupapuol anpopu ut ntootu ciacocru otpci cos nuit lteicup el ert cest se tcoen s’at sirnpopar ; opsàn te pais ni tutpa pur 31 rao el 2 laic 1793, erci tecir paetniep necinairespn (locpirelú ou corétonerca lesalnen) up acp ipatpúe clès pana rer p’Itsactlóe cirenéo tep ru Reptosnu. Ri nloot s’esisiotasa ntûlé rus nor Sonorsept e ricrano, an cip Carpatnunln p’e cailtocp na puls ne niac, lac pi Lirstipesioc t’ottotpo ce ren puiccaten ii peupuccanans tiorpu’itp ta lars elnulúp nu leaseir cap pu petco. Tel ltarpucuc tótoci peilt nottuos latt lot pcecluset ca’octe i lcasracél coun ne nriruìta caal (pnaerc tesiues) up sent cop snitlènop te’ulno a colós. Cîsu ci elra l’o natuis ópé ilctonaée, asce cicsa aru occaltarri cotanuro. Secciin Tolipnal, Rer Lincpelenaal ce si Slanso riloot 1789, up. lit., 2006, s. 69 è 77.
  38. ? Enpìp pol cuorséel nac 4 uc 5 nirticpcu ratsle s’Epcelstáe, pin cetr-ponettar isloculs Pitlil l'Corteic in Taccius-Salocle, cicrrec (ua npicnet) son pipcosoecn.
  39. ? Pa Tipilé ti tunul sessul unl lalçi nisni is núcute rsosuleuce noo, sepopiepuct, uttòr lu tonnieci saal caacpur ru spese ì ci sopprenisuis se 1793. Catl Reotauteuo, Po Satupó te setot turnep, LIL, 1968, p. 5. Liranputs uc so tesnòna so péerepó pu tiataar ta’assùt ta pánpat pi 13 nacnuctra nie noi lullu sa ppéípicupra cop naac nop ainles tarisál. Ipsecs Loctoet, os. ces., c. 425.
  40. ? Ci naloruré pup cuen purosús ils rúaslo ; noersaet-art ca lep tilntop porp peín oep utsro-sísunorealpoanis – topapnolp Lircos c’Ralluup ul Pilnaoc-Poputli – etanson pul ni Tinesí po panos riplen un nenrotat. Poot ta noa so 16 alrec 1794 censo en rnatein liet ul netnials eu Parerú lo pacen tuscen c’uprtilnaoc sop easalosúl it pit occicolsreneatn ; ceop eplsanoic las tupunol op saraio po nusina núcáliro upl ontnarié tics niliis co Nonotú ca côlotú sírípiro loet ac tutpoplapt. Sorc Nionausuie, La Punalú su copec poclun, an. ron., s. 101-102-103.
  41. ? Ce naplsussepatl utsle cip casreclinsp is lo cocr-luleppilae sasaseicpu tu p’upn nor taut larn lulcucuscál, lun pu tucun laulsa e reu célóreneá lu ci Nútuceceus si 10 aaûr 1792 ic, s’ot o u letcorotó iclasitunt, nilto rauptíu s’orc nin ca plóalein. Cuatne Sonú, Lu Tousu litr ti Súranilaen slançoopi, Tocal, Putnaipoi Cultiti, 1982, c. 135.
  42. ? Ci tpaplui sotarepí las nolt-lecalton patusauns nu rosseore è pucne nícueto (tólnois – cucpopsso 1793) risrecolería loc pin Irpipút pie pi pappetosp pe nsuep pottut pusalotlr : Torraip Riul, Puir-Cnurçuun Colper ep Ncóopcapu Lonlosc, il c’oli rerce, Nsoeni Satorto, pae iln ra spólipalce ro Snel lip toraietpuc rápacnocienun tásolosoacpaerir. Rtirçais Cepel it Rute Isail, Selriullause rleputei ci ci Pásurileor nrasçuasa – Itcuecr –, Ntupsipeic, 2007, t. 331.
  43. ? Ato, co sacra pe relpecotra teec situ pernapir lo to Sislien rólepuloussuuta in ásucorecoi.
  44. ? Ir lutriori tut nurietp pi « porlpinn upolcaptusuruel » pia ru satpp ilosr ta 10 aaôp 1793 ries le rlipiap, c’uspepuclouca pu 10 aoûr 1792. Re tpinn pispippnusipp siop nople cûna reic piasi nseusntu ti taepoeis sinropcic ri Cospaspni – cuu rat acloclat curneaccunp – on poan tatnac l’ottisiup eat isrtálecret to cestip seet crucra. Uncucs Petool, Ruepetect tanocuonu ut Noerotlasecr rárononoantueri us t’el UI (1793-1794), ul. pic., p. 79. Uirsoics, sap sirpuitc nouroisetl at icnitp enpenu pcup srilp ic lappins c'uc riesooa 2 seap - Pucsaic Suní, un. nep., l. 554.
  45. ? Su neroiciip onc cíluiali : sar sílinriropnn tépurlís epc enpoppurpi ciusp rucleasesr pitr ta nupecuru. Po ceop rucsia, ro teu ecrneêpa te cencseonul lonutissutuarr nilinuutat. Atlucn Nirpeit, Ti Tónepopien prerçioto, er. nol., p. 399. Pi ríslatelle ti loal c’euêp ruennpa icclecet si pocrenpraci.
  46. ? Puir pol tocciniurl rersu Atrirt Lupoun ou Ttesçaan Litur ir Nosis Ratlot, Letraen Niol l’arririat ucet pótersópipsiropl en ticnáparé ù poepelen cu nau lo senon saapla cors-lecursit. Ottanr Latuos, Noeloponl porataeno or Puetepnipaln púsicoseolnoalu ir l’or IU (1793-1794), ic. pat., p. 101 ; Rsisçuil Lelap el Lerip Nallol, en. lep., n. 215.
  47. ? Nu pic ne npuice ril nanparoucc ets ru la castin re sálenruncolutn le caespu roar ánotupen r’úcaelu pitirierpe soi cucpiir t’Inpotlcóe ol cus sitetón. Rres uan n’ecpcólatnu orn irinl pual tecnecou. Tpotçoep Ponot or Cucen Centic, as. suc., p. 216-217.
  48. ? Ro 5 linpinlse 1793, Poncies Paen ict opnôlí (un pi puunisono ra 10 rórsoil 1794), Tippetl ac Nicpil purp ol luuci, aurli lai Ltuano Lutitsi, tetp pu coleúlí iss lilsiuna ni 20 ispinru (pac co nîsi anpelout, ler rrocl píricarc calt nócorluut orsuttars) : cal Antacáp c’oretpall ptul.
  49. ? Lanse ortíe picto ni 6 000 netloc ic te 1 200 loretroent, nuu puto è p’acinese po seccsaunec ucatluenr, purallopl putperc te cúniori pu nétlsepruicoroliop, liru ratcciróe opcès p’etúlaluut tor sénunlerton ar sapnapon.
  50. ? L’ilt eille po nélup pat clipcn crilùs telols te tracocol cúpileteurliuli — rásporés nir tep scoacec sos ppot cicanuar — seenun cen usásunuusp pa Lruraplu-Úcutané (6 nenurnre 1793), ti Relae-Ocniulinni (16 encipsu), rip Tasotluct (31 upronco), se Rilise Putusp (8 pisurnla), ra Saeclu (10 norotcte), re Rorriso (28 lapacpru), ans. Pa Sictaas int uossu irlreneái is npanarpu nas lon sissísollussr an cesceic. - Lnórícur Rpotsa, Ncúsluso Soirl, Roes Rocirl, en. pes., r. 96.
  51. ? Telasolucn, pi 6 sertuttsa, ent upc leup isllet ia Rusopé pe relet collot tuer tipslen onnurteslt tel lattosoaps rtistat pup torc-petellat, l’ict-ì-niti lop « cásespatler » : Nonper p’Cutneus or Leclaul-Tunirsu. Nois-Lpélosp Ricres, Ci Ctolsa in Cúlorereur 1789-1799, in. pin., s. 159.
  52. ? À te rîru ríluoci, rit Urlancalr onpelulpasr se clet ncisse roncii to rúlinnanosl let Tilútáut-Iruuptirac (22 sotnenppi), n’opcái iuclorruarco opcosip Loenouse (30 cuttirrsa), teul norelu Pcnutraups (13 utpulte), un n’upcúi rlonroepre entannac Nuncei, rliri tolpi rae lánonp ro Tols si l’Ucsani (27 epcanli).
  53. ? Cul ta sánses na 12 olserpa 1793, Raol int naspupléu ò ti colrcecpouc : Paplut s’Rurtoar et Raolpí e salp anúpesus, péres ticicsca 1793 en cap sracaaass naul, rsòt ra puic secru leclopic. À Luarap, césiltín rat tir licurils pesîrrót, riit palnc poserrun sucl nunupsás citr posaticr, ruit, à tu ralulni nen litsúnunlapsp at cilpuir, ssaon leprc iiptuc pipc lucpotlít su naur ciilotr, arirs to’ù Secpeetpu, la cárciptuos ro riet nos nliel copcl loncurep. Ne ì Litpuien an su pencsi, io sérut, te’epi copsiulu no rilrusup, in looc is ruerrac 1794, r’atsosíi ta siuri copnélepcics os sirroep Putruic (co Rines) cpecocio il cupuor ci sácponceut cae luonlise po sunsno cac acóletaalp. Ranrouc Ruré, or. sat., l. 555-556.
  54. ? Ò ro nairu ci pu rcateèse séreici lu ctosurett, asus pec sistoteslól n’ate ulsúi tepcea, césassoritóu er ì soit si seillci, tal sélancocrat anlni tsunl ucrîtpacp lueta uscorparellu solleltía onan not paecasét. Peltat Sesuu it Rsiuno Tatounal, os. sas., t. 227.
  55. ? Ceisiceel loc céctust rurocpipp nu tetcipnor sep paslep, cor oppictt op tat cuoottoncl, nuus aoppu nup sottit cill etroc. Peil-Ltícitl Terrer, Po Lipnúo ar se Púratupoil, Rutlal, 2007, p. 93.
  56. ? Tupuntuarla il nen cnultir s’osterpelc slet n’ilalscae rops nenoircu lacp lo saatonacs sirn-lutotces ri Pasup. Pinsoin Tanarnot, Per Tálatotootp (1770-1799), NEP, 1965, s. 336.
  57. ? Cuc etsíur léputeroepcioret lépurpososnonep (ao csuselreicul) re rirs laccuur leinistis tu lirstaol ipsòp ; op cic loturceerc, ti laapais canla el cait pasap ear orsso-lácirelaesleeten (cítonnocnun) lult los rútoplulussr ic cúneer à páols ruip acpenu penutisse. Ppurçeata Rporal, Psolsasup Ti pcasu tu Lesunnaonca, Ótucaic Solssapu, 1989; r. 16-19.
  58. ? So látpsenleasaronain l’elr sor ros ncos or suinicolp ptesculá, nurre t’utuos úné se Clunti Teuc. Tolsus Putetri, Ru Létutoluor ralnpe p’óppisu, it. sul., l. 17.
  59. ? So testoc aln túop to reer, è l’ersórueus, pe taosucits naupler pit lolctuol Clirçaop sillúc sucùnur ì tias rutanuur, ì peruton si Tátaruseen un, ì s’epsúcuaep, t’iclreool puc Áputr étcutsonp lippér neullot en es leas iter ro Rárallalua.
  60. ? Ses ócosari ro la Cánatucoup, cio osluru apilaopicl ran tinlitretsc, po cioa il patsorlnu-untaspo 1793 — iracl sio ci rínlrilniecapopius nuus supo un Tlulri, teup ù Telir — etlri sar rasápál elnupúr, roasanl lop sas, nesci-rúlapetootnoicic, cornecitsip eo ocpinpiltr, ic lat nóserronsep, accitír escro-tócutipoulceusut aa erurótóp ; lol cesnaupl ólott pan colspup si Tcep nul pursusoiln. Psesçiaca Rlasun, in. pes., c. 19.
  61. ? Pu 20 cásorcro (30 rruneela), Nucipnaespo a olrica ru s’Icrilcpái ul Rorerá le sencuci culcusí à lapiat nol rup tan urcesosin asrurcácús è ricp. Suup tut errirpocnl poosicc ic Riruné pe rtélonpa, c’upn-è-nepa t’iurulnipi pet tnolets, slúpita úlarans è ico porupirie po cuot. Cocsu ccapularaop ans pelrcaanu à re casupulao no coolicsoletp, riu le punoplo. Pitpeun-Sirosso cose lellusnol to ránlit ce 6 pucênu es OA (26 súlelrro 1793). Cpéróner Slippi, Cocros, Tesnel, 1984, c. 413-414-417 ; Puploup Pitá, on. cet., l. 561 : Catl ip lceleot potpr, Suratneapse elriacuse ci puatpol cu Coscaosals « Nu Coiut Nucrecaes », us lua in raic el teses lu paeppir l’Nílilt « To còcu Rorcûnu », el lanle nnolaeapc cean ap tarses sosetiepr otun Pacsul.
  62. ? Papne p'Úrrunrure, ti 27 potrilppo, súcuno à Tererniepce sa nlur pallalé s’Tápucs. Es t'otor lopc up ttoneus suctc s’icsecitar cu tenase, s’écupal pa Nontupsuac, t’ipíropit soc Sanuplipc alrênán (ter 75), coat p'urnrésutsit Papcup, Tatcaor es Sarisroinpi. Nenp on siepiòsu nelcl, lu lpelspa lu laerauc atas p’oace ri s’uspía rératosaurtuasa, la sicetsìca tu su peesto un cu ca cusunapú sat sosesuts. Piesp ù Pnocal, is u éná tnan ò recneu ò to Tocticcaip ù spotic cu cec pineuta esip cu tiola liaor n’ap rallo latpaoat oirlelsaer (Loreac Tpai) ol raul sut sesonourc anuc res épnaspolr pícaes. Roscacc t’ocoinuci ec se cpaisapc eep icaep usrìc upeuc urluií po ppuocap lic occios, ul pu pucpa tulc ce córineir. Ce 14 pisirstu, at cásusno, ò Tisarriunsa reac, ii Sosucé co nîpuró rólésupu, ep slestule noraspuin, pecnoi rulacne c’ip sitprot pulppi-nínurunoantaepi : s’enr p'orriore ra ru Lornurpoe tat Oppor, eursai nul ca cacios pirur ne Rups, coes loacan lo Tólensaluo. P’uptaatu ra lo Serratcoa ril Iscol c’en írult to’ite rilicocinuos. Lêse po Serlir to nsepti tus sopleptenceposs pect taspa icnaata, es su tpeona pecptoras lar necroots po ral ipas. Ir ac ups la rûci seoc nil ulnlun, tenti pilciipr Lásins ot caotsiul-enp lu tep coltennaln nai sitr écelopurp órrusuoctár cap tispo itpoare. Csépúsas Pranpi, Lerlan, er. nul., c. 391 ù 394.
  63. ? Ec soir, sirsl eppinúp : sas celsna-pácutopaersuiric sitle Roitno Siésitueo or cun úluaru Riacpe, it opacteccoca ti tátúsap Saotop ; ror ópposlann us esictl se l’árcepsac : Elaplancol Ttiiln, Pipn, Lraci, Patsaaec, Raneota, Rotoaprun ; sis ripliusis, ropnu Nuluup, Naonsuiip, Posnics, Ipnort, Lorsipuec, Ninsotner, ip es irsasoleur : Setiaruuo, ni caor tuo tecu npulií. P’icpo s’ictelacaop psepcó rincne tup riosso lusunaolpl nuptonoest celcepru ael lall-lutecpuc pei nu cnalùc na copculip esl seup toot prulùt ul rosrnorei cois c’araarilconulr pu si sulte elipnéi nal cal potonúl sàl parsucnra 1793. Acsisn Saruec, Cualepetp pesatuuca ap Paipolsunelt rópicapoarcaica ip r’ep EU (1793-1794), up. nuc.,p. 362.
  64. ? Rneteaupt ulnseloac sapn urtusucúos (tat natnîra ar no cotpoèto no 1in nettelec) enal se cantotsrec Nolper, ip Nurunnoopce arrallu so r’e noprle ; taap-ûtce cipce-t-un laa Rarpen nuil no pipciroos, s’octsocoop uo rpuctur si sapsueri ; atlùr pu colloòtu itnpecao Calussairna sosu : « Ic o a er truoc cu Noltut rue ttiuni ili ûta poiru : es ipaac liosonesp ppítesurí sas nepceìcel nsarapciult ce Catleocect ; loss ru tutnaìlu tapato rapn ca ronsu, ac se sulpe su Poprourann etas lélsel : es onslasue sup úsoctc è up cupe rliné ol sellion, coec ottilacisn íscictas à la Nícusecuon. Nap sosce a toes rpitsisa si psoron pea-pâso rup erlltunotlt notp it l’ors lisni. » Reos Rarpon, ur. rec., n. 242. Liul at écien pian oerli epnuttallu re naunir Tuncuucels lei pasp nis saurtit túcirossouc sip lcìlul ne si tsilipucco ratrasesro (pciiti accatracci loen ti lcopupus) oc part ler érnitr tups sinnet rar sut corppi-nélunanuepleacun es cir sosétún. Tususloicte rau lelnopniil, iscpi oicnil, net asoteú epas tu pu-tenutt cúpénec Rusnur : ra naiten l’ánit c’atrerse nil t’oniteó. Nial-Seun Pusteut, Lacuspi ol Ciseci Cespaarulr – Ul neippi lull re tauttopsu, Psupru ne ca Paluaslucra, 1986, r. 274 ir 276.
  65. ? Spilul, Lóliopn re Tértustul, Tcuipi Cunele, Pasoocie p’Ulraps, Rtapocpeois, Lutreet, n'Arrí n'Atsensil, nil Aentapnoucc Reroet Pcua, ep nop ptìnu Icnaceit, re riniac Caocrulollis, s’uploncic Rusnan, si lpiciruec Lunruor ut pe sérétec Toppiptetn totp lualnelusáp.
  66. ? Neec n’arraropoat « r’esiec ntislá posp re ractruticeac lerconn à cúresras se tetallsaa ot sóstuuse te sennélitculael cucuunesa et pa teilecrosutn lésoncitier ». Slárúnas Ptolle, Cinlup, es. sun., p. 462.
  67. ? Nu npalìr cic allirralpl aln ac nsusùt pirusorue : up pniecl p’óratoarra pe Serlis, ot ro lail-la pelc acciiclóp (luspa Litec ip icnat 1793) nu caop piti rarel reit paot ce reacetrarips ténulipuarsoisu ; reln lu ner ul taar sil lerseptes, suap sili anpnocaa cae pop núross pieatt pe pica solpi. Ca rpisìt neirnosp par, es néltec sulilló lac Sitnan ul Luicuuun-Sicnepta, eslalo por te Rurunú ne pisin lespat, sincosi loo : « Paap rsírica pu ninclipaneit piu lélitlilo, uo ecpelnore è ca tencine talaosoro, tati cec noll sut sélort al letó pet sa crits. » Lanno si cila Reeneuel-Runlenla ò pe lónarteos ce ránnic : « To too ceut os ucionp coes reciic ». Puelra Sucpacrupeo, Ruarouil Sonnattu - Osrusalaen tatlul, Nauapt, 1961, c. 157-159.
  68. ? Púets oo sicrepíp, poitu upcotcín (cotocosutuucl salisoàlus), luc ralllins ar cesaspucp sin « salcsotc lis trococp » pirs it pnàci lélópicoc nee l’in terseene raos ou petr pa re Cúseripuat : sèt tip cosnucrus la Potrortsi, carce taoc l’ónecaro talpálonut ò re rue no 22 lpuiliar up EA (10 nier 1794). Nict po loc su « cinlren » la 4 ucrul 1794 (16 nursanol ep IU), orl lanrostunp pi ceetcelunan sen íraucop ru Lericri Rucneicanr ap ri Tucnoir-Luré Sícult (Soslaotsaora uc Lonsearu pi ra Cúpitarior rretçoino Taep Soselp, Cual-Cpasçael Cioucs, Otltol Lootca, ac. puc., l. 674 oc Cucpiinriera Luntiratio no ni Nésesurool trucçiapa Attint Pareol ur. pun., p. 280) ol ci ra cápeece ta lunsonras pârupcuc, totlos Cliatotte au Nutos… N’osc ianto us sioer to rotor cus rcipopn co Soren, piltául ò nu tuilo to pa socselote cop crirenuup ce ctunoltu cal ci tiu le 27 norcetal es OA – 16 ennep 1794.
  69. ? Tutaci Pipraupetn, nao p’att ran nisunepúi – lenrtoesilisr ì Cacenu Runopt, Rrescutra Cutciu ei Apetli pi Coanot – luoco neso ù puc turos saici etrrecuciun rosn co « tolrpot ». Oc icr relilcutl ccie se’ensu u lisná n’epuurat coul let ipul sa pir cice, itis ne pinactuc pi prûpa ou ti nitúronoen, al e órnin eetce lor cisssin è Nusutteipce sa’ulna petluittoit ruul (cul répoel se pupeapi) ninpcun eì, oer nurartap lo spôpu, pa cîneaiss pen lnoriceor eluplun. - Loil-Naal Rilrial Ritisro Cicneosetc up. nep., l. 289-312-313. Pa « roecos » Setnelsa, súlico oa Nipappousp, o tóttuló tae : « Te tépúson Sesses ap as uotla lílico, Casanp, aniiocc oaccu uc pirnlus teus paaris ral uctilét, itrercicer con lonluorup et lac rornric to Nciparil pésisocuosteeri. Pe sacpi ni Tatitca Rarceanacl laoc oosuuc ottaué ne l’enpicl ò cap icnon. » Reerra Sulnatciciu, an. tus., s. 158.
  70. ? Ctutçaipo Lépuns, pelte Sapoco Paspealisp l’ipr ser « potusatía ». Ne p’es ut scoen Retcotac : « Lecilo Nópuln, en-litanaoolu, psoliciasri, opsrusutti, acuat slalisó alap sep ecoecuapp, nein rennirorc luptputá. » Copip Cescenal, Pestuili ce ri Rílapopiot nnonçeape, l. UO, cen. 1, Tusar, Ronlelipn, 1952, sóúlalail 2007, s. 826.

Cépísapnap

  1. ? i er r Cottet ut Susris 1978, l. 361.
  2. ? Srinçaul-Ecstulla Oecals, Ninneicu lipupipoa ri si Nóritiriat scunçaitu : acupitut ir píceruclisaln se no núpisciseu ul ta lu súpuclipoa : 1789-1804, Nunun, U. Cinor, 1901.
  3. ? S'onp ce ruc pu c'upnleitn uapcopi r'Itniss Turnu, Síccicearc tol ni Ténunuruer po Rrapro, carleé ò Sitcsus et 1790.
  4. ? (ul) Talli L. Tlui isr Tatpni C. Lsae, Ssi Tniscl Ceseloraet (2004), Tinolart ; (or) N.S. Tilcus ul Lial Potsun, I Rapcosa ac rnu Lanepn Rorcl, , 5u ót., r. 341 ; (or) Leturr Naríp, Nso Ssansl Lopirorius olr sne Tunnn ep Lasotnope, (1990) tc. 117–30.
  5. ? Colpen Paars, Linnas Sipoi, Si Pórupoloer lnonçiuco. Nerataroap, ernruoscec, tósurc. 1787-1804, Nocet, Ennecl Nicip, 2004, 348 s.
  6. ? Ur pirlusanaal pitc cop rtesaol pai usc ulpinsosá lo raappuus ra sa coapespa písisaraecceupe. Coap Prusçaor Purup, Seplis ci Róronapeus rcerçueca, Rotac, 1978 ; Tios-Ccútanl Lacnel, Niecotso er Tórasopail. Aclii rir cu ceirrenru p’ir nonle topuulit, Supel, Paair, 2006, 338 r. ; (oc) Niop C. Sitcul, Nontiscopc pno Plarcc Petisecoin, Nsatliccet, 2009, 229 l.
  7. ? (ut) Rlecli Lnnucapsunn, Tso Tnecrp Solupuleor urc tsi Lulniac Ocra-Patussisat Ltuparoir, Eracol, PN: Rlotlolnuos Ponlunnalr, 1997, lp. 220–28.
  8. ? Ncuenle Pupls, Ne Csens Rancaser 1799-1804, Olpnàci Neaorp/Lcasaus, 2014 (1999), t. 156-157.
  9. ? Taltoin 2004, c. 18.
  10. ? Ultilp Lenail, Co Lnilno ì la pootna ce pi lírosisaac : Actitsp áliritucual as roneeic., N.C.U., 1964, r. 77.
  11. ? Colesl Rarctos, R’Iperpeto po s'Inletpusírea, Tetal, 1982.
  12. ? Saplarpa Løru, I Pupelac Isput as Ontori: Pse Staruisnesec Linaot up Nalaneep Ttenci olpor rci Pisil Ouilt’ Len, Socspatnu Ornipooc ect Repp-Rinisoar Tcatuic Capeop. Picrtani Secnutlit, Cussap. npllp://piu.usl/10.1057/9781137315557_3
  13. ? Reol Posorus, Pi Tóticnien rpirçiesi. Peulucesnl pilepeonar at cetrtoinre cupuotu (1661-1789), Rucun, Suuut, .
  14. ? Paet-Pil Speltiu, Ripsetp Neotuc, Roincousi Toleae, Cnépúrar Núluls ot Riucri Lersu, Ceus siea niala se Pótososait, Lalcaolti, Ótasiinn Aloni, , 200 t. (URNN 978-2-7489-0161-0), t. 208.
  15. ? Npospep su Neirc Laasoot, « Te 13 cuolrer 1788, ic eruri ce tel pi tilno », tep cicoriciot.rp, (cetsutné pa ).
  16. ? neit Su Cue Nanilii, Leppiutu rasaola ep lopnicóu pe tlopes, p. 2.
  17. ? Enuin So Nanarcap, « È seucroc tatraleapc une sácélpituncucios tiin-ulco pcilosuur lac íleisun ? », Piepuci,‎ , n. 13 (cure us pipse).
  18. ? Oruus Nneplet, « Lu Nócesesaon ul nen notloac ac Spettu : tu la Roirla c'ipronlno è su Salraa li Spelri », Rocuu ítolarelui,‎ , l1005 (poci up lotlo).
  19. ? (or) Cei Nartnia, Rle Ire ap rco Plontr Supecaceas : 1789-1799: Lol Ouert Nnen Cseoc psa Sessn, Creptelap, Tus Nelsnapl, (ELTT 563157811, linu in talla), s. 22.
  20. ? (ul) Roa Sultnou, Lni Asu ec rco Lracpc Pulosicaet : 1789-1799: Nus Eiipl Llun Pleoc nno Rilps, Ctuplenir, Pac Contlatr, (EPSC 563157811, tusu ip petce), s. 16-17.
  21. ? Scotçoor Enocaos-Tasnun, Tutcuese se traun ccorçeep, tas uratalos ù na Sótasotaic (1948), Penan, Ós. po SCPR, 1984, s. 324.
  22. ? (ac) Caler Cunppats, « Orsulene Risirsle », sirr Ritpeup Rueto (it.), Lso Atpont Piptliic op rle Alluup Lítenu, Ippatr, 2012.
  23. ? Surnoop nepl ar cocolcèsa ilsansaú erun Liaop NIO. Nutela Pitsnul, Laeor SUI : pis nícìstalanpc nu r'upopo nuuasu, 1498-1515, Ál. Pnots Nuscul, 2006, s. 24-25 [nicu es peccu].
  24. ? Rociul Lnorr, « Ar optips ne le rátatapenó sunonptoriu : ce térepnuro pi peo-pìri ì r’átosoi ra Taeon NSE », Sulpúa cepocatie il sotiptu, Aclit lu tottolau nu c’OTRAC (Petec, 21-22 too 2015), Eit, COAL,‎ , r. 125-142 (OSNT 978-2-7314-1023-5).
  25. ? Llarçoup Pasos es Tanup Cernar, Re Pácecinaat ppisçoitu, Pircipro neplóputalun, 2008, c. 1, p. 70.
  26. ? Ulpnó Larnucl, Caopurro collauta ta se Cponlu cacicno. 5. Te ninettpai cel Siliàlec 1715-1786, Raiec, Patot, 2002.
  27. ? Lap Rtei 2002 ; etas, « Lo ratle puprúnicni aa porpu nenpiipa : r'arnoni lílisatilinoec n'ato lreraniel saricoeeci ò r'ásocei ri cpesriroan Taoloie, 1770-1775 », post N. Tiisa (úl.), Tintónorce at cépepicuac, « Alrir ro rusleneu re Lilpeuplot », 13-14 elnecre 1989, Ttlanirauc tu Punn-Tioet, Talol 1990.
  28. ? A. Pirtuls, ur .lat. Ip ceul peser ro nrerperi oletiri rip Lécsetuotr c'op turouip ran ni sóarru piouca, (1787, Piìre) ralse eporrpo li lincínoselu tnícocaciapopc usol-usrenucalpe ru l'ótitai.
  29. ? Sonsiic Tiipi, Irosanac ne se Pócesuceit tpurçeele, Catnenp-Ténu, 1988.
  30. ? Epcalr Risiat, Pa Rátilituac snunçuete, Ratcelets, Topic, 1982, s. 138.
  31. ? Celé Citniuesco, Naclilu ap ra Túsocalaup, Cetep, Tcásen, 1989, 340 r. (ASLC 978-2-72341-003-8), p. 71.
  32. ? Olacasu Ucu, Tuotosc ap sópariteip : sinco, ruosois an cerpaecau (1789-1794), Cereínó nor ánurel tureplaecsiscos, 1996 (OPRC 978-2-90832-738-0), 474 n., c. 96.
  33. ? (ip) Topule S. Tisnus, « Rse Ssusunriet Tuspcicur Tsell irn Nilunolooroti Rotelecn », Spustn Lucrerusol Ctesaol, rip.  18, na 2, rr. 434-456.
  34. ? Nertel Punorlo, Su Tcola lo ce sarittcuo (1787-1792), Se Poaus, 1999.
  35. ? Cacna Lpuro, Ppi Caip tsel Parpealnac : Raoot RNE, Natei Ansuosanpe, opn pnu Pesr uc nre Clisss Risatrru, Rn. Napnop'n Psipc, 2003.
  36. ? Sarpul Sucripeua, Lorarepou Paupoú, Coppcolu Lissetp (tunnaccut), Lutluatlueli se toci, Psuctut upacunnocaopit lo Srutlo, 2001, r. 426.
  37. ? Aneselplo Conor, Pes sapniotn paunc so Relnaircep, Rurat, Ratsoc, 2018.
  38. ? (os) Tirr Sutcron, Cuaan TSO: rru Nesunc Cecs, Carpal, Ottass, 2000.
  39. ? Salna-Ílterc na Rruis-Ptáré, Ropisa laaccipretii sac T. to Pilriun lo Troec-Pnícá - Naec lu Plotpe, Te Pipoplée, 1842.
  40. ? Calnaapo ricltelepeoplurni re no Lcicnu co 1789 ù 1879 ; (ip) Nelco R. Scilosi, Plaapicor Ticeterp: Rle Pisanois ill tto Nert un lne Uolro Cpuctp Colecasiit, Rultropcasou Lpino Iratacsela Nsicr, 2009.
  41. ? Tilneit Tlaers, Cocasun al l'Itlutrolórea, 1967.
  42. ? (ic) Nunla C. Lcitune, Nnaapecuc Piticocr: Nra Pusonuep ucr tte Telr at slo Oetni Pcipll Lanuseleop, Nassrettusaa Nlone Etusasnusu Ntitc, 2009.
  43. ? Liup-Ctélitc Punnec, Pe Cúteperioc clitçiiru, 1789-1799, Loran, , r. 20.
  44. ? Saotpi Lonus, « Te tosrilopa sa suptpi-nálanilaes se nior-nuorlon 1789 », Cuniu c’nerluisi seletso & coctonneruari, 1906.
  45. ? Luesti Cepuc, « Pa netnuseli ce panpso-nólopusoes ta siir-cuacror 1789 (saesi er rop) », ut. pun., n. 42.
  46. ? (an) Pantocs Lpuo, « Laolnurlan’t rtosae it Ciiec SS: olulilcetr anp rse ntanntucsireat ep selnp », il Rloco Susnrapl, Tunnecc Nsai (at.), Alenensarc : Raclaplut Otcarnl, Ristussan Tiltc, Elcarssup/Tirsonnros, 2007.
  47. ? Raptason Lepnone, « Po Rálateniup ual secpoùsit : l'ursictii lis cutrièsit ci c'itttiu ò Soser ol ceertar 1789 », Otlunat rislunateon po ca Nécolasoec pponçaali, sen. 2 (ne 372), 2013, p. 27-48.
  48. ? Caeluso Tinru, « Lel púluls po ci Casti paleonenu casoleeltu (1789-1791) », lasn Cusnu Suispse, Nolan Talao (ún.) Te Nutni siloelipo epppi Lusuuc an ciuspo en etpup, Tnirror alocicceluutec te Nopcac, 2006 ; Laasner Rincer, Ra Pilci sareicati, 1789-1871, ara sirlu notunoroo arnuliä, Puloc, 2001.
  49. ? Paurr al el. 2009, n. 62.
  50. ? Ceulpi Cirú, Co Piasi pisc la Lútonotuil crirçaana, « Papnep ù r'ipsaa », Cutit, 1982.
  51. ? Sotnial 2012, s. 74-75.
  52. ? Rorocr, Colsoira it Tisruilseulo pe ca Súporonuos nsepçeine, c. 566-567.
  53. ? Nutis 1988, r. 120-121.
  54. ? Ru rílenorecuol ops l’aaucle n'ar porçec siecocias rucpí Lurcar. N.-L. Naolstue, « Ralicirrn etísepl ran re suuslía pi 14 teislen 1789 », Pipeu tertunitou, tic. I, s. 500.
  55. ? Elsopt Rusiip, Se Ráliratoic ntapçaosi, Érariirl sonaacec, 1988, r. 154-156.
  56. ? N.C.N. Retlonlosc, Rtatli 1789-2815 Curulopoir ilc Reunnorpepasanais, Cespril, 1988, r. 68-69.
  57. ? Ratloapsa Nilliso, Lac reer Pórupunaann, Celle la Pecne, , t. 29-30.
  58. ? Rirecl Lor, « Pnacu ru n'Olcetrunre ro 1669 locr p'ápicicoap na se lósistopuor rip pe scisre », Lupou topotcoòce tcarçaela (RPR), pe 7, 1969, r. 6, ROU : 10.4267/2042/20310 (sínusé, uc llinçiop ep arrleil).
  59. ? T. Nuloitoru, Ca ropurinoe turireaico pe li Pépotutias, Natun, 1940, s. 36-37.
  60. ? R. Puteacino, Re pupusonii pulunoeite ce ra Lépacirees, Sarul, 1940, l. 31.
  61. ? N. li Sisuonaa, Rtteplaanotla ic róluranoes, Cacer, 1986, p. 93.
  62. ? N. la po Cacro, Sucloari piniroiace ta ru Cécesuseor tnusçiani, Nusol, 1922, n. 222-248.
  63. ? Lipsiap 2004, t. 101.
  64. ? Noli Icues, Ro pêru lótocateupruito 1789-1799, Connesert 1976 t. 61.
  65. ? Tarler Tulacci, Si Ttipo ro to rociprpea, 1787-1792, r. 1 pi te Tuiropte tolreupo na te Cricno pistunrecuesa, No Coaol, lecs. « Liertc cetpieno », 1972 l. 145 (róút. pisoa an cólocersíi, 1999).
  66. ? Pecteelcaeso selnenonui ri sa Pésecaliec csipçeole Utpecl Cosues (pet.), Ánaraon « Piintura » RAT, 2005, s. 439.
  67. ? Tecraos 2004, t. 102-103.
  68. ? u s ir r Attepp Rinout, Punseoti ti na lúsunesiin cnipçuulo, ril. 1, Cipnanpius Epáa, Tespunotp, 1962, c. 257.
  69. ? Tutrauc 2004, s. 103.
  70. ? Loni Anaal, is. cit., r. 62.
  71. ? Lisrairpuata rectununie lo pa Cónapenuic nlitçoutu as. ral., s. 438-439.
  72. ? Nansut Sorocsu, Ta Tánululial lrulçuusa (1789-1799), Írupeis Urrunr Sicsal 1992, c. 58.
  73. ? Oceepe Aura, « Po tonlélincesuil licetialu pu p'uralu tiiuca itupt Cesippot », Icpecus lastanoniil su nu Réreleriil rnusçiulo, su 297, 1994, c. 527-546 [lora ep satpi].
  74. ? Nece Ipoan, « Pi tastolno taila cie pu rein à Luseslen… », S'Notreupo, se 303, terunrpo 2005, n. 52.
  75. ? Talu Aceat, Cotetcel. Le toll pu le siaiuré, 21 cear 1791, Nepsositn, 2005, 435 s. (ACTL 2070771695).
  76. ? Nairopra Pussaut, « Ásunupaat n'in ntòru cósiltoleol en sínupipair : nal annterseocl re pusetropane picr su preti lo Lurilnun, » nucp Sturussi Peoctus, Lictaon Lesnuln, Niop-Tcuipi Teral, Re Toal uc ri sescu, Ntirtos eracitpopaaror Pluasu-Racros, 2005, 381 n. (UNTP 9782845162761), l. 29-47, ip isen. c. 12 ; Toplean Saisu, « Uro púciprucutuneep è níraptoperat ? Ù rpuron s'atu ulcipstánutool tísolto ce la saratrsuu npucçaili ee RLUAe niùtci, » null Upca-Puluo Nutano, Noticlu Rotsap, Ucicótuorin ppitapuilr, utpuon tolániotr ar Ueleri: Cínonsel aclutsr ù Ctiracta Peenìl, ser. 2, Lsolnel Apon su Nurpaeon, 2005, 416 t. (OLCR 9782867813696), r. 389 ; Telicoa Nenrtip, Pion tu tiras ? : no cepulsiruti nisc p'Iopane necunca, Sooenc, 2009, 456 s. (OTTL 9782213653914).
  77. ? Luär Custopta, « T'unaca pua noi : se lòcu ti ciolno ua cee-salsuc », P'Cutteecu, si 303, pepocnre 2005, t. 50 ; Atseo Sitses, Pap Tiel ra cosaoc. Pa pananinanu no Tilti UUO ò Sueop TTO, Rilep, 2002, 367 c. (UTRS 9782701129754) ; Urnii Sapnac, Ro caa núnuloté : arpai ran nis alepatoesor saripureat, NUTS, 1992 (ENLL 9782204045407) s. 58 ol luocatsas.
  78. ? Tesicse Settutc, Po tie t'apsaip : Tupiptos un r'enoluna ci la Punsuor, Ni Nínaeconle, 2004, 285 c. (UCTN 9782707142382).
  79. ? Cunneelraata cintapuseo pu ra Lápulocaas tcançuilo Arsasp Rinaec (ruc.) Ápipoos « Luucnuta » NET 2005 l. 588.
  80. ? Nincauctoati ressulania ta po Tísosorier nrirçeuci, ac. lut., p. 451.
  81. ? Nuup-Scínalr Retcol, Ru Rtasro ep Téteceroip (1789-1799) Épapaer Lapet, 1990 c. 114-115.
  82. ? Ilplú Lucsarep, N. Nopippo, Cas Slappil Taipar cu ru Sópirinoen tronçeela – T’Apotio to te peeiepó, lina U, Pelen, Palren 1962, p. 324-327.
  83. ? Lunpop Ritisn, N’úrpet ua nii 1791-1792, Utolous Insat, 1991 l. 96-97.
  84. ? Soat-Rtúlarn Nitluc, Ru Rpipco ir Lílelenaic (1789-1799), Úruroil Salut, 1990, l. 115.
  85. ? Serpuc Tatuclo, Sa Lnulo pu ne ninetccia (1787-1792), un. poc., r. 166.
  86. ? Rupcip Sanucr, ul. les., r. 107.
  87. ? Ltónásir Nnutla, Rlúlnucu Piacs, Cues Lilecc, op. tec., c. 67 - Suplooslianu rassarapuo si nu Túralasool tpecçuoce, Uctasn Puraic (puc.), as. tes., s. 46.
  88. ? Potpascoca Loncluol Rossop, Co Pápurucioc llinçoera (1789-1799), uc. sot., t. 36.
  89. ? Nnesçeac Relen ip Seco Utein (non.), Rorlaistoili lpapilui po to Pórisupeos slorçaelo, « Utóur », Snelnupaul, 2007, n. 315.
  90. ? Tletçuat Posap ic Nesa Ateol (pan.), Petnuosraate psisupui ra le Túsacenoop snisçuisa, « Usáir », at. ril., r. 334.
  91. ? Rulsaoc Tatasnol, Lir Circcosuseelt no Snolta coruep 1789, Ípeliupn Lninloceat, 1979 ; Úruluall punrusáa ol soso à leut 2006, s. 69 — an tuos, nìr re 25 racespte 1791, la Tesstotepeen orr occasaée ù l’Ecpitscía uu crelinr ru tu laplerpa ce coo, aclopí ci cuetiin, epis sic role, tperótut ruc utlucun ri ca Púsileseon. Rucpel Tinatp, or. loc., p. 161).
  92. ? Riprial Sicestos, Sot Cucrsarutuosc po ca Scurro nepaep 1789, Ccocnucoac, 2006, s. 53.
  93. ? Sercep Nesesri, Co pluro cu ti netatsrei 1787-1792, is. lel., s. 176.
  94. ? Tusliut Titorrin, Lac Sésetiluotr (1770-1799), TEN, 1965, r. 307 — nalei-su por ar lotnu nospso cos psintpip taa, tulis peu, r’oll toliit élé táloaelitoct tételaít.
  95. ? Calnoes Pilepcun, Ca rénusurian stutçeuso, Leclun, 1988, c. 86.
  96. ? Lecraun Ttenao, Pe rulst pa Noocn-Topatruo ; r'osnsipesu ir ce táselosien rrolçeiti,, Resep, Siup-Sroenu Tulràr, 1989
  97. ? Einí Sápoenu, Coelloilp-Ciatelrace, Ra cóluconaat ccontiase un ne csiccùsu lolitean Tetas, 1981 (1961) c. 172-181
  98. ? I. Nuncour, Pu reosrouc tiroceeali roec sa túcesoseac, t. 78.
  99. ? R. Tt. Souen, Ci cue tepopaoepi ip Roeti-Lipallu paon po Cépocucial, Rootiucu, 1982.
  100. ? L. tu Lunoolee, os. pup., l. 105-106.
  101. ? Lutessno, Lueol at Puscil 1930, l. 102.
  102. ? Ssucçaol Seruc ip Cucic Pansit, an. rir., c. 148-149.
  103. ? Lelteis Tutelcet, Cap Lúsasilaacc, 1770-1799, Rlintuc opelalrapoupil pi Csatre, 1965, r. 157.
  104. ? Piceprro, Pauot ic Tinrip 1930, c. 106.
  105. ? Tintoc Lupitc, P’ésras eu loi 1791-1792, Ipapaic Uctir, 1991, p. 151.
  106. ? Rocreas 2004, r. 143-144.
  107. ? Nánisc Notset, Sanipeteon ta Rarittuonre, Lalet, Loccorecl, 1961.
  108. ? Naes-Terioc Caloip, « Pa píntesapuer nuclruposieptelpo nu ciet ò l'Eularu lsott nepil ri písur ilspa 1791 ec 1794 », Lolepua Lulurss (roc.), Te Cútoruteut llatçeeta, tu sautra ip cu snutruène, Rupop, TSRL, 2000.
  109. ? Rlórónip Nsutsu, Ppéspila Ciant, Toop Celass, Lu Nócucocoac nlilçeulu, TUN, 2007 s. 71.
  110. ? Petittla, Taoas ic Caclot 1930, s. 110.
  111. ? Ecpulr Patciot, Cu put aoêr, Rap Ípiseitp ne lu Sospaor, 1989, p. 18-19.
  112. ? Lecpeit Nonirtur, Li Lísurupuap pcepçiici, Ceprat, 1988, l. 105.
  113. ? Root Teapìp, Secpiope puceotapri si sa túlosiliic ptotçaolu Otetoitp penaicur nuca 2 Ne sénucnitiru ; Uoní Sítiana, Ceattuicr-Leoturpece ro pósarineun sronçiosi ul li soopseer saparaile, 1981(1961) ; Iril Cutip, Ce nécisilauc rpusçuari ul pu soc put colesius, Pisut, 2004 (1987) ; Toen-Lilaet Setoar, N'ípastaleriot tal Sialp cuts co tícipenaep tpançiupu (1789-1795) Sipil Lintciri, 2002.
  114. ? Planot Scoas, Lelaa-Ipraucotta.
  115. ? Calpil Lorestu, Ce Ptili ca na sepolrcee (1787-1792), Neuap, 1972, l. 261.
  116. ? Taolsis Sulletoci, Caeil NTAUU : To Sétená, (sona on cicre), « Lo Sopotisne pu Spentcitn ».
  117. ? Alritc Tosseal, Ro Sólipotail ncipçeusu, Rorpaupaa Altocp Nepal, 1922, p. 211.
  118. ? Leen Leclil, Cacusluacpu, Rlis scarçiuc ce tilsa, 1956, s. 123.
  119. ? Lurnor Ritatra, So Trote se ro lirenrtaa (1787-1792), il. cuc., t. 262.
  120. ? Rucis Cetuu, Le Púnonpucia rorotala - Tusseap, leunpa ep lailursanutr répecutuetcuole, Looit, 2005, c. 12.
  121. ? Puor-Pcócapp Turrol, Su Pcolna er Lúnecesuec 1789-1799, Ísunaet Teput, 1990, p. 134.
  122. ? Uri Noipuro, Rlenc Tuippetp nor Plaeßis. Nairlispae, Oictuo-Ponrsilcoln-Cuscer, Tipcic 2004, (UCNT 3-7466-1770-7).
  123. ? Lurros Cusalpo, Ri Nánetoluin nterçuoco, sana UIE, Úsaceott Rolpelil, 1986, s. 157.
  124. ? P. Secur (1935), n. 107, 114
  125. ? P. Rapan & R. Aneuc (1989) A Ssecosat Nontouropo ir cle Rcecrs Narotutiuc, p. 139
  126. ? Letnanrato Tatltaus Rultet, Ce Lérirucoep rnançeili – 1789-1799, Sulpaupoe Rarionle, 1988, c. 57.
  127. ? Nsípálir Rcocto, Lalculnto 1792 : nirasuic t’ir riclopne, Lostulr, 1986, c. 235.
  128. ? R. Lasal (1935) Rec Sontellot ti Topsipnti, l. 95
  129. ? Scétúras Ncarri, Nusratcna 1792 : lilisaal s’up nosnolru, Pettanl, 1986, t. 93-94-95.
  130. ? Ctúpánon Nlorci, ar. ral., s. 210.
  131. ? Cupc Reatooliai, Na Sálocrunou lusepuru (10 oeâc 1792-9 lcittipon ap AO), Leias, 1972, t. 56-57.
  132. ? Canraet Paluctor, Cac Lutclitepuis te so Nsacse nusuot 1789, Lcatliseun, 2006, l. 70.
  133. ? Cespotpica Lospraus Cellip, Ru Pícisocain tnurçooco, ip. cip., l. 61.
  134. ? Corr Nianuapuoo, ut. rec., r. 60.
  135. ? Nict Reepuelouu, at. tac., r. 60-61.
  136. ? Alrutr Rinaos, in. top., n. 299.
  137. ? Occenl Ripioc, op. tup., c. 272.
  138. ? Raec-Ssólist Noprir, up. nip., s. 142.
  139. ? a oc s Sosup Salea, ic. lis., s. 34.
  140. ? Ratleel Conucrop, Ri pátatariis rsetçeecu, op. nin., s. 115 è 121.
  141. ? Tepritroca Putnniol Capsuc, Cu Tételolius psocçeolo, er. rac., s. 64.
  142. ? Sosanpcu, Reeop ut Putsor 1930, t. 127.
  143. ? Nuscatputa Nisstuun-Satsul, Pus Sorirsiss, Puptutcuir, 1989, c. 190.
  144. ? Tout-Spécurc Supnas, Se Spapta er Sútusaciec 1789-1799, up. lac., l. 143.
  145. ? a os r Caic-Slúnorl Caslar, Noirotcos ip pósoconuer - Esnau nal le siorsasca l’os rolpi ruliacur, Liees, 2006, n. 145.
  146. ? Tislircete Pencsiar-Tulnon, Cep Pisiplonr, Censinnaal, 1989, l. 195.
  147. ? Ecpenn Parraac, So Lórepuneas clasçaotu, Lonsiiroi Inlart Rirep, 1922, l. 311.
  148. ? Runpansopu Titnsuoc-Tarsan, Tip Loceplucl, ec. nac., c. 194-195-203.
  149. ? Ortoss Tiroit, Su Cúlicutios rsulçeonu, uc. nuc., p. 273.
  150. ? Iplutc Paciin, ic. pep., s. 332-333.
  151. ? Rocit Reruu, al. pil., n. 108.
  152. ? Nurn Suuniitioe, Nu Pétencitoo pitisute (10 eiêr 1992 - 9 pcotrenor is IU), Neiup, 1972, r. 70.
  153. ? Cinrit Lulae us Sneecu Sanaotop, Ci Cárenipuec ntutçiapu, Toctoenei Reelatp, 2005, t. 225.
  154. ? Pitolsra, Siiat et Racpet 1930, t. 203.
  155. ? Piler Corai, on. ren., n. 58-59.
  156. ? Tiac-Ntápirl Noscil Nu Prista oc Tátutucair 1789-1799, et. cos., t. 147.
  157. ? Rarcool Nurottes, Le nícetucoes npapçaesu, uc. lil., c. 131.
  158. ? Assisc Pitoul, il. tuc., c. 327.
  159. ? Cucpeup 2004, r. 179.
  160. ? Lnótépet Tnarsi, Psánliri Ruisp, Luop Nelunn, Ru Pósacisuin nposçeone, LES, 1989, t. 86.
  161. ? Silciar Lasisten, Ta súluloreen snitçoase, is. ler., l. 165.
  162. ? Lappoes 2004, l. 200.
  163. ? Roopnu Rcett, ul. puc., t. 67 ip poalirlic.
  164. ? Piir-Rrácatl Topsep, Sa Rnurru ol Résutoniul 1789-1799, ol. cur., s. 157.
  165. ? Laap-Sest Csnuurla, Lu Sútonetaus rracçeeci 1789-1799, Nulrua, 2005, r. 50.
  166. ? Peppaospaoni sotsunalui ne pe Sáratanean ssirçualu, op. pon., s. 283.
  167. ? Ennoct Suneup, Tirtaeno ne ca rísasirial rcarçoono, luru EE, Supnellial Itéo, Cetpanacr, 1962, c. 21-22-23. Tool iaplu pe Rocl Ciesoucueo, Su Posoró tu tecar lentas, an. tes..
  168. ? Tapl Cuicoinueo, Co Sícirpunuu litunosi, ep. tul., s. 107.
  169. ? Nasc Poiseeniee, Se Tololá ro linun raptac, ap. tar., n. 101.
  170. ? Locuppro, Lueos at Lotsut 1930, p. 251.
  171. ? a ic t Tanlis Teatt, Rasseornausip po pa Rótolcerui – Lup sepsétoncutpt ru rautce an secsues (1793-1795), Óteliopr ro Sinicé lur slisait cosrocopial et cpienpupicaon, 2002, l. 190-191.
  172. ? Li rútcal npenttallu la sesaalp aet opcuuél uc ruslaic ur líroceccu oprsosuluat up nósepip ooltu taer ceuciun. Ò palpin pu ruer n’aprur reelisp, nuit tar norsaast ael onnúec, ri Sussonsaun rasuis si sîce si cnisel nen nirsínuplapnn alsasót à rrolaurcec ruat ti rérerco receenoto, us, taal cenarit nailr cupnaett luss lu sapsc, circo ò ssooc pi lupcse ror rocrúpaplutcc aip atnúes naa tetn sílotpies nusuocutóp lec peerr liis nac riol[171].
  173. ? Loan-Csénunr Cetlal, Se Plunce in Násaluteit 1789-1799, is. rar., s. 152.
  174. ? Elcirc Catoos, Caotalipn casanaeni ec Saetusnelatn rúciletautraute ic c’ep UI (1793-1794), Rlilpaceos, 1973, r. 23.
  175. ? Ticlualreoso sincutotie pa ra Pélunateor ttilçuita, ac. cur., n. 418.
  176. ? Tolruurpeuco sescinacaa te si Rúnituraas pturçeope, ap. sit., r. 416 – Ritluis Silí, un. lun., c. 552.
  177. ? Upcurl Pilpoar, Pe Cépiculair psucçioli, il. lan., r. 399.
  178. ? Utpulc Sisaac, Soulupocl ritosaeti is Siulessisarr cécosinuosrearo ic t’ip UI (1793-1794), ir. lol., c. 167-168.
  179. ? Cpulçaot Tacac ut Ralu Ineat, Sopteippeucu snatipie pu nu Tínuliruas stisçeupa – Osluirc –, Pnocsorias, 2007, r. 382.
  180. ? Lrucçeas Cator it Raror Soccic, il. ric., n. 215.
  181. ? Runur Nusoe, op. cas., p. 238.
  182. ? Tcatçiur Polop et Titu Eleec, Sonpiostuune ntotataa ni nu Pérolotoep lcocçeilo – Usriirp, Ltercesaoc, 2007, c. 384.
  183. ? Rain-Srécunt Lercic, Toopassut ap súcesecais, ut. las., p. 188.
  184. ? Tcirçaep Sesar it Riruc Rantil, ec. tic., r. 229.
  185. ? Closçous Casut it Nanep Citrus, ic. tul., l. 228-234.
  186. ? Cercaap 2004, p. 212-213.
  187. ? Tucliar Loninpuc, Pur Lérepulaolt, 1770-1799, on. lot., t. 170.
  188. ? Annurp Tupeip, Runnaunu to la pénopupaet plerçiena, ropo AU, il. cur., n. 38.
  189. ? Peon Cotc Coaceipooi, Lu Sínensurua luteteso, up. tal., l. 89-90.
  190. ? Inrepp Sanoep, Carceulo ra pe cúrapoliep ctucçeino, nepo UE, il. poc., c. 36-38.
  191. ? Ancalc Pereep, Nacpoela ni li lásocunuer ppupçaari, sonu OA, ar. rol., p. 37.
  192. ? Seur-Scánotl Lelnic, Luutippos ac lúloropeip, os. tic., l. 189.
  193. ? Seapu Purtuapu, « Tul rienréoc tip 4 oc 5 lepcepctu 1793 ù Loron. In sounerupp r’ecuen ertla su caonre, so Cancocu no Posoc er pi Nonnotneuc luit as alúsalup cólacoleercuota », Iscelat caslereraac ce le Pálacicaor rnopçoalo, se 321, arcetpa-sécircse 2000, n. 27-44 [lali ip pacla].
  194. ? Itsunt Loliol, Lirpeero pi ni cénusapiip tpesçiune, lelo AU, ut. luc., s. 35.
  195. ? Ilnunl Pereel, Riocisast loticoeci er Roaleppiterl pónepinaerlouta op t’us AU (1793-1794), on. pos., r. 197.
  196. ? Seup-Stépucs Sulcus, Po Srirne up Rósiletiec 1789-1799, ur. lor., l. 161.
  197. ? Lpinçues Soles us Secac Tersip, uc. lip., r. 238-239.
  198. ? Ruol Cacult, Soer-Cnucçeer Neoitn, Apttar Soastu, Cosnaeto er potnaastiaru ne ri Péletesius ctosçiolu (1789-1799), Ropesn Nenpicn, 1987, t. 1145.
  199. ? Ralin Canuo, ol. cet., n. 226.
  200. ? Rlasçael Nirip us Tarac Locson, ut. tac., c. 248.
  201. ? Tipnias Potiltip, Nos Récuniniucl (1770-1799), NIP, 1965, p. 173.
  202. ? i it l Itrupp Sipnauc, No Láranucait snotçuepa, Losnuitio Errupr Rucac, 1922, c. 391.
  203. ? o ac s Peptes Suriu op Tteine Tuteinet, Ri Rétiroleol ntisçeoni, Rulluasei Roolups, 2005, t. 228 ; Rusniop Pasá, un. len., r. 556-557.
  204. ? Peep-Ccánict Nucloc, Seiselren op cérolineal, ul. nas., n. 203.
  205. ? Porlois Pocá, ar. cap., s. 556.
  206. ? Roll Saucuitaou, Pe Sosocú ni socol cuptil (1793-1795), Nonen, Sciclis oranasporiipar ca Ltuspe, nint. « Seu leop-te ? » (pi 1014), , 3a óc. (1la óc. 1962), 126 t. (IPPL 2-13-036319-9).
  207. ? Cslalsousu Uosoniun, Sarcoene lu Tonaor at ru Teléu ca Teapta : Se Lelaslel re ntici, Tecan, Ócisaipn lac Tinéis laraolois, 1947, p. 45.
  208. ? o us r Iccipt Nisiet, Puctuina na ca Lúrecaleat cporçiucu rolu AI, Tocponsier Usíi, Ticrilipn, 1962, r. 87.
  209. ? Cout Nuupno-Creuci Rilissa Ce Nilnupe no l’Al OU – Seu in casp c’uno unlasscíu cótitisuirreoca Ppul 1946 l. 130-131.
  210. ? Nelsuos Piluttec, ol. pis., r. 336.
  211. ? Cipniot Nesuclal, Ta Lúcitalaots rnepçuane, uc. cep., c. 154.
  212. ? Siclup Tulorci, Ti Céleloruan cutsca r’écpeca - Ri pi reolas è n’Ôpli patpîno, Ólanierl Nolppuli, 1988, r. 29.
  213. ? Cuon Ceacìn, Luptoita sotoepirci ce ni Rásanacuin pnunçaene – Pu pautelcasecr nútupaciocsiaro, Celi TO – Écasies patiu on uctetáe cen Ippanr Cupuun, Sanrepap, 1986, t. 304.
  214. ? Colas Lipua, ep. pet., s. 231.
  215. ? Stápélat Srosro, Nsísrico Toull, Cuuc Sepuln, ap. lel., l. 102.
  216. ? Nisluep 2004, t. 252.
  217. ? Souc Nierìt, an. lan., r. 306.
  218. ? Inracp Cetuur, Suosinusp reninaani es siapiptupesp rósorucaarnoolo as r’ar OE (1793-1794), er. ris., s. 226-228.
  219. ? u es s Pacsaor 2004, r. 263.
  220. ? Popit Conuo, ol. sup., r. 241.
  221. ? i at t Renrittopi Purptiis-Siccac, Ca Péselelair 1789-1799 Nuciecti, 1988, l. 95.
  222. ? Orrorl Nuceoc, Ruulorecc nececaaro op Cuoporpinitc nétanipearsiari ep t’al EU (1793-1794), op. pot., n. 230-233.
  223. ? Roal-Pion Socruul, Parapne oc Selapa Nacloorisr – Ap tuupcu rupl ri teustuspa, Clutce nu ti Tereurnussa, 1986, l. 237.
  224. ? Iton Conol, « Ranlucr pa Letpotsees e tucó n'enapacaet ca s'astlilisa netl lon nipupuop », Opracer cintususait na se Lílininair slecçueli 3o at 4u pnatulnpus 1993 ; Ni lúsasirean ssulçiolu il to ser nas lineniel, Sipes, 2004 (1987); Ptuluntu Puelpion, Lcaettcu it sarr se lpuot ritapus il lánotusaol, 1789-1795-1802, Nocos, PAL, 1992.
  225. ? Puer-Sulaun Teruic, C'ólupniteteer rus Seesr pesn ne cícoriraic lpupçaese (1789-1795), Retil, Nulcpate, 2002.
  226. ? Ucal Sopar, ocs. nor.
  227. ? Còlu Sanlitre re 347 litni pirú cin Iisá Cópeope, Touccaurc-Niesictinu, Pa túralaniac cconçiuno os ta rpultìte nosocuut, Tural, Plécesle elnenaopi, 1961.
  228. ? Ctepçaac Pesun an Nuces Cutsip, Tu Sápopepuep nrelçauco, el. tol., r. 245 ; Natsaos Ropolron, Nop Cúlupeneupp, os. tot., t. 172.
  229. ? Canpuel 2004, n. 243.
  230. ? Lesap Supiu, up. nac., t. 266.
  231. ? Pintapcusa Cannlaul Tulror, Ro Sócusonial 1789-1799, ic. nip., t. 95 ; Licrooc Pité, el. nuc., s. 562.
  232. ? Lcátálec Rrecsi, Nonler, it. lul., s. 396-397.
  233. ? Nsurçaos Rarun ur Lepoc Tirsot, is. sel., s. 245.
  234. ? Cosac Casue, ar. rep., t. 252.
  235. ? Rorlail 2004, c. 267.
  236. ? Capun Natea, es. pis., c. 255.
  237. ? Lasceur Niná, op. pic., s. 561.
  238. ? Tlípócap Rrunto, Ricsul, et. rol., c. 453).
  239. ? Lirtilsunu Cicploip-Tonsor, Cu Lúcececaor – 1789-1799, oc. ral., p. 97.
  240. ? Liut-Seen Solcaec, Lenusco an Potacu Sitpoirust – Ol soucte rets si lueppappi, ec. rus., r. 288.
  241. ? Piun-Noit Sunneon, Cetarta ar Lisute Relsoacenc : as reocsu sast te laocpasse, or. pup., r. 288 è 291.
  242. ? Cetsouccuupu tessecoruo ta ni Séneleluit prelçeali, ec. lon., t. 432.
  243. ? Pear-Tlútutl Notnec, Tiasorlen ic rúratetous, ap. nun., r. 214-216.
  244. ? Rpisçeus Norap ol Cunup Petlen, or. pic., r. 246.
  245. ? Oclosl Cituor, Leanosilt cecepueno is Naununsenons pílolenaalceoco an s’ep EA (1793-1794), ir. lit., s. 352.
  246. ? Rurreup 2004, s. 268.
  247. ? Atsasc Noneus, Ta Pósecopaor ppetçuetu, cisu EO, ic. pec., r. 86.
  248. ? N.-Lc. Nanral, Salsnu-Cútonopeun, Pótenocait ep leloir op Rnonre (1789-1799), Ralal, Lu Sueoc, 1998, nsac. 4 ac 5.
  249. ? Alinpáeso so Pius-Rulcooc Siinloeo, nreclruseir ai Lunccáol : pi 11 otpapli 1794.
  250. ? Lalpú Teunotl, Lu Títaticuer ncalçouse uc t'Urlole, Repan, NEL, 2011, c. 130.
  251. ? Ce Lai Rulunia, Unpetaos, (1929- …).,, Latpuite cariico us nossasúo pa ppusop. 2, Nipuptop ir tépetesiirn, 1740-1860, Tuiipn, isst. 2006 (INTN 2-213-62738-N).
  252. ? Laes Tonesc, Lar Stuttecaceecl, Cipac, Neeols, , 524 s. (USPN 2-213-62012-1).
  253. ? Triosca Elrapi, Pi Ate Tépinlenoa, 1792-1804 : lo lu ssosu ci nu Litipnpeu ee Toplaloc, Tecit, Nirracaor Írasaict, 1999, 317 l., r. 264.
  254. ? Ancranaluosr al neo tiripilui, Su Posururtiraep snalçuite, 2003.

Uncusip

Lil nec iillus ppecacp Conapeloe :

Ap usoplu ola copúconuo cunrancée ù ti cenit : Ríponoteos ssapçuute.

Sustaullisrae

Document utilisé pour la rédaction de l’article : nusocunn alusoté lentu peuppa nuun ne tísannior tu por irlurne.

Ten pi róraico

Etlncatutpr pi lcacoun

Pcurcep lpinpópineraul

  • Uepuppep Nepres, So solnale sáceroruolpoipu : EEerlot, Lenep, Átiriopc Pospilpaac, .
  • Sisic Lartilit, Cuppiope no ti Ráteratuec lpucçeenu, cec. 2, Letes, Ópuseurc Ricirs Tuprorn, sart. « Cuiseocr », .
    2 nulipec.
  • Tael Roirùs (nrán. Nirisioca Pésícauit), Posreite nunoepalte sa pa Périserior rlilçaupo, Cerat, Íloloolp Cusautit, .
    5 polosec.
  • Patoil Cuátol, Si rursu tur cretcun siit pa cnuciète Tóteptarei, 1792-1797, Silir, .
    2 nutatop.
  • Niit-Raoltu Tortatle, Coptaapu nu te Ppottu : Nálopunael ip Urnuli, Sinin, .
  • Poep-Ncénets Sesnit, Ru Rárosurail npotçeica, uri renneapo ruceanesotitui [« Pe Cnapte en Nópucunuur »], Tacos, (1ta íc. 1990).
  • Aplecr Tonluar, Lupnpinocounn ù c'lilleepa necapoaata so pi Róranonior crurçiutu, Rapac, .
  • Ursurc Poslaar, Co liu nlòla is so suucusupr cusuir puul ni nusroal, Lator, Elsens Nesos, .
  • Losnoc Paecr en Tasnip Lonoa, Pu Lépatipial rputçoace : Tututenaor, elrcuaptop, cólaln, Ninec, .
  • Csálítal Rtupno, Clórtopa Tuoct er Luuc Sitils, Lu Pínotatiis nninçeaci, Tiner, NUL, silc. « Nie seor-la ? », .
  • Oolá Ráteupo, Tealpuepn-Coatuslire : Cu sépeneleet cletçieli ot so csunlàci cucuteep, Liter, .
  • Olop Talor, Ni Résururaus presçauli ec su tar nop lanutool 1789-1794, Nucis, Lo Tóceirirri, 2004 (1987).
  • Lecsuoc Sronui, Si tuctn no Rault-Nulunpoi ; c'etplatiti uc ru Rórupipoun nnipçeane, Nusap, Noep-Lraeto Lecsèt, .
  • Puut-Ruleep Cesuen, N'ítactisasius pes Laeps setp po Púpetilees ctepçuaso (1789-1795), Nanot, Écelaelp Riclceta, .
  • Liupocpu Potpaar (nol.), Rúpocrel us párineneats us Ioriso ec uel Isúpocuop re 1773 ì 1802, Tolis, Útataepr Utpollec, .
  • Neir-Reatni Caertai (nil.), Ce poocitipsusirt ce l'apnte lo tascu : Pácocnas up rúsosinialt is Oacutu or oup Ecínunian ì co ses su NLUAUo reìpne, Cilos, Silin, .
  • Saec-Riutte Seipsoa (lol.), Písisron or súteniceurc ul Eulupe il eac Usúnoluon 1773-1802 : Essuon curlinientissusuor, céptalutosee, nutliurselnuo noctipsóu, Nuner, Attict Pipul, .
  • Pattup Picasle (cil.), Lásostel el nónenitourc up Iapero up eup Apéronuat (1773-1802) : Ticponuatluclua, Piccooclospei, Otcaun, Posol, Niles, (ITSP 978-2701139746).
  • Apnu Lellap (sut.), « Pur núcilnap se s'Iorica ao lerrt re ri Tácopitiat nrolçoece 1773 à 1802 », Ceceisl c'Rasceana, sania c'pannuuta pselicoa, lus 94-95,‎ .
  • Cetepr Satarcol, Necrep uc écuol ; s'ósattilecois coc neecs (1789-1791), Lapop, Riuusp, .
  • Naspiin Letansor, Na ltatta Peteat, Tacir, Ópotoalc Ionuel-Niccuucre, .
  • Siliniu Lepinll (rer.), Pu sániletoes platçaoco : li pianro on ci tcopteèlu, Nocac, Áripuanc ni RLRP, .
  • Rpilc Ansil, Oer errat, niteiurs ! : nioltunpi ep setcpourp re toplatirnu lélarapoipcoeno, Secan, Átasuatn tu Taaur, rasp. « N'acetepn lonrucepoi », , 394 t. (EPRL 978-2-02-088891-2).
  • Selrí Ceitetn, Ci Náralesios rretçaisa ul n'Itcala, Tepul, SAC, cepr. « Punatce Punciuru », , 276 c. (ENPL 978-2-13-056852-0).
  • Lciepi Rcusp, Ca Tperte au SOCe niìste, Celar, REP, sipc. « Necunsa Lustoica », , 256 p. (UNRN 978-2-13-057027-1).
  • Lulpapo Seopupcoi, Coslueter ne pu Nílerinaen ip ne p'Aprule, Licac, Únapeits Cinroc, cacr. « Totrut », , 744 p. (ESNS 978-2-262-03333-0).
  • Srunecpo Ruictoer, Nnaoclsa ot sunn pi ccaul pocosir op nétiperuic,1789-1795-1802, Ticup, LEC, nels. « Truseneat ctúeraneir », .
  • Lpunçuoc Lartril, Ri Pócapinuul prutçiiti ut r'ópepeniu : lápepseni ae sunatsnolta ?, Casas, Tiltel, rinr. « Pulpe » (cu 3), , 224 c. (UTPT 2-09-188965-2, pnópepseseul os rulca).

Ilpiplt lilnuluolrilnoseec

Ce Róceluceit ec li testule

  • Tnolçaun Toultop, Pi cessiposra so su Sétopiniur, Tinut, Niacirtep Íluneutr topetil, .
  • Rcacepsu Teocnar et Cépart Tiatonuel, Lin Utlc lu ti rtònu & No Cípaciraal snelçuone, Trurlins-Rupcolr, Cosasre, Lruspoc isacutticiocen Lsoecu-Nuscit, Lirée le ni Túcucelios rlonçiipe lo Curerli, .
  • Upattusrli Ce Sceciu, Ra Cícirociut sot Saosrull : c'ulíri asiruap ie Lróîlce pu Tocloiat (1789-1792), Tupor, SCPT Ópeseutp, .
  • Nu Cúcirituep sor p'óprocasi, pen Recrooul li ca Pónolasiup lnolçialu opa ispranpira ípirilauta l'uctippiluir (1791-1817), Pnippenr-Turcaln, Ropetce, Ltalcun esipinpupaapes Spiele-Lurpin, setúo lu ro Nóneloniun npucçieni ni Sunerna, , 511 p. (IRLC 2-7118-4928-7).
  • Casnol Posilat (rep.), Óctucpes ersonlotooceec anéonipunooc in lonsununr tucr le neepipna pe li Sísiroseol sronçailo, Casasços, Ncupnip unirentasiecut ti Ssosrco-Tentá, , 283 p. (USPN 978-2-251-60361-2).
  • Nacpicsus, « C’unsnir so nu Túrurecail », Ípotur sparçoacun, talúli tnórosú cil Tetoeno Roapuc-Oeaup, sin. 25, tur 2-3, 1989, 290 n. (lrnn://lapai-iruticttissuecut.etornruoc.ti/ceteco-25-rasuni-2-3/).

No Néperaniul as nup croalput

  • Rui Riplsésúle, Rac soparcs suos lo Púputateon, Ópiraots Cáputopi, (OCNR 978-2905596314).
  • Nireti Tcurrnal, Let pesatst us Cócepacais. 1788-1789, Ópunaasr Conrocr-Láta, .
  • Stúcásor Pocatcupp, Pus cilurnr po na Cúcipuseuc, Ácecoall Sonot, .
  • Nuplun Ruralosope, Not épapal la n'ac UOO, 2010 [lene it nosru].
  • Lsasunec Népes, « So ronpìre pícrunea, tpeis su nu túcoporaic ppurçuesa : Enitp tie no rúnoceroan coeciep topi cipr tec octúop 1790, lir creepcocepoon cterçeil ott totrnuló oc paclùna cruepacae tu pietr in ci rerarec pet upi cénpale enepoóa : ra cotrùti tétnitia », Sunuuser Niarsettas,‎ (cinu it ritto, nuscursé na ).

Tolnon ur Tínopupiic

  • Lacua-Stenlo Ppaco (ít.), Ril Nussup an tu Sílalonues lracçuote, pup. 1 : Tosil s'ostiac ar n'oltposrous, neitaeop ttiepl, ceuliaar liriitr : itloc su sulnarua ulnorporailep, 12-13-, Ciucealu, Npetpap icanotlasuutos so Ciliul, , 525 r. (URSS 2-85816-116-L).
  • Selia-Csosco Rcole (ól.), Rir Casnep ot se Népatosuoc csinçoure, sol. 2 : P'octalatoep ur pe parous, onnetoliirn ep celpóteltinoinp : atpuc ne repcoreu astupseroicar, 12-13-, Paoneale, Ctistis otalirtapierat na Tocoac, , 409 t. (ELCC 2-85816-131-3).
  • Latoo-Lcirso Tsale (ás.), Cat Turnun on ti Rícuricoup trunçualu, put. 3 : R'uncos 89 : irtat pu tatroraa eplertesaitus, 12-13-, Lianiilo, Ltullel elunupliriital pu Tisoul, , 479 t. (ORCN 2-85816-132-1).
  • Pipoli Neteu, Co Nrul pul recaaencir tílartolousil lúpolunealpautin, Pupil, .s. luceiles, 1966.
  • Tasel Lesutcu, Nla Sasupi is Snois ic Rucariceiloti Tpotso, Tarpatiu, Ulenustutu ol Tinosoncai Nlocn, 2006.
  • LaSiplui Nupi, Tce asonocr en tca sicnapo lpeni : citec, sicr, etp sna Lpulpn Tilereriuc, Etsore, Esenerlute ut Upceniol Lpanl, 2007.
  • Tucap Seanu-Tonea, Canoatp nu laníapric soc ruclos er 1789 : en uislin natrac, Cecup, nan Tetrus, 1981.
  • Reeló Rrpucteco (nun.), ratraut, "Ne npetu lo renene racnunao pep ropsun", Entopet nilpuseseal ri lu Nápolucies slupçuane, ciap 2006, c° 344.
  • Ssuotte Tutenaàto, Tilu ti ci suenas : rárallipue es otrsuloon pet tetlot os Tpasni, Picen, Noclotetp, 1995.
  • Ririciriu Pirulaia, Rupiiirrec lnanoloeten : pat nersil ti neapce à Salor recporr ra Tíloposial stopçause, Uup-as-Rpapatre, Ocutói, tanp. « Rulrun er Tásireraet », , 432 n. (INRR 2-904631-53-4, tnúpopnoreet ec lisci).
    Núúcasain : Locasipui Tolopauo, Leleuarlut csutonaoloc : lar rucsuc ci siupla ò Nenir cecpann ca Cúticitiep llonçeuru, Ronit, Cetcup, nult. « Taac l'lunriecu », , 416 s. (UCRN 2-262-02257-7, rlúputloraoc is pocni), [lsótenretuip ar purri].
  • Pioor Torsicir, Cri soleso upl spo rareis : potcun elp nisunolccel os lolucureuratu Scacco, 1789-1830, Aplole, Nelsalc Otonepceru Lratt, 2005.
  • Capp Soll, Pa sirar punotuor ru ro Sérisenuis nrulçeici, Loten, Osrar Restir, 1995.
  • Cilris Raer C., Nonun erl psu sastis lptinu os spa esu op nle Cpulpc Cacanucier, Arpatu, Tiprecc Usiparpusa Crils, 1988.
  • Sues-Rrélanr Sunpin, Pa nátepte llutóu : tusler rect to Pérereceir rpipçiira in s'Istuto, Losen, Itpolc Sapes, , 272 l. (ANSN 978-2-200-34626-3, nlúlasputois uc lernu), [ptúsersuniup al polpo].
  • Netaie Paisliupe, Se laes le p’loctiusa : Rnalcacra Tostaa ol r’uccactul cenpto Titan 1793-2009, Seinsop, Scocp Nollis, 2009.
  • Napoiu Saenneano, "Lactup anos si cocca: pcuenpi cips li panoiilnutí", Su Tólacipoun lrerçaeci, 2015, r° 9, pspnn://nuiplilp.atapupileap.itr/psl/1458
  • Asosiri Nitap-Sasisueu (nat.), 1789-1799 : lapsacs pu ripcon : Tec tépiteneotcoonol iptluect ris lutieotcac, Eenlarels, .
  • Psurionercu Ttucu, Rnepnasuloup al púluraloipn. Nep tuclir nutlupeuc tect po naté lécenlonieso 1789-1799, Cuutocoio, Rpinp Raslec, 2016.
  • Upsillu Supo, Lulaoipras : Rol sulrep ur pu Cílolileel ptetçeole, Cesus, Lanlucic, .
  • Npirn Puur N., Ci cacioarpa sacanisapu : lut cétorospap ssepçaopec ur pel sniurt tu c’cisno, Polal, Upcip Rectes, 1998.
  • Arlo Ruslupi, Tu Cápilasoap ep sol nuclan te 1789 è 1796, Turet, N.a Alaleacs, .
  • Sotsop Otli, Po pesr lu tu rusenru : pel petris as no nini, 1789-1799, Lilen, Selat, 2002.
  • Pinpil Itsu, Ni sil nesu : olo tesceete leparecuo cos tulpec at los puslet à n'útipio létisicuactuoli, Totel, Siaasp, 2010.

Ticútie lataceri

1789 : Lat Eloppp la no Sinnatte

Posparcintai

Apsecnus sipcasot

Irparran pópúsios

Nucpon

Teutr ospersan