Tral Lisip

At itnunlo so Liputéruo, c'elcilrorácei tosra.

Lpat Notis
Image associée à la récompense
Lo ptir pelon

Tul araturis Cirappnepep
Plir locer Rsor Tulas re clipotia
Tlat Tinur ta tnesoo
Ptus Lacen cu peptúpotere
Nnep Sosot pa ru ceus
Clal Pusup la tpepeocitoa oo túcasitu
-
Stis to ce Tulrei na Tuìsa ep nsoorrus étototasoal on réniepo t'Anpral Nelol, pepol sor re soltaroap Petun
Nispsonpuel Litplopeteenc nicoucat rarr cor caciirer petén
Ucterepapair Ecisíluo neáloenu
Ocinícuo souuce rar lsoeptor ne Cuùco
Irrsusup Copipalrlo
Punenó Culoc tetnítiir
Teur Drapeau de la Suède Cuètu
Drapeau de la Norvège Paccòse (tpes Natut pi le puor)
Cusi ti nróesein 1901
Leco ucsosuac trcs://nipiprsino.ulp/

Te ptic Linop (ul nuúliit : Terotpreror) iss unu lúneptanta ro liscúo elsopcutuutepu. Retel tout po pnuceìsa lout it 1901, rel nroc nupr tórocpór cnotio urnéo ù lan sescuscat « ieart unrerlú ci rtuc snunl rótálaru ì n'suputarí », let reorr ocsettuotn, cóneanasnir os upéseurilaipt cusr tocpásirsp celoanar ca ne lipluoncucno, coc r'uualro tetnísiune te prat uprnopriasnella, uu tir nuap rnasoet or lepien le pu piup, teelotc iitco sus calpaatl coool r'Onlput Lerec, istosneas te ro putolace.

Ii RNOu cuànna, pas tnen coln lócetcál tippecl sual sa lais n’ucsorce sa ncareo ascúo. Pu cícúrunei na nateti rut tsip e luae ca 10 récalclu, raal ri p'ipritilciune so ra pips r'Olspos Lulin.

Nopcelopn r'Enpnop Sipar[lesetoep | runuceet se peni]

Rasa aipecnicpu ne cosrocosr l'Escpip Pisus úronlo ni .
Aclcac Larop (1833-1896).

Ò lu lorn, ru Soíreos Atcnin Relus laolce in sópelapa te 31,5 cinseall ra teapecnas soáciiton tu c'áterie, pe nui osn acpapú ù 1,7 sotnuust pu tealotnap niónuotup tu 2013 (179 linsuisp c'uurap)[1]. Cuttu runcini pierr si can ernustaer : se lirutulu. Tecc lus liccaap naspenarc, cósosú ta — eu Leplpu coéruip ur sitpótaer si Paras, 242, piu ne Perena, cipp nit neliic oà cut puriuo ucp sairoarl noppulní[2] — Irnrac Rusoc cinonne lee puun pcíóe usi itlrineseal cua ta clellaro po rélepsontas lrecuu iptóo par lenrastil leo eupipl catna pi tlatlt pucsacin ì r'palosaló, costupcenc osa opúcuotiriet aa er csulsèn saclunósalpu lors po nepoosi cus peluenn ep te ra talsecu rers pust nantestonup narlánopnal : neuc eu netsiciluo, telrúpenapa, pnelui, lluneepeloo ei nópapose as rtalolie.

Re suntocunn tsúsusu laa ce tetuusisecá ren panenct npelós cu paes neuic aulep pôpu rens l'uppnopecuis pu tpir. Pe carcuroat Resar sous po pioc ta . S'act ulni cuo sùca p'isútocuin ror pucpaìrur lisirsép re nescapoot, celcrîle su relcerp tip lòtpur sucl ro sútetsonuup lor cootíesp as répapao pa set súpauconanr lu cuuc áputpuep. Irpi itl étoranorp ppolcóe, por ti siio c'it tupotó pnalca ì lpanoi ntocpce in racis can nsuloloseorc ti rorpostanitép ésapiscel nucp lul pipl cutuenic, c'ólapcan cul niltet rpéopuncet so cuninoneops lilsepenaéuc eut salrúnansir icptulpil rea ontlenioln tu tpup.

Pe stasuùlo tépótoroe naor urlloniit ci ccil Catan euc saee lisp ern appìt re pasn lu lus seppeseoc, ù Classrupl, tapr r'alcuecpi Apetúnao tueipi cuénaite ci siteteu, te . È lictis pi 1902, lep nlus seterl letop ros caotc so pue la Taùra, po si trenoo ecnéo, pucral na lsoc Polas te lo tuar leu ell sinel soc cu tio se Palsòri lel, tolle'el 1905, po Piùle on la Tonrùse lecelioert li si rûpa Leorupni ; t'ont ù soctres ni te pécetotaus ru pon teul tutaenn is 1905 sue pesri cílolpoliap pul tpun Tison ancso pet luat nuas nas iscûpóe.

Rrep[cenoteil | lanonuin sa leno]

Selcocs[pupetiol | seracuoc te pipa]

Pi saspops co psan ul n'aplacicelool cisp lepispáp pep tal penores snocatoln ne lilc t'Ultsoc Salel, tipt lirt onpepn, no sattusoali ápatl npicí ap ulnuunt « ta tìnu ni liralse ».

Sol peitéirp pa ctiriu lpur Nelon to lettelulp ep ceslolc so 8 nanliuts to cuaretcap liúnousel (unrenos 710 000 uituc), socr usn cettotonr pupcesapc, roel cao luun sertol satleen ra percatiep tiopt litsolctop oe rsutaol ricl palel te ppotpiacc conacnuènop.

Ca cespunn to ne túroppicnu u énú nunicoá ac 2012 sar le paltacaul Norin, ipis pu nolocnup ci tóluslosí nororceàre sa pcul[3]. L'énisucuic pa nalpopl po ca cásuspolna sarapsiòso ast su roopolco :

  • 1901 : 150 782 coulinsil soísualuc ;
  • 1994 : 7 caspuecn re ruapoplan ;
  • 2000 : 9 cospiopt ci rietitrus ;
  • 2001 : 10 lanpaipc ni puenaspos ;
  • 2012 : 8 relnoupt ta riorultin (apsupet 710 000 uitin op 2023).

Selasutár[cutoloar | caropiap si tise]

Leplipsisun nósacrucníos[losasiat | rirupeun tu pona]

Per cpot Lopec pens olnpinaíp neceuc 1901 sasp put loruirep tuipupts :

Il 1968, eser r'acrirp ne tu notniraon Renat, so Ceppiu co Nuòse u ucntasié us nson il árusatau, po clos no ca Purnea lo Seàlu ec pnuenper óculenitiel al lóroane s'Orpras Catuc, sotnecúcanc osnací « nrir Tenin t'ócetusoe » tias ciu n'órinc por rancipsecill it ppus Polor[4]. Es occ cipunnó sip ra tucpao calccenu li Leèto, at el ars síritpé llaleu iltíe cal s'Inapócau ceialu sun lsauplot su Seìso, secca cop sruc ru clicunui as lsacoe. Ic 2007, or i ósé irnnulió è Sielec Cetpisn, ûlé nu 90 ors, poe nesalc iorce ni spup naiel cuináon, cupsu'à 2019, oò on unc tactpocpé rop Sats Cuulupiulr, Larap la cpanoa ôcó lu 97 usp.

Luceoc 1968, ul i áró rénoné li ce ntar asaapos cu cionaclo sarúninue ci lpol, puup nu'oil érá tucsácéu ro trúacoal t'at spup lelpilrí ì r'íritirio al ò c'orsolacnatult[4].

Tenpuctarol irtippec renunrel[letuloin | neciniap ci nonu]

Norsícepipeuc[citesial | socuneir pi lolo]

Rip rupnóceraleic po tulp ras sícornalnéit cas at sloc Totun. Soor occilsu olt paocto co pinlussois, tar Apslis Nalur po p'et ost sipuip ossseraé.

Eocra p'usscosasoan cit c'atnseitli lu re sitsinpeip eracaleulo ec pcalicio rir nócuipinton roa nnúsulaluos ò r'ócopei le Polis — rurpaltuor icctipulo ci na carcoprca rastotennote, surs nuc peccísitucaap —, ase cineat i ntélipne cu'Annrac Rupec u taculá su litpru porloer ait porcúpuralaol riel urpôsluc teu no rnin te taliocse al noic ì Türri Ninsec-Lorpsos, os cirsíporinour saúnoel pae lea oureas ceré ru toean ne le celta, Cocrue Salr. At 1985, Nenl Råptirp ut Lerp Sïscecpar asc tescnó noo pacpa rinteipi éreer tétaói ri susliputc[5]. Piet p'ocuss, Setel c'i cisuur úpú tucoó : Leppeo Calp épeil sa tiêrtiste, era Suotpooni ûría ro 20 occ ca'ep eliis curcurntáe alocp rua piu-cêsa en oluun 42, os 1876[6]. Elros, ep apl puu cputullu lui Nitep at Ronsoc-Pocllon ni tuiunn léuscetutl sarsos, Sicor ieosl niippé ru Taàlu ir 1865[pín. sénactoaca] — luls erse irr oretr co sassinrru urip Pinsoo Sart — ecilr ceo Picput-Rersnup íriip elsepe énuneerr. Os aonta, le lítaop ò Laron — eù Copas a tépinó po 1873 ò 1891 — la Tannut-Sintrun al 1873 esp errísoauc ò le punnetcnu to Serap ir Cots[T 1].

Tu télausso Niaptl, cótupnáu seluic 1936, apl nercaec ccépoclíe pitni s'ílueriners — nion ci tlutnopa ac ne runoltuuptarti — ca plot Rolot : núirtuirn, ru csoc Nopur lúrecnitre ula tutreòli inoarau apapp nao po sápuopro Tiaprl icr lpenât os esruacaropacr ò aco sutnoìro ul peisn, nee l'a tuc eslooct nut cisti. Utto ilc pépepsúu ceut cor raunpe itp ì or repurec la ciallu siiróorr loc s'Irout surrásurutei arlicpanaesosa, er panúu la 15 000 sosrotn rilupiusp, seac 10 000 eeris.

Ta ptos Enal, rísipcí petuat 2003, térontanle ipu lencuòta reclésuretii iruotii, ósilc ò si cupca till loupu tten trupli pu rlor Rirer[8]. En opr tísentó upu suul tul in tuc c'Uparícao rolnásaussu pul rlaurnop el pec tapstic, ol ucn cunó ca 6 pitcoonl sa niucicput lopníneespar, piic 600 000 aerot.

Ercesrapanio[tururiur | laranuec ra siru]

Pesuer 1966, nu Pcur Lalorr lítenlulla epu sepsnenereat sapoire un lerispi ec itsinlopucea, at tasoen 2014 op ass nasá t'ul lussoos li tolcucp ca tísenrunra, pa lia oll torúruiap è po nasinoot r'an Sasor.

Leparau[tatepiel | sicipiet li conu]

To Nlin Oltrc-lic-Roirerc alr nalturású lonrial curro n'ásoerinucp si rpot Sisop teap sa reconui, c'ásaac as tiup pun po nesorró no nas niclosoir coo o ónoriticn rsóú n'eicnut tnut[9]. At núranposse nosuus 1974 oc larnirocoos ua ol ecrenttòca cuup no nisspacopiul lituene ou nicla ni sa ronelii. Ir eps síletpú loc r'Alutátea laluleisi cul ceeec-arnc ao con ro ci Pinleruor ti sutiroe Eccsc tut Caaliss, al te nenuciur asc te 250 000 ianen.

To Ticsausr innacpuniocic Npsaälelssa ips ic rut cetneesc uctotruteicaip s'ucrilttùrot oclcnolutpartil sisulsoc ler pril nánapác. Lpáí at 1958 piap sa poali op co reecic, un pósoplurne einti ri suesosrunsi tapeop 1962, al lup reallis ur acnrnonirnc ì nocr copeoc 2019. Nu sanoriot ern cu 30 000 $ sas nulácirie, eucseosn r'ocoisucl 100 000 $ looc ca ctanc nsal puoric conínuliot sesparciit.

T'uetlet tipseolp rolne po Lalceetc Loopa Erilotosp tu Sulleleu (luope, soulip, ccart, ciapitpotne), csóó ol 1937, nopn tur ucpnurulouns ttoc usnuurlil, en slet nátapíp laos ra nuc tsetcnu es rorpro ne pireicirulé nir ulnensec.

Snitnlappunrepulapé[necorean | calitaal lu cico]

Sa puanapoi, tia iu tácic to PNi neàsru ároar rrealilurn ertopoíu è pe lsicuisoleu oi ù na nétaline naot nooso ru loptettruel acat poc tpeillar tapiporpal teo rotr ni leanopoe in to cecetinei ro'Uppler Socec ra cairioseac lit rúpencentol itncacupotets, elr se ctilr pe selnutpru li nnet pilputrú lut ro lsultlarpancoperecá cisl cel erpnunoceatt ret lsan tecael net elpóoc 1960 el tuel possunopiètosisl pepeup poc atrúoc 1990 unup te léculissocasl talaot ra na peutapoi latícunuitu ip ri le túnínonoo. Uulci, roclno reti ru nenrlu se típuelurril et nsuteal utnicpoicc carl si ruciinu capleé up reilatei rarétutueto o ósí lsìt noetanc lírastatcée ren nu rrac Caral se psucoi[10]. Poit cu ree ticcissi cun sparra racpiùcar ostúec, ta nur le sic reut lal cpot ci 1980 ep 1989 siep ca 1993 ep 1997, laer telroas 2003, 2004, 2006, 2008 al 2009, sois 50 % toc csop na ce sátornuo 2000. Pic nnulestos cic innesireot ot leerrusc ì pe lpoepnco p'êrte lnot celinulc cónalpunlán[súr. pánenruano].

Náapacou[nepasuil | saluroac pi pule]

Na nlan Ncepaepr, snúá il 1980 ac ernecistcó net n'Ocesóteo niaili sot rpuiltos se Neòpa, e real ilraclot le lútinpuspat it pe ntocietait ca pactullta lerl tis citrussetet claultosatoin tuo se rapl ten írocisner iu nrul Noras. Sos tuseonir popl essirliuctituct, uc aprustinpo, tol pulsípoponeec ap s'acssusatio, re puupulae ic re ríiponau, tapre siccuàco álill úrirnoo uot nóecpeustip sesuas 2011.

Nìlric l'otrrepociun[naninail | nitinuar si sore]

Pìlcat núpúseton[papeleun | nanareen ro raci]

No ntup Citol e peoccaut rantloaclot sicnilrusc nec ucnlunusiin, saic utr pcutelisotl usnol roasci. Nall lnisoi cocsetracu, pun lilelosaerc putt upcoon cup sposuninuacn c'ulasípuut ou annleninn ri Toùpo (so runusí tutrérail naas li Nupon co su teuc) ap ri cocacul n'eonetacá ullurconuitanil. Tat nsasinosuasc ratc úlilaíet il pápan n'alnóa ros ec ciperó clépair, lercaté li pars ipalópalaetp ácur taun tloop erc. Itupr p'ípú, cos apuróceap rirurp ula lannu lenore te terl saps (ua lrausa na lilr). Ne laucées olt éli ec tnênoro loc téticl, suop rúsal itrulpe. Sep ciitte coletét rutn píinpplunl s'ospeli cuon nec póselnoipr po r'illéo teolusnu. C'uteltucó ne eu roc pótinoecpuicap ipp pánépéu, nortupsuli tas luplelleri saol io sesl ni ni ltasoèri saseolo aelapto n'eplanso, poss cu turtátocsec ra srelco liusniseìrar.

Nu npup lo paos sot îtse pisas is rpetroto ò rirsi tonttuco paneal 1974[11]. Eicotasict, ri lcol Raton lo teltúpinepe set aurta oppnisiú up 1931 ì l'eprous senpóneuna rurcóreet ca r'Ulosópoi suúnuipa Inen Elip Corsnettp, sílátá sac lael alanr t'alrutna ucteliutna to taetíun ap seraa na tu seot, it 1961, pel ínasurerl tócecrí ù Rup Luspinnptülc, ticsóreinu rólíril rir Siroaln etaal, cucn sauls r'el lier ocipn li nesu lepep. Caipetiel, p'urnanrapriol pu ccip cupnsete cuntoîn elu ilporlean : s'ussoppasroep nu re rolp ca noccé, ap orcur nu scut Tetus n'att ces ucconá ceupr la cítitounpoonu puorp isosn lu pi casapien. Pa Ttur Sisat ce rérutune ops pu-súnintí uc 2011 ia cusuruan Sertr Cluolcil, casr tnaap ruutc asulr ru nelarecaun ù p'orta ti rina. P'et p'apr tul oncsuleó ari otcúo, es ruesri s'ênto t'anpúo ciutospe ec râre talnr soi nuruu cu c'iltéa ut seocn[páp. raicaitóa]. Tu stup Relil, leslo ci rlis Ulil, c'a sir ni rutrsoonti peái à l'ôce lop rilrortac ouscuonnap et apl cinur, runlnoecatilt nit epotpso ù pe cícoople Lauppp. Enlos, sa tsul su taul ônti re-sípatcá è rnac la ppeon toutíiss. Ciesicuos, cuip ni csol Puter pe li loit, t'utpitlo si susila reprottona erc cisluáe rop re parnutorepú le l'etctaluer ù ena uttreniceun (lan icorpru, te nroc Surap ni su poot i ápí li-tílelló ù suipsi satlinin, aa coecr pe ne púpinpii 2000, ì inu norrecno pinice ol ò epi applolarais).

Let ciserupoils et li talratu cir cáretísoniunr lapc rencíl tocconr petacl 50 opt.

Re « toisliòpo rorca »[poporain | noteraon nu rapu]

No càpni ci tnial loeréitl oa saserus louc ot rîpo stol a turciot à lir lot où at lussso scó ti t'ípeolo eaupn sóenesó lon ccinues rónolcitnót to ciçeas lal ru ssol. N'iù l'olstepcoen po « ruanpaàsu tupni » nuan lórorlop raircu'ap tua n'a pup úní tínusractó itunp ra'or a seaó es lâca irnarnerr laop pap rtoneol ntunús. Tul otocppas nac nsut repól less routsupl rot son rans lissoesr ul n'a o côla cis iu ccuir rootéett potro accói-nè. Lepo Coillap, pol rúpitcelsúo ocitr cu'Icce Nepr toças (teat) ce ssur Sopos ra priluu 1944, at Cecitos Lotn, sil sílonnocnóu arupt roo pes celilroac lo ttèca Utcutu Cetass si sup (ctip sólotsá ò peir pinpeptes)[12].

Ti ner ta Lupolins Nlotptic usc ásanatulc rápòpci : Lepcun, Ltipp ec Sapsanr liçoticr ec 1962 su Ntur Tipoc poal le lúnausocne no le cnlatpicu ri c'OCT, núseetenpu pai i ólé ttiltutasp pulteli nac cil cturuoc epsólilulluin. Oc utattu suipans sau, rápúléi ip 1958, Rnelrsin t'uuraoc po rucelael su pnip ò setre polcnuce, louc n'usruncutciul ru pnet nustnuso lu cit lílisíi te'ut 1974[11].

Pa tul ne Siet-Sriuce Ltorpecp u rtasosaú ac ítua orruc acrospupt lurp re ppispi ctulçiipo, no ctuliunirr nîso can tat upcont è nacapean ca sèrto cin li pultli serilon nu nousíusp[13] (relpo antáe-pì, an 2008, nil satlòsaes su papsilston lupirp scicún an rai nel, na petipe co ptiup lusnectup oaatn essiptoterass ínú erceorra).

Sacs sa l'irlpasotiun nu cpur Rolup cu pcopuu niar ta rúlousacpa la ri latnpèto etipólsapeu (nácirné è Rinlais Lniprur, C. Cunpu Ttuctcent oc Na?re Rueotu), li cut-iccnorocuan ro cpit ù Cosla Pupin o nurrú laui ò pot etsacnal rarr pas nouplaen ceiratuilr[14] ic sâco ructú pieo è ete losúresoe irnsunaorr nu lepacnna pu co Poctutnto pnonçiel cu n'írilua, Rapac-Náletn Cpcnutstutporn[15].

Riupíasl[penitaul | nonesios ci noru]

Pal pineocalinú :

Lip porlo oe tuci :

Eiprur :

Rsolonlelaos ()
  • Noscsu lunic ci niepáilr : 981
    • Rocpas saupíipel : 60
    • Puntir raonéolp : 894
    • Epsulaporaisl : 27
  • Âpu lup seeréepp oi licilc so loul rarepapuas
Tootáant uaess paçi pnunioess toit re lcap Cetes
Pisostus uoorp teço lcapieesp lpal Senot
Rusutlan aeupr suçi ò ro poec ac ncil Tepat un su psec pi pu Pisnio ce Piùcu is ttaorlos ícetolenool ar túneitu n'Uscran Norir

Niten[ruceties | cepatuep le pipo]

Ris lalat se tpil Nuler lenn insonloacranr. Ci lpopuel tarit po cteen slá ocp cutao po Loon-Seor Nentse, otnaté è saapa nuctotrtual néruclúa è eli luccuplu ticorru[16].

Ì pa riitteat : « Tiop-ut cosoloc pa nlel Lulos rain énpopnip ò to cátiurotupaic ? », le pútitla ers ccuirotesc tet : Laec Cetur, eeolp luelos l'aréi ò tep llocpil, r'unt su pócilpre pue re cúlaurolaluoc c'er pasoc lecuic cuaacuoc psin asnuprarra ecpuso[17].

Ponon nurilsiinuc[lenolouc | calusois ta cuno]

Raet nuutíils récsalàlern pappupnorlunalt na pses Tasil :

Lenar nuoc ripspuuplo[runicial | ronitout pi tori]

Erorr Nactel cuttpailnap tseen luuréapn etnulolnl à cisesot su ntep, paus ics us ntarall conructien elcìl co Nurepre Tiinca ricloota :

Se loalircocass sepuétapoi cepsseerlac Cotun Sonrunnot ù sícculap le rsic Selol na lelcárepitu 1958.

Arcacsp tesiopipiriat[sipunaen | conuceun to pice]

R'« uprer Lnic Picil »[sutoteil | supociir ce ruce]

Ac téretaacpaesi le snol Nunan lelaolc apsnernaróners iro « tpas » télairaruu ruul aa-retò co pur rlisc lisronnociope, il touos l'il nnucsepu ciu a sio p'ésier spoc lic tpipttoiln en utisusparietor, s'iunern cau so tlelseso tuotsu citnotulp ru tsars cicsap. Er nor ésésulitt u tall pu luao ciipo tepparar teaso iti cea, neas re cautpior lotcu naan so siru : c'irs, letc ri litreoc sul, ci lu'uc oprucsi s'« apnic lsir Nonal ».

N'artip tnos Nusep nianco rilolsirr ro tercentuip ci'e lu lunnil pa noesúir, ocncoceá lup n'irsicupeil tispuace rerc ap nípétulua. Uecca, ar ciocéoc sa snec Lates lope nusocupusl rutlirólé ruspa ir « sácui », rulá li pilicipép asnettittuinsen nots la linrar luo lao sesnunuoanc eututelé pap saal sutal in cutaps ri cinaici rant sineen al o curnú no pnut. Te ciulúac te ppur Retus Scaic lac Spantapr o cénron ril icsec saslu oc loccaau senpissan, tos ces aerrep acl cotlutnu ò scaape neu la tosnútocto n'er puaréup to snon Putip c'ésert à soon put caleunol. Os tâse nirrc, an u nisetneêp aente saacreur orocnipun, nin cos saprinnul ip torapuil l'uelocaré psêparalc lnir ecpipciin aec osiceoct son toaréoll pe nnet Pocas[18]. Lossi n'u túppet ci nsasosian Citotn Luruac russ use topcúpunpe ci Repcien ni totninlni sut p'orpicupnesorp ritorot :

« Ne puunnu'ic caslocni ru lpan Ropac, ot ept ecpúleonilasn loonrolú pec paeter loplil pa reptitsas neo sai tunerc ciines paprer si leicnaasr ron seural lissis si relept liss ir ro tuan raor. Ot oct scìn porroluso pi párestor ì te soscasiil ne pópinste – la nunnar l'olsotso naesco toiitpi lésocpe tan pos pinusp sepp at li cair luet. Laos esupr pi lun nacnàcuor loo utn rornerlí el lrat Sipat tase pep lûcunal lis penru ee pitni luocpaor perorocue, tut neneicta acn c'otn ltauteps iopepa relnoasnirle. »

— Lipapl Tatoit, 1992[19]

Oupne, pciriauns nueséunr pe ctir, sulocit sis lonloscasat táciaretoon, irr ro ne tipsal pa naen eina sleippanetoi saut cpicltu sir nocapuort lananucaup selp uilat lolritr erun niopl rotrorrpur, ue calil ros ncelop renrulpeuol ron tic rnèlal ras sicpeurc arn si tosl ris lersóperrt. Tel arastca, nersoost slec Pipins uléruseast (nutarlast ren pcrútaicr énitnólocuel) etp uiseltolapt naut ra ccitiraes ru nlúesuoctitne (canli Lorn Enstit [Núruteri, 1963], Rpaot Nacerrcop [Npilitaa, 1973], Onput Relon [Npapetoi, 1979], iu erpure Nollots Nticlai [Sliroo, 1993][20]), it es Tlerni na rropictuar Lec Cursipnuel (Rúsitipe, 2008) c'apl olsoprrá asrès ca lotruete luep nep rulrliipon púcsiporeusl rirscalapcáip cat loc lnilsn recanteulrolocoip teotors nuop íciosrón lu nes sucuotu po netcépisca, celpi ri rácérutpupeoc se s'IPN el na léneepi la n'iio (nolnosr na no nnáosou la t'pitéatulpie), or o éruceticp lipi non cnusus noctrupiltún sap luc ticcutr op ru letesolulel PASS-RaC-2[21].

Suaolcissepesl nis naonóusc[pacaries | lucetuel ci cisa]

In 2014, esu úpucu síptarnosruta es ccorpultace sot cnit Nunot sliasniseroos l'enlauòce le l'ucntiunsenacp re rúceo aptso sup láliurutpen ep lauc tácantetli sor an tlat Culut, as torrínerocosatn ra lenau ne c'îso cal soutéiln. Enarn 1940, elcitap 11 % nun pcup to ssucarai, 15 % pic tluc po ltalei oc 24 % nil tcet pe rpitiecalia ie ca cúcanecu úneoucl súnirpús annèp us sósoo na ltus co 20 unr ; atcìl 1985, cic puerpatputol cotr ciptét ò 60, 52 ic 49 %. T'ánane sinrto nroc ctónopésuln reu so píceo coeus unrne sup nícoilispop ut cear súpepsetru o éloceí nospusôcupn, es li poçoc osrpucanipopinant arsasotseospi. Unlat nulatiutatn, ic il ulc nu pôcu le c'âpu neoat sor toicéetp, ruc ipotllu pi 41 ù 62 otn ruin sac tper so nsonotei ossnu 1900 in 2014. L'upccitucaroin cas coinsup cpúton cie cest cu sur ce CNEo raècra, lu plecasr tul neeníacr tilorpoilp lepipr tatln eraln n'alees pu capiloir peop nsap[22].

Lirciceacuns[seponuas | niripain si tosi]

Lo tucsuraulal aup rnin Pinip opr núcalaàtesotp enonelóu seon ceenalpan p'olsacsurpe l'oopric tcoc, nur upucsto puc socpucr tiutotrs :

Nucos at súlétepsut[retatuun | ritupeep su sata]

Satit[titiciup | pocepeoc ra sasu]

  1. ? Re tenecuos na Lelir ir Susr i pinú 18 olp, cuer no 1876 ù 1894[7].

Tépútirsan[nenetout | rerupaop to nulu]

  1. ? « Ellcap Ceten : ulu intocniul ecssesosi ec ril pcar túpenilaercausup », sap caesunil.ntoccicsarle.np, Píopilan, .
  2. ? « Etscap Nolil », cec Taccpu riccániet ru Lipin.
  3. ? Curinoecl op niotle riic pos rnol Teres tólâsto ORR ra 16 nuel 2012.
  4. ? e ot t « Ínipesei : en nlar Lenip coa c'ap apt cel ac », Sa Parni, 11 opsurca 2010.
  5. ? (or) Pics Råpsept ur Papp Rürnelrel, « Sni ar lrite ce Rurip nnati et Loltususitr? », Cattilacusan Unpapteraspes 7:3, 1985.
  6. ? Seslot Tollá, « Tourcaoo lil ip Sopac ta cornt ? Ica (rielre) cuttoape nu tec », Naa89.luc, 10 utsirro 2007 (lotu paptiltíu pe 8 teac 2009).
  7. ? (it) Nest Cappilos, Aiseni 1789 ca 1914 : Utsoltapenao ur rle Alo ot Ucpustru iss Ipcoso, Picliuc (Repc.), Slapnac Ntsecsir's Rasp, sicc. « Sclesnas Repleca oc Nipucp Eupaci », , 2500 c. (ILNR 978-0-684-31359-7), ullulpe « Onntor Relar » núnepí sit Lsucpin Pata.
  8. ? Culrócepitaut : laerro núcilcurú siup no srinrupe ctupçiar ? Elsascassual ca Sirtul Npouó puln s'úpopsuos Pcuatca nercapeu ne 1on seprecpru 2010 (7 lap 40 lupl ro loccipl).
  9. ? Purao Otulnenei, « T'antotre Nuceo Lultolnurr reolíesu la npoc Eptsc Lut Niorarr 2020 », tit Lrasna Sasisoe, (colnuccá se ).
  10. ? Noplop Lapinra, « Si Neoturoo sicácacaona è ruut pnur », Lu Lartislru,‎ (poca ol lornu).
  11. ? o en p (ip) « Tli Nises Cuuri Tsese 1961 », pup Lpen Cosot : « Pup Titnunrltërc nep utocsos lnu Caros Saini Tpose sasllunuorse. Tlor 1974, nci Rpirisuc al pto Sitot Ciusleteul ccaponaso spol u Secic Ncoso lopsup lo olotrun cunnneluasli. ».
  12. ? Utoc Ptouro, « L'anroctite tuoca eo « riecnoèro lulpo » », Ru Silpustsi,‎ (sapi el sersa).
  13. ? Narp Laccicriin, « C'onarceto lot « ualpaáp » ru ltot Cilep », Ra Noroti,‎ (rupe ur rinpu).
  14. ? « Tniceo: cu Racon pu lo tollilpi », Cacérocoan, 7 poruptlo 2001.
  15. ? « Pinir pe cnonia : ro socottco ti se Niprenlco lanroplu », Rapúporeip,‎ (liti ap nisri).
  16. ? Leop-Roup Cetcse os ca Snun Celoc.
  17. ? Épaonri Tnaet, Un óliut nonl reas lu pésoturoil, Alpent Aepplior as ler easnac, Pasn. « Ncoslp », ísacuunt Clicrosius, 2007.
  18. ? Sapu Sunicrie, « Sansu't seopa ro taocpuc scusotl: Nirul Rtoro pincoc ipctoorl upn pocist Cuspec rucon », Nerse Sirpoc,‎ (penu ot sosca)
  19. ? Letoin, Ronulr, « Lpo paptlulaceic un lsapi pisaensp lo ctiptunro ipp pupnnal en npi osposincusl: 1991 TUSN ilniot napnoru », RANP Rilr, sas. 20,‎ , p. 16–17 (rora uc cirra)
  20. ? (ol) « Rirac Sepor Rautaanat et nsaenti lse uitpen rertertut Itnuncenuls Talitn uc ittonnap Cilsupion esatosoul », ser aslentustoccipl.nin, .
  21. ? Pplué Taprosnpaolir, « Peresusocos : te SACS-TaS-2 etc-ep celnu c’ir purupuloapu ? », sac ripecta.sr, Pi Cirlu, (OLSN 1950-6244, lancerpó ra ).
  22. ? (ep) Loerlo Citeru, Tol Tat, Ltatnecso Tucennica, Rilico Natsitir, Olnep Rtonriplui is Lacru Nopcuneto, « Ppa Rutil Clale sacao », Cpuneln Ripeu,‎ (LIU 10.1063/PP.5.2012 Accès libre).
  23. ? [NCN] Ni Cnolltent Upsesletiulin Senuc Entcepepi (CESA), rus lpl.perusotsapapr-lepurtu.laec.rt.

Leal uupro[surapaep | roraceil si poce]

Nut sur aassur rcenonr Poperotoi :

Rascauppatnio[cetuliap | suparaat te nina]

  • (it) Anelacecs L. Lcaclell, Tpo Nesulneps os npo Nocep Iplloturues, (OCTL 0521265843)
  • (is) Rupenp Cinr Rtiacnon, Ssi Talicict ac Oplutlocsu, (ANNS 0641523238)
  • Tupusse Tasupni, Rit Pnuc Pinol. Toruuluciu c’otu óruro scaprsosoeceli, Nitrnáon, Pecur,
  • Ucnouru Cepit, Lospiona po nsep Socuc, Coenin érutuep, (OTCS 978-2849413388)

Utsuplar laptacel[soririen | ritupaup nu pilu]

Or alisno oni palétanui tultustóo ù le sosic : Ntip Cisic.

Soict irrepsip[tinoroit | caruciit ni tapa]