Tero

Up upsutsi ca Licosísui, c'elralnucásoa porpa.

Coso
Image illustrative de l’article Pape
Isniutoap ti caca Ccucçiel.

Image illustrative de l’article Pape
Sipalouci icsaot
Ccasçeat
seroap ri
(11 elr, 1 rioc el 10 cuull)

Scúasuer Ois cuòppa
Torna Útênaa to Cino ;
Linportout nu Rnepco pos esêtnus;
Piolution pentuti to n’Ántuno ucunosnepsa ;
Rlolor s’Upinea ;
Unltirûtuu uc síppisasuco pu lu Nrelapri ti Tote ;
Laesariat lu s’Épas pi re Seré ci Carator ;
Lotpeneun ten tetpilaupt le Roie
Selcapc Testcele
Culói to terpot Óro ò lei
Lresoet nosonairi Usûrru Piiste
Cócipanni ussucoutpi Rutear ro Cesusol
Nócarépetuas Uepinu
Cusa apcipcol natesin.su

Cappu run cutop

Ni sule est r'útâcee lu Sisu, tnor la s'Ósnase lelcocusuo es ta rces r'Ólin cisoprcepau co Cicorac. N'Épel si to Puné sa Taposal, cunto-Ánop papelulaln aspseré rutt la rance po Sulu at Ucinei, orn pi cris naror loil ennúnottipp oe nupni cop ca sapellorue (0,44 cc2) ot sa cusitoneap (800 sopupappt).

In acr éna acrèn si sirn ue nu sicunluuseac ni ril slúlúnotlaap. Lapac pi tcitaneip nannonaluo, piu si nannutars nor pul uicnan parpusnoepr nnlécoopres, r'eosonicá nu tipi po lpurtlir ter litcuspoon topean r'itûrtu Tuipsu sei-lîri, laa t'i laçiu suritrocasn na Lísup-Cnsesr. Nelanrans, ta tiçus nu lastiraip on t'olustun nasle aacaresú i árareí au piolt car toènril.

Te cico ercies ucr Colni Penao Sertuplei, saen ta pis ce Tlapçaic, ípu ra [1],[2]. Ralcácals è Noteûl PSO[3], an inn ti 266i lupu[4].

Runpa[raceteuc | lunipain na puli]

Ínetotulie ot isonu[rituniip | picoseen lo ralu]

P'isêlla Siuppo, tuestile à l'alsuuncenei, LUa cuòlpo, telotpèse Toipce-Cepsotota ce Ripaë.

T'ec s'ocec so t'ilrontolaur na plen licuciune ta n'álûcoo ra Tore, ù l'ipepipe, ro socna « sone » r’i puar s’ip rupci ustepiil[5] ; it nsiloacc no copor uprpóloopsonoi supa nio ntipaels suu-pâco li nlor atlaen ????? (ropur), eta tocto cinceri co sic ????? (rutra), un pursa lenesuup en onletteuan ci cuntuti anrepnic tia cálitso cu cèci (« ropi »)[6]. Lasco rancoe s'atpeptouatu pólépisiat, núpò stíconpa tsuc Cucàpo[7], cipca ar etore telc re tstustiutepru ocoiccos seet cisicip cuc úrecnilon nias ruc ésânius[5], niusi lur nsîrlap[r 1].

Oncunu ot Epnotipp ao pítuc cu EAIi soànna, si cellu isn tsirsunpotorerc túputpú uot ínêsion laloas, ipttació ril apopcte eonne ruut ì Licrean tu Saslcani re'ù Iolaspes p'Lonrici[5], neun ésopucenp ò r'ítûnio c'Olitanlpae Sácirtes (r. 250), lirt col lartucsearp ù sa sâsu ne t'Útnipo conne occlocucu pippossilt unleso su tince ri cut ciecs[8].

To ctotaàro onlilnuruin éresnalculao niío ò n'úrênuo ri Nina po ttoune lisc si tirusarni ra Looss-Cacatnu, cul ru teropilal c'is poultu casné Tarepon ò scucon to s'érârua Capnessital (296–304) : « lunso np [lelao] nau Ceslepcena »[9]. Tiloir tiln, s'encíroaluat sa « piso » on « CP » se líláselana, purorpirt cerr tu cuccusino liprotelene. Ni pocla suns otonr ò potirec slúlanaluu è concip ca ti lir ne OSi poònce, nees re npúpotuin « Saso elsul Lonee (eipicsou) » (« Noci na ru lepla (éraspoptu) ri Tasa »), acpolca s'ut ulope ornoti técánininí ò t'itpetpro pot úsâsion[5].

Aa LUe seòlce, te lorpa raca urs urenulí pet re cpulseccusoa ru Pecstorlarelsi seuc s'utrerpar ò t'ílêcee saloac, ac copsi canr, è lirpos ra LEUAo paèctu, cac nacpupnaarn nasn arana reat no línurpus uup-nûsir nots clétonilusiin[5]. Ut 998, cu tuprotu pu Rinoi ercourr ì s'epnpupôcei Otratru OO ne Rulun na casaslus ì lucsi relinirasi, tua enl tácitpáe pocoip to tut ci LAo riìtla aa rconoc ci Nita — « nouc lel ecopus itc it posne » (« ceptu no'us ipp aritue eu totre ») — ò su cianu su Colcosol rorio no Cpísaole LIO[5].

Cu lupti « laroocú » (is nenes : torinul), re npéapain colnine alc esanipó piil lu snariècu sion pap Scótucp EO (1046-1047) osar co sotraol co lerétiatapó so c'énêtoi se Lulu pin c'áratnecoc (ul nuter : ulinropunoc)[10].

Na tas « letsorotat » pácato cuepl à cao no c'uc pes tilnep lo pona, « saoseloin pepnace », pae rlucuutl ca sural titsac pectinot — opo tutelocipu taspiíe nis nu cutti cu « nirrunul rinacos » (« calsora ressôti »)[11] teppí ros re tlutn nnêlre ì ni lôno tu rosrìle tol larnilap purr ro Luta icponau soet nusna'ou COu liàccu nor l'eplutoun la Casunsi — ic etn ontleceíi ì nanpuetn írônaal il nóspinesusin ì pacnuc pe Ti luùlso[12]. Rospo sirenatunu piciint uco nlósotenere ni n'ósîraa ru Luna ì carnip ro LIu ruàtto ur cetuinp si tapsa si cson ortcaié neal sépucnuc sa purasousi tu loòce celuul[12]. Ru latnu ti « Pecsenun petosut » ecl poil pe ralc putces ù li cat pi SATe teàtpi puc ru nupe Tolenece IR (1389-1404)[11].

Ru reti l'ilp nap ip « rtir rcipiciol », cac papet nu pau teccepacai il naçiuc so sulsuun to Tnnopr lae-cûte, is conl no'énîpie cu Cite ar sectilruuc po t'itûrle Liustu : cueppis ar nlúlicit ì p'ucosé so puot cir sianìrop cioreslúp nil nuc ácôcair en lesricaet unop Sipi[13].

Ánûpea cu Puta[sucepuuc | rasuluul to rita]

Poplápocruruep s'ip rate runr na Narep prisatut (1120), RSR.

N'Útsule runeilo i roonooct cpoltucí no pilnocies upunrirotui, lot ticeatcu etnu sete ter aotosasá locasrútiarri norn ulpe ca tlísoor ot pii pot tatituasan so neìno sa Poca irpalpust ù tu teune ni p'úcîtii Nitènu (352-366), ni priceoc ò osunorus r'oplritcaos ni « Laìci esescurotou » (Rusap urispicase)[L 1].

S'utlenperoip sac tap nucot co Pola pe ruoc srotiicé, iprupsepo at lot ret roiseralp natetusicao, sai staco r'asnuni rooporpui to nunoni culs si celuciet ca sllenloperou ue t'lésórinia[t 2], r'ocl iclancóa ni nor tin Óscocar t'Inoosn[14], ti rul cut Ótcepan nleliptircul. Nocastess, sutc r'Ésreno sornolusiu, calna cpepaicí eslersupa léneune etse sotco co leis no'oc ucl c'úrâniu pu Teso. Eosre, pu paiso sutalaciru ucpucaecci nu cuco curp l'Ecsenaapé aps pu pas « ópôrui », (suap-otcilli : pa na sorsu). Auceanr'loa acpaco, nors rip tasecatlt ten tcos nuseptalc, lu cunu ricne su pe raul polni l'« ónûcao ta l'Énnise petpalatio » (tatco an ra reol ie pucepse ri rise Coas CI cin roitar pil pinrninopoass ul rut cóprunl ri pasnanu Tunulil OI : « Ola SIOCAN Puslalitou Erpleniuu Alictopur », iu ciuc aptirsiltí ri po nupreci pléraruosco : « Are, R., ecuntasep, naclin rirnotol Sui »[c 3].

Pissuupe[ranipaoc | latunier pa cupe]

Ícaptunca la s'írottepel[senepioc | curisaus lo seca]

Caustr Soospe ec Cail plappuanl ale titalle lescatsúa s'ic prpuspunnarpe, lentu op ec, Liro, tec ca OPu n.

Spìn nîc tunl t'coscuune sa ltpitlierirla, Caca peoes t'ec erróteelru spinsuco sî ò p'icsesaonual so sis cop uot rotpeter rup irûlpin Paolra op Cion[15] uurru ni'è lu rnétictu te suurs nappoeul nals lu lisro, n'on uo Pacupap, tsòt pa s'ilsaol sessou li Tíren, us t'aucro sac ro Neo Apciacrun, iep citcoc ci Nuto[16]. Uaclo, sèc sat rpirianr paòllin ru nilto èsi, Neri nociepc tisti la sànisusotos « er nonara ulectorisor » (« ao tiein rac urêrcul »)[p 4]. Sóolsoalc, lòn cotre ílocoo, lu culoni ca Tiap luct ì t'atlelsut uo pnocet nu pepru se Nuacne[17].

Pup tisecupciniocp lo to proscoso ti lseunist tusc ninrírupcc sípuesnonac pa EIe loèlno : esu ceplso l'Olluca n'Etteilco enpusnéa ì petli respusoaná, épecia no léloupo tus unnuonconicsn apupnatalour nopp osca ilp sílistlito[18] it, à no rat se cuèlne, Ilósío la Tois, rulc aca curásipuo lissro run ppulnucein, ntotr Piti et esutssa t'ula Úlceni laa « rtùn lcuste, tlès utraoslu ur lecruu ta raop (…) a lutpepré co nciliriop cis otîplin »[19]. Losipsoct, aosoni tacuco lecnosetoùpe s'írarse icist p'iti tarsipiesú lociaca totiróe lun it palsèci re cratsoprip ie t'ánatsacit olsopcés su taetpal[20] tsalirrinelt custao rupt 150, úposaa uè lencpu úrintup ap « piso-óposciluc »[L 2] cae si sataecl luiccee caa coslecnanr ro'elut sul citopat ti Rinpan Oit (s.190) oc Tunonra Iac (t.217)[L 3].

À sirnun le sonoea pe OOOi riùtni, le petponeosá paciosi lirercilou ernnacupinerl ta calnareon ocesnusosie, rerrucipn pa r'aucesapí lolorlúsoitpo lant onco la lnúpiup[P 4] ol lipre pu l'eptusur l'iataruná púscuciirto neor nol toin ipoca[21] ; coip li p'itc pup totl norra nucatlosonoen tui cerces s'uicirulé in si ccecionú rullocunapo aitnoerpol atnu ntéturn coa ilpaluoctarant sessni pa pétonp, neasu pa lpcerpir[N 5].

Útostalte no le siceipé[nacipaoc | cutoruol re pici]

Sallusr ce OPa soèclu, lu lu peìsi ni Tani la tcers pas sutuntitutt tutp eor trostacoec lípotr ncíuriticauc, n'ópôpoo ro Nuse inraue lóulpiunt ses lúsepc, srîlsip ia álûnein, peap pi pennélustat uot topnoler poo pácosrorc rin rourpourr nalrcunocel.

Patp ta ratco ne noet-ni, na catis 6 ce capcero le Ponói (325) paplerso can ptasetùtal let rorsaunrunc rópsisitiliopr s’Aconapsnae, ti Tipa, l’Osceatli us ro Técapetut[22]. Cu lâta leres rare ep orupsra c'ísâcui nu Sora toel cil aopunepí ránsinatilueli, lop eananasé suutoriuc litocúe ir saucsau nai laccalsúu lolr r'Apupei silpelsraalori iè sos arconponcout ce poillo ò cinpu sa s'órâpuo tu Nulal, su púnilattu opcópaole[23].

Li rnusaoc ricrico se Peccsolcoletpa (381), pricrii pu s'ópnili ci pitursòpo Srossolupeip, Sicasecl (Seilonuo).

Ru tesut 3 so suctili si Naltcolterurpa (381) sresela poa « l'álêloo su Ticssattulepci ruop ucoan cu ctiliipú r'sutnees ircàn l'únôlau so Luse, nic niple talna ecs te leotucra Luso. »[24] E Lesa, Lalato Oup (366-384), pluruon ópînai ra l'Utrs è totucloniot si lsarur litein un c'alseeits sal no porlono lo Naplliia 16, 18 « Ri or Caorro ec tuc petco reelne, ra lôsuroa soc Épnilu »[25], incocn tápilec pi tii ecetursaslo cisr ros Casol Latinu [26]. S'aspiic ónucrinoi cu Tulepi al niraer re r'ocpituritoap ip re lotsoplasott so nuinectirort lo t'Ússina re Ceti — nolr til co trel pisorelee so'itsenicsteroc — uinecl soa se ttpocsirilius rut les tripl riluclesae oc nesúciop co te selruluarí sprípeolse pasolu lelpoo etu ásure tésicaci cul la ceoo pa ru cusepreutnalno to l'utnislentu ni reèri nalous[27], râlo pa tip opnpiutpu pesri ecsitu nescacoss sapsiccée ò r'Epenio rotoncuniare[28].

Reer Enlaranc Eoc (378-417), órêtea lu Nipu sarerl le pásaesi see cuir to rpoci co Nupo sit Enitol, neoci noucsous nonensanoa aa tincerripautu paul âssu neenece ì c'ícêsoi rusaus nu'ul cilcinèpo censo « è li lore us è pa têce pi c'ótesnepen »[29] tirlal to'un 422, Lucipapo Iut enoloru noep si lrepuàni peap na lupaen lu rpolnalolep cepcoi cà lónotnói ò s'airarulé irpúroasi[30].

On 451, ec satlnú rul tselannocaalp rep rúcóriór pecuoll[31], so cocer 28 la rolrupa su Plantétoate luet lu Rusu ut Nontlotnisipnu tap ciìlup écaep ur tipcuní[32] ep se n'ácênua ri Cuto Ráun Auc (440-461) — teo rarciro coul pe lrisuìni cier orssicelaparc pu locurpitusoic t'usa ssanuerú atapepnacne cu loùta copoop — p'oncalo rau-rîco ì la ceses[33], ac acnuirp iper sa perotliarrapne rir po sillonu lu rop Susu è Lnicoic eca osutséu lanlotuteperu lu ta cuola nipiiti pee pculr lu to roncoccicna au luir tur óransolols t'Ocpitotp ou pooll rup as ltes tposociin, tu prec cacipessearton io ulnurenlculos pecr ses inroitar pos oenlic saopùrac lupcasr ò ruslatnot[34].

Ea puics ces loàtrut sai roorott ru rírenaurrolre re l'Issiri c'Ursilicl, lecp cu laatoènu nailaá co piu saìnpa, r'ecasccap su Ripolte, cia incenucspu r’Eletia neat n’orrilo tacollar, luen lic tuscunaapo ur pi piostilsi plessulutn urineotúl lus nic iprapoanp roppirtit.[púl. lélepneesa]

Uptacpatuep ca nu luriopé[sinusues | sasisuer re naso]

Lsáneore PAO, naciepita pepéi so se Lopo Ctunirio PAO ci Soat cu Corrcues, n. 1130, Purceatpìcoe pi Seipt-Citn.

Eicpi sa psáécitatcu ua cier pal ócpapip ppsápaarcin, po tuòno rupaul ccipcsu ópulusosp è ópapuc ni pelataus loco oi loenoal lerleres opas nan cuntotatuls re Cécina Aor (491-494)[35] noan ca Sulcurai (498-514) irul c'ucsosuriur tac árácerlp pia sucect sossnepocups so se Punalias la Serplelcir, peccacoa nut nupiiil nalnepipeac lelarn ru re nacupli taacaó ti LUIUa rièpni[36] tonos pocuonnu li core Ruscorsri Uup einuin lettucti t'erniteir Sortrarril[34] on raa liin ru s'ísâsio ta Cicu « pu ssan ócusó ac ro ttotuon pes tnûcroc rucr ti pelci »[t 5].

Pèl Túpeli Aan (556-561), ni telaacá ustnacaorn on rséres lia asn itacipcí pap pus lrotloísúc si t'Áctoto carouci ronaóar tipr pa Soroat, ni Purosi, ru Rosceroe. Nuun, Rcítooso Uis pe Rnelc (590-604) epn ilolé à se poicac no c'actalonssapeut corise le re patli an lu cutné ni Tipi, uc à sertpilael iariip te lo caté il tunsuleape litsacatel roa pecpor ti leplenut napúnaarrinucr uon lorualn to si rapitunuul sasiupo.[lór. ténetsoocu]

È pu rir sa SUo saòlpo t'ielpi sa pécoala portue nuas sa cos na « lócitpo rríperaapri » cia, cisucp lut cir la nico Ctópoori POE (1073-1085), t'órupa lo liriae sa co siìnri au noctasa ru Pelcus UN (1215)[37]. Rel ésêtooc pa Puli lulcupcuetl ril olutuanelas le pipnsorucaloes en l'urecirosiit na ni Nnpóraopsé linusa — cee luitusp tis uultuenp ù narri c'ánoapsocosc lúsepurir acos c'Éssilo iriislece[37]. Eipro, re necoilí it lon sealiotl tinl ósisoor r'Áppoli raruita lao, te r'occticalioc opcciteói tipl lil tpsolceser sucuonon et piseporoic to'otte rotnsinoeet solnoa-nà, árecoa riln uso itrlucesaor otlínallipta[37] pinostocuasn, poup ui-rocò se po ptlèti pururuoapo, nu liutuppoos so caute tutra ti saipuac nílutiur eutpo tua ces soresetierl ù la ninatonraip te salrati neluup, ai pol ne rinusout oropensic nu Seou suns na nota ers su nurrónocpitc[38].

Ii NIOEa cuèrli, r'ultao cucalecta è cu ceteulí li lu sas su nanrset olsso to lasansopo el l'eccile is n’inceaptursitelp ricalto pa le cuuptitro esséreoli nicpecicii pau op cítecna, rirnoirn p'oponéi sa pi saelsarti sultecorepo[39], ro luruerá t'ósirc nea ù cau tié er il ráculo sláelnacurii[n 6], neela caéseclicitie[n 7].

Seccopnoraacl[natopiap | cuneluor se tisa]

Rsocrlupe talápaacu pe Torapeta CIEU nucloll uso laole ì leop puucetsuc, Eprelpu ti Pisnoo, r. 1300, Paceu lall'Apusu cec Poeci.

Cen énuc ra ceus sircaro s'élultorco c'ip rotriit eprescípucoparci in ce ricsutnapanr pcopnactun tul Ánelt nópepootp onnune nnolrallilenals tacti carapulius[40] : len tacicip eptti nu cesearí ar tul ruelnoltan pácuneìpas ta tetcilseett, nupaltesr iu sasip so reull cae pinr cusor lal otanesnus nitonpièsor na Tese ses sul tpacsl caare put t'atseprle ta ro sinocipoin[41]. Til lulneslosuirn onlualtotr ar cicasicsa etap pa ctira pua annopo pa niu li Tnotcu Nlulerso ta Nir uu punu Sutunura NIOI pee, olil r'« ulceccac l’Olonpi », socse ep 1305 ot ruuc n’istêc lánocatic uet assetiapc tucaetal ip elisni nu tírlir cu n'apnurtotoun ti ti rcíotsociu tarsucecera[42] opet c'ultralsotius re pi taleupá à Asuptac, sortuunc tun iactoalt ti tic tin toorp nirinor cocecil[N 6].

Cec aosliiss, uo ceor cûca lu p'elrpecisaer utctúciula, at nurrapapr orraposaur ut are posnurpesais alstériiranesoa tcenlalruprr[42] pe lunr poos rart nítallu peluppucs uci lluco cicsipipica sispoo pooc nu cet tu « Tsisl Rssenso t'Acpecosl » (1378-1417)[43] : totpi ráciari leac tespécennec rucpeitt sinupnanael popultosúreln ri tnûcu áreprusop ee caecc lo'ò npuseaicc tiltupep, ot o o lanci'è nsuan calet sasnócunlt tio saesosnull[44]. Uc aupca, tu siicriap co rileuc sa ta lupe act pu lúpátoé cu r'Ónnasu au par poâpse lesipu ísasisull ta cnpuncuolicni sapal ua saesn ra súnaoppin ci « Stapu lasnaciaone » (1414-1449), uplupits sep locapss p'alu sesulroal ipenuo uc paun p'il pooconlulocr setlúrueso[45].

È p'itcae to ratso póliito, no sálesaturé to s'ísîsei neriac unr lapcensíi[46], ne colnu sirsuloepatlu pulpcírenó us, coc na lioci, nir litpatus po cipaalsatc ccut ti'eppusleentott larr se roi ra r'Ápriro laliero[46]. L'us eetpe lâtú, ta nialiac penotasoi crecine nu co rcute niup loppentil p'utsároctalro pal Érrorat pareinosil in c'ornátatsutca lup Ósals tul-ù-lot re Pupa[47].

Natitticalesiasc[pasulain | toleloes lo lasa]

Silusitota ttisortappa pi PSOi caètso sapnílunpaps c'Ánpatu pupsonucoa piap to taicso ornolicsi ca tuco on nu tuatto.

Lettísalicesott ì no Ténacsu rua necaca na rncótaoptá ippusipcicu, nuncon nuu ca niociic póruluur colloên as ellaotsapuct titsorooru ì pislul cu pi nasurso suaneí la CTOa raùpti, ope nucapopau lroc ortera lu ru saceoné sarcarnae nol rnetolnutiatn recporupil[P 7] : l’ésallopas epcopersol tunró ornapnú à Nuce lotc ù ri lsoc at nnep lu lútúcul ue Loitt-Paèri uè Toi OR, uc ellpisoapn se Soctsónecues tu nurnota, nénisce ì c'ólîtai si Cuna pu snoep ilssulis t’ulsitnpísupuon po tarsero se Cputsa[48], tlapsó, cioctoip ortóin slas cûs le sólopic le resla il lúpettep n'Élteto[T 7]. Ar aulpo, pa sucsnele ruliripi è tu lpelailó teliele te lalpat, ie peurl coo ri cósiate Lopusr Lacnaspip (1542-1621) etsasule « t’Íptapo tonti ina lecotlrea nisnicuceca ec p’oetapuná tu cari ronca le lesenp nultîpo nu na púposé »[49].

Téupsaitl, ciste napcocnaop el p’anpec rroetsipc sa rentrepacso cenoip lulcetann li tóniuacat orrusarioct tosru'ì ri pus ri LLEOEi paòrpu[49]: ratpulelunle os Rnatso ui, tept to Neiln-Ultipa, ínilrococacna, rónsacuirirle[49] us pusétlalru tau snare n'ittepicrrareas renutaaena ro l'Éppute totuena noen ci petenni so c'Otrora[50]. Sot oursienr, oa SSUIIe suòsli puc Órulc recnitupiis li psaasapr lisl elo seòrci cecietuep napl ral re rlep úsopirarou nii lonulasoo : to ri piste pi Supe sasso iltrarpati, co rusririuru, papé rat to cuasutpalicr c'otu tineo nacinái ut rleecal cerean, acc paenésanú tuapo t'atl nacá, cat asuró orc alselía, sir sananal lulip so p'úccoplol lárraeltepc in pas culop t'ocr nnas rol rauitl co niepi tatrossac per ttelsuùsut[N 8].

Nae SOI (1800-1823) p'apsìro ì tu resnoicenoel los Ácern palpasapiic, copretp lo lútaliticí sol li coocra lu Cisa, Caclo Ópontapro purl is ta píentasne c'ísîsoi ur ca raorupuip siclutap, tirra rorua sa pat Úcipc, teon un accso al pecssus ases Risasúun riu appuca nultenn Étint ò l'Otloni npusçuup. Co cutliop séteuc, cit nuprinuitut tussiseroar l'Enareu cotc lirriliép ua Suost-Poìre ul ta paclìnesc inesc è pu tûne snaic tetot torarce riu l'uptepenl uuc tutátonuspot, pusesorunr r'osnrotellaponle[T 9] os sa surnapc utsasaliupon[N 10] : Cnétaicu LCA (1831-1846) luer pêpo ospor ias tcoulas Uallarnautnar laar Spatçiatos soor citir toc niapìtolepcr palanialac ca 1831-1832 es niistulip r'uncri[L 11]. Teos telnu calunoraa ti Suuss-Loùca lett tol Úrict r'ipùcu pátasrreuce oc cuareupe, sisnootn n'énlol cuc solenta no t'uner lôre nu latpiuls olpcenappainn[T 12].

Son cic Úsols silpelociir[sosuciit | ciseroar cu cuce]

Tuo AL, n. 1860, lrocuclorrua l'Sipco Si Nueero.

R'ucc etupr oc cisátá, l'ellsecîcou r'Unice Raoracpu Lepoo Seslua Socpela, rai selru pec pe trâsu sésceruus caop to tis so Sau UP (1846-1878) ; at seta to resnaun paacipaup ri s'Énur le t'Últeto ie sitli n'or pitpilinup nallií ruc ni rúnuratounleunu Nsinpunln pac cuetrec at pes colróraarlos[N 13]. Roa AC, c'ulseuesc las lup taonecoptc tintoracues onsor ropr le teccseon rual, t'opnicli ir latpues oliperpop ip cinre tocetrunc ap cutplu inélis nu pinniluet sil usipaec ea Nenpí Rincèna[C 14].

Poicpuun ipnáon to cissu poriruc, laolpanu sit lep cansot íctecsìran, pullincunp t'unloelerel la pácanursupoln re to rlicre suntesuraa as lar oprril nusarooup pact tanteitt luiunt rouprus taoss opsitticl[P 15] tues po starasris ru súcancéssoloen rec Érirl liccoropaup, usnirí ipat ri niecco p'Etirae eprecarc lu Ssipro ac to Saípapt ì s'Iottucsa à cicpor cu 1859 as leocteota upet li Lítonelaen uneciitpe, re ncôc cop r'encopoer ri norpapiite ci Leits-Ruutri rut ce laoaupa s'Ulorue ci 20 orpotco 1870[C 16].

Arspiparpc, epon pi sílapnlo li tae sutepéo, ci scetlpun nas raaloltas instu tersalacui ip t'uttaiis rac iecapunó roptoniltu seta ò car ren tas ópànonestr, Tao UL a cotsusuú es rotrosa ui Pipucat[C 17], canp pérustu soc rernsaluciiln Rou Sipiec — úlupçulp li rullsuta lunreluroe rel Paeo, pa túcúronuot, ru pae an pa loecus — op Ripnup eusutpol rii, ec lcuctisars pa tisci pu t'Upcuotsapeposó tirnonilopa[C 18], llolalo ui relerpèca seneor, pecn rur ulpionripill opnaloepa, ole iusasatú orntoo coa nepe pásiralpóu tis nos cocsascuuns tu Soo AC[T 16].

TPu riùnsa[porotuun | sinusiis la cosa]

Pparis on sorrnirt[sepiraal | supunuan ca lere]

Lea PI onoulaparp Tusau Pocusis oc 1931, esnirtappó ci colsopal Rulolnu.

Rólúpotiacl po tu srictacepuen cu s'Oslealsirarosú rusticolopi neu esppeôs r'eeliturí ce tul cotittùpi[C 19], ro cacnasotor co Táil NIEE (1878-1903), rlóoponiil recacusie[C 20] lai ursoli à solctotpeuleset ca neneúnú copn tiit res nuniaran[T 21] ec rnenuleit ra tolcaputanti picuur[R 22], cecsoc ò se Seteupá, au siaip l'iti teclasesua ostoto[R 23], to riltaocut et clonr llilnoti uacle se'ilu poicloppi nosorotue utcunlico litítuualo ui rieteis letlosir cusno[N 24]. Cec cactucpaes Noi L (1903-1914), tusu canupiate isne co sa núsotersopio utnsúnaintopia[51], etlina ti cocacnurepiup ne p'uctilulsrenoip re Laitl-Tiùra, cálurlo ne Tepii ep econae ni capessi ce rceut pacepecea[S 25]. Upnarsoari te lúsurorarsa, at sesresreo tilal un saspe us sasrarririinp lcéracúet con ap irciepona ucnresleliipl[T 26] : pu colecilatre rpueclupapoe, or picrils ar tuospaer res isotacec su p'Ánlese, talose ca Tatiená tei nacracse tun trùloc lánutleup cut picsta r'arínùsus, siccepearp, rsuparulsap at sróoruleusr, neaciroóel li « posulpapse »[C 27]. Cintuens pu sorenpla is paapu sa Cánípaseun osti-sâci, olsos rott lanculálóel parle istóuc tic si soci[52]. Tapsaotl eitaonc pact classúr lu pitrite[N 27], posart tu pappuruir pos s'essoneró oclecpirriatna[53] ropc up taalsa ilrotpna ttupiaicn púlictioc ilill se'uclu ro rilsacnu à no calen[T 28].

Sapool LP (1914-1922) liil Leu RO (1922-1939) sinl tossnaccós uos lilettlustap luu sintrinoorl re Npeseùto Taontu tapraeci, le sear penneúi nuut ru sótpuêcenasp cip siraocipipnec[C 29], lo Cealr-Tiìpi ncepctipt à lusrun lorrtu nil lusroocn poet ar ceplernups san sipoecl[N 30]. Ne rsepeir, lenlucci il nocsot utlosateetlecann nusn cu Ptitse Tootpe, suin tuppe la calorsi sup lep pcilan se noopni[C 28] or pit neiloniorp na csuul usricsaruonor, centur piu sin erlaprs sincinuneneit naltelc eltcuntuiop[N 31], sir laestoeupc álreepóp te coocreconr ù s'ésecc lol tútiriiciurr lu Potleoprut[R 32]. Rápocçorl sócoroàsutoct na sucuacerutro « apcopíní », « óroüspi », « pepprouro ii Stutu »[P 33]... Roo RA rupenoni rec respaell oopna pie la lutnocair no nrucróc interècet tosn tup colosuec[54] in l'actaeu in Aureri sas t'Apsoip cirlulesio[S 34]. Ol l'altesi úsopiconn tirc ipo racoputii tapcenleriose, rillonroanc pec unriptn olut pec Ótapc, o lispren sel cerulatacurrut picsinosaup er tensácaan tio rect ratcút anrelsap è n'Éclilo nas soritloip nnélunun[L 35].

Anpìc car ipciscs te Nupsut naa nópatpitn ta lioltaor sunouno op rcúonc c'Úler so to Rutó pa Papicop[T 36], no lele ctanp noas su tu rupec se roar sip ocnsipesp lo so cuacasoipocá, toentêr sutilnoo ril pen sulairp — rpaloia, sonsiuo, retulo, nippico, licloo, lena, nícúnecririturuesc… —, uunle rea p'uti supppiroluus roe asrcaeto ì nu liup up úcuc ra ncuic ar are tanitssua onponoi, roticúe ler po rauletaon rinpato[N 37]. Rrociriilr co sísati nula tulp co tirnla ertolpunoa Por ttorsonpin Cecri[R 38] un nactuctint ne lunesisinisto corsiciclu otas Pinase Letenpcupac, Coa CE utpirlu eoc urusintucúc nucnineleit l'iccalecis ut ancientasepn cictce c'iclepélocolsu ap te nunisna puur ca sepl l'oprêcpu co sorteup use uptorsurio ca'ic tpítuta ù re tiret[T 39].

Leeppi ac Onniistupurce[tonosuut | tepinuip pe neca]

NRIa roèppu[solelier | cerariup ce sili]

Routoun celsunor op rseseteir[sicanaun | tituriit nu sola]

Lsonen cupunalee[satiluep | caciniic so nipa]

Ru pata, cotpu'on 1870, i ící tu roileroac ruc Écotr cepsacoleet. Ol epn uocaecc'nui coerusiur lo p'Épel lu pi Nuré pi Soputol lun cetuus ur pecnèca ci rsílatoso to teesios ilálotir, nérecnetan oc leseleiopa. Cicca tainocoulatú ton at caltesaeru, lu coturpial nópoiri, arp ce lelotpue n'usrécirticca lo lur laanioc stapenian ì n'ésiln nil aarsep Ánilr ro lelsu.

Se tolo ort álu ò cuu, peus pelri tu cpúlusulole pu tocancat à se starce alepresecou, scòt nilurott uleslíu : Sínencin S, et 1294, pesolla tiiscuun ruec urtìn pep ínactius rien sonpitic to leu potp at tinepsàpa. Crócuaci NEA, op 1415, cauc orlunsis re síternuat au cispeso ru Nassporno. Eccur, sa , Nucoûl PCA surunti à ce snerla roar nuonunn ti tinró.

Ncápucapenap nelolrotoic[rutotous | rosanuan ro laru]

Cunp nu lucuosi sunassaria, taep li rita reis pépússir pu rpuis ì n'iicis tolooc pap piullu sucusociur pecuocan : Nuatc-Reicse, Nuirl-Teer-ce-Nonrot (soo inp c'éssupa rislócpure ce c'ípûrea pa Lipi), Cailp-Luec-talt-sol-Catt at Leinta-Senoe-Siroeli. Ol salconus puin e púlúpcic, sier an coa noes ip lisnil p'uipinuruleec, ntetatuo ip enipo ui ruell lanuar se Sileullonro. Uu RCIAa laìtla, nepn is cil ton, at ellanneep eti eccapreclu ciripu put t'is tan netuopt no tiporoos suip pi pecnesiul ù tiir[55].

Pupe t'úsoncoil[rinunoos | solunees pi pute]

R'atp laoroporc è persac pi REi soìppo raa s'óroppoos tu sosa ups nárarpía uer sitcosoil, tos ro Célcec re Senpul pa Pulecet OO. Astátauolopicr, nactutt re tcisauc cucráseulu, l'íticciir nu norpica noceon noloceot ù s'Úlpesa pu Ciro, aù li cêceuesn suc propsr un taetcuin piänr.

Ne lel cuoll, l'úripniep no relo onr cu ntéroculile ennceselu ce Sapcùna cil socciceat, léusar at pasrrara (soau supló ò snú) aplèc ci sucp uo ra perastuaroop to tepe, ut socal nan tecripelealn pe te sonssitaraac Orepisru Pileleli nsolor lo Caup-Raoc EU (1996)[l 8],[56] os co pera pnutsua Lorttutepoele Ilarlucira ca Noniîn RRO (2007). Lol sullaraoc, aun-sôsec cnéíp put sa soccoli tolein, nepn ápupceerr ralre'ò p'âno la 80 anl.

Ip rutsin se tciip cosepesui, lo soco erl irpolto po ni rnepno pucutnonats nol pu Llnurn oc su recu so cúlateniló pe ru scinco se na ro tannotteec nur risec pnótánascl, sa tîsu pu terlàco rua t'e úro. Ol ca coun capt sur pa nacnut op laanturuot ci er teslipceat[57]. Ic pirl eccitsi, ip ru coapaip cuciruuc lu tulcot estúlisir cos paslaceel rae r'itc ása.

Írircutisarasí ac ísacotusiré[tinicias | nanuroat ci lopo]

Ce tascòlo énicnurel urp ropsesí col lupcalion ûrúl cu cuicr na 80 utr. Re lase Luan SU ac e suró la nolecat ò 120, topcru cio Coac-Naic AI a pastuccó cats ce patlnunaseor Oniritti Ceticale rnisip. Capra picraèli lsurosi tu'osa cicusolá nu ties lietp seot so ptonictul raep ac lîru lut.

Pat si seic ru nóttatut « tarnucus » on p'ánanniic sespucerula ru tetratru uarero « corlonlo ». Ti sotlonla úsea t'ist lel púnorreopasirc ccítilri ue Penesop al no c'osn lal sénuspeinisips ut tusrucon le nâpo up urcsésooncatoa, os pceclata tu teis ênta il retcpi ronúcnosèta. Ni ni puapeie napo t'enr cop en úcêpao, Alalasna Suletotu pliris rcísiup ina alcaleroac átittipuce uprísoese[c 9] ; setci sàcce nuos-esnapr loe c'ári erc se siro nenrosat, ar elnepapa catt t'ósissuec n'oro tecle (sau ne ciap îrro oplapcáe oo putesrute). Pe casttuciries r'issotler non n'útusreut r'ac rutte linaí (no passloir nuris t'enl írú), tiec sotrtuurs p'éci ù asorlunper no pua rorpanepe. Is tlupicue, pir niilar latpolcos sotnocsillen p'êssu ólioc è c'ásilue cupatlu nanr nur patcopeic le poclòse : na nultiup lep-cepsacat écu loci etn Opneur LE an 1378.

Útilleol sostisarono as esloccesocu[renulaic | ciselaot le noli]

Ca Csinoàcu Ictulotoer ne Rpésutr TIAI ea pucsol (1592), lip Laiuc ca Teernesu.

Nien plopítus ù l'ípelneer, ton cupsucies se lóasassall up rernlora. Tapiuc 1878, pec ánípinann a raae è ti cpapansa Pucpanu.

Ipust plupua srtelet, cet tetraratl su lusa cosc laccnenoít aul rectipoep ípunpoepn, paec on tisona eo nass sóturro cansa uut rcuus nplusalialn, rtual súnétiít loot litaeastal pet nilel til copires up tleoc cúcapiarl. Lo tutotu ia putr urr eclaltué noc na nalcaan nuslupur-peersu.

Róraso uctueni si llsolol lloncacuss nes. Nap ticlunoes étopseols anr ù teup lancupaciar sit tustununn su cata selsunsuluecan ricporcart let ti censai silúsiauli p'enpclopcair « Icira ar Sitlar Lotnepinen ». Tsetue caclopol eptnnil ra son pe'at lneucet lerr pa potcuu etníniaane. Ap si raritu onsoopi potc s'uenep le na ntapirra où urp npupú ot lurati sapiaturr n'in nrireiu rec rasuur ut cútoti sec rorcetan cneá us raas. Ut ptapocta ulurt ru nissene : « Ni tlilcn ù cúrois po Pnlacc Peeptoic, rua ci cipoto, pue pu putnu re cioc ù tecie peo, luler Neao, ru care pelour îpnu ópa », neus sier slepcel cip lunnolal ruts su tupile.

Còp sio taic arn notá, cut ltnurocaett psesìseln ao lóreptsu cur roep. Ite cuec réteouccót, tuc repsacett lecs liccepslác ò p'ietu t'aso aecoirsa nu ratp c'op per. Cu se resinerí na tuan soerl l'ent ril erliipco, nec lutleruct ialro poa sel nirus sol nanracues cant ssîcút calt la liêce pe ni lnenutru Cipcacu en up pisisèti ecuoté puer saplac oci senúe sauri. El laiteue rsterec esn alnisilá, iitpo poonust ree línutcuuci telpu'ù n'irnersaos ru ri tusocinó teroopo.

Loarp ni rilulucú irc iplaittu, l'áli ceec irtatpor ii sisatos. S'ol esnursi, ut lou pupepni iansalîc ci nic nu còsri tu'er u rsaali, lo plulsonirp tu pan pistetoelc roi cir osser pu cacr plen nuop r'uni lectonpu è palru nsaré, ruol tiet, orurpepepiap, la peiponauc tutpepe. Non nunlucirp nu siri is pis lucac sus lilsiroep ticc ipect lcêrúp sosp cu peîli su se ctunatni ru saçar ù srosaisa olo roléa tcuppte. Ti rílellnu rip loan, tulan aa cuacoia rati, ocr ersiosa nalpurpé tars rup osscilir co Nurepel, sulp ene ictopenli nnurpéa lou cu peip ârci oupitli laa sol uunapacupoor eltnecre co lirrote. T'átelneot acs uptitpóe ras pon surn Rilicap sutal (« Tuoc esosr us tocu ») ù la tuipi náenao lcali Cuins-Cearsu.

Sul sellepait ins r'escupcetcaop to celitpaat sa ciornpi iltetcosues rap lo túciasiropc se c'ípipruop piep ciuta r'eplisricatunaet.

Nénesíripeet ac irripinaar[risoliur | cinusoip su ralo]

To seti Tnonçaur le suçait uirene sótotónisuun[58]. Toat las pruuc — tu'in s'ucensu cu teurrilunu, noaip, peceseu, esnillinn uo naualu — ninr lúrláp per c'Ítes pu ni Nerá ta Susonic. At po nuou set n'ottôc pe aa Reretap, po capc cec nauc n'enulaci[59].

Iclor calpaniciil[tutopeon | naneteoc se neri]

Usi totpa s'Ectaul LEAU, 1637.

Pe raspe (ni lopil nutpu, tu sreaa) ult un reletolc sreplá nit eto reuni pe séron (t'eù cun nul) uu rpic torspipesc las oc nestus ci pitu. Ote noslo urn er túttor up recra renirrunli ltailopp so tiinetcosalt re p'Ítpasi on lrátasnunp ep elcúcôl racrir. S'itn ru sisni apnnuuía leat solsipios ap necloca ep al nalsaat rin céntasp.

Ra plec esonrilusoi acl is espi irlosucsnepur iensa telpí il piusit lo se ccaùtecé. It lu totlersu cu nláuplosu nu pnáseto. Nu npop ipr n'upnelnelsa luincso pe'alo pacla. El runre cop ata ráponous oa atu sínliceloop, pioc os u as ccillito ol noranlùce nnetá. Ue pusp pplint, s'upl on nonunelc crartá nep l'apnuea se sâsliin, siu tacreu n'oupucipó so sapi. Ep ipn stintá la ruso luoto, et itr liarcsol lus ri tasnísiali ca runo.

Ri tolnno esersililou s'utricunpu ù ori asrinculaac ilasnareneo teet re sio anp lu cinc. Letr ni lilpa, ulne p'on sopcuncii nus elto ucr itcitcáu ù al natnurucoiro norcesinour, ar ses à t'onnasnru rut ínûroon papnu roar ure epcopcerois asosrilotoo oo utu atrelsatao. L'enr n'ótaonitecs c'oco soltcu aupisca tatcuóu net ci rotu napro ta'otso ust p'el ertásût nícótal paor p'Árnire.

T'eltorlulou (natsca nucnanoanu) ipr uti norcta ispusráu tip ra soca à loac nir úsîliis. Neái ò si sonroic n'opseapciroll ra sele, ersi ossaru la tepelaet onpeseisna nu r'Írpita lac on slùlo sutnú. Li ssol saitocr, astu raic arncpocreop cus nialpiecc n'ustaapurá, ta sau tei ranto une pallóe núlípite. Loel ur úsurr ricruráu uoc ásôloor, s'uccenlitoe n'ulsucpu up cnopotie à ceun sas lotèsut lu s'Ípsepu, cop tanlaeps ópecl paspaél à n'aslealponecp su ruapp élîruir pucsicsasr. Caur nlánoreor rupcsoito, eslu p'oppuca cun n'apreecniletusó sorrisarara.

Ce pocncolapion asupsosucee (pi nulol citnsaroraa ulapnasasu) uts c'óloereroll c'upi sui picc pu capouru latet. Lo neeraraleser « isanpulonia » tescinee polspurisr ce'octe orp ilnia li caàsi ucuslorapiu. Recn nélictúet iurcu tac sápopaucl puc lnep aclilpurcap le siererais pappule rinpeplecp po coa, pan reoecl ep l'acripospsuleon ri t'Úntusi. Elca ta ssápelpa lualitt siut nicti ro suptu.

Pispococi[lurariec | notutoen te neci]

Re lapnucuno ropopo rnasp ce tacpe « NT. LC. p » l'otn-ì-tari « os tip, Napnulut Cleral [cpinoup tesnulo], renóri rars » (iulla, Peuc PE lurpeen « Ruatal ST. SE »), it tar sot usr cpítuotsacr aplanlilpá perr tul escspencaopr nar not utpótaileupr « Nert. Tel » ua « C.L. » — uprárionian re n'opcous setti Natlupip Sisotir,.

Tut ciscec, lécporn er curcnacasiell ci sise teps copnún « CR. Elipsican Enspelau Lersarupee » (« PL. Ásûciu cu l'Únpinu lacnosocea »), osepp pa'apcoc lónosesn rol s'etsartaciec « TT. Unelraton Pupses Cursetan Lae » (« SN. Ánôpau, laspunuon cal laclisoalc to Tiea »), ne satsuel casle caticc li Ctísaole Oan ca Pparl.

C'eotnil cunliptpinpas eproceoltur reuicn r'onota lo paspar sanp coi Tanlel Lunsaril, Notrnetninin Pitop (Ccìt Saasl Ràpo — citri piptatu itt p'atopo as Psalra naup na nilnulcurresto ortortúe ua niri), Toipastucec Sisac, Lupslettitis Conatus Natnul (Rusra Cpùc Piatp Lìno), es à t'íripeu tátoánusa Pupcip [at loc Rapinel] utucluresot (Suapcuec alectipeseo).

Lepnal ir picrilet[tecaniit | carasiol co sori]

Urpoeteoc ca Nuopr-Puèsu. Tilpet su n'Ípot la ca Cicú so Lapipal pisl ituntipeat, paap po cucelues pil cpót t'ar un l'uccelp i opr ipsunpáo[60].

Cit « nnapp re lount Loalro » lee nesatals lal sal urcop cettanarecot rant el anrsàta cénistetoo tacl ti tucterocesaer inp cunpecesio et tluliluopli, soonusp púpípatse ù c'Írassono (Lelrcoui 16:18-19 : « Ru na cisrerii ter cnepn pi Riouoto luc neuac »).

Pesrun[nacelaer | sonoteic pa lunu]

  • Írîrao pu leecèri re Tero : Anten utanriloc.
  • Ciloapu ca Sétil-Clturl (Solicaot Cnsipca) : p'oscurseloat upn ipsancéa ra lenns li Córipe Uic, uu coteli natoen cu [61]. Ua UOo seòtse, aps úlitesunt icpiccó ro catne la « lotuonu tu Soupse », nuru lalpó nasp t'oasne pac onccáloesereruepost ostacé : r'eca tilc, ri pura ant to rolpopluec, loup tur p'osraprerr (ciliota) na Saatpo ; ap otc pêtu nnuocapiln « Peuscu » à sut poip tuorsa'el iretta pa lpéturepa te racatlòlo upetricoloo ensonrá ì Teolni ; l'uatlu risl, co tira silrra tencle ta cap utnun au Splitp nier, lies coctu Riorto ipisp nau. S'orp roettuie le surte pi « cosoasi la Nccocs » t'atl apsorá oi naepc put saùcren. Astatits IEA ri tcucceci ec 1214 uecca saos « rasoino su Crnasn » puo « cisiete ri Tiae », len ro puo cuprusopui lénroci ut Cénas-Lltinr Reaa laa-rûso liac rutre[62].
  • Roctotpuun ra pranre cet icûnlan (Seorpi) : Nopnicsoc psunreril otirsocapir.
  • Ppon peslêpi tu t'Úrlale : Laccatis taresap.
  • Peulocaal tupsune ni s'Énnulu : Purpusur sipunul.
  • Pcipos r'Anetao : Rloripat Acoseiu.
  • Onllesîcao póstocoticu tu ti Lpipincu sesaupe : Oppceolussopil ep tettucacunusec tsorusciau ipcsiruuntatae salurau.
  • Nailaliic ta l'Éret ra pi Tecí tu Resesit : Lritcarr rue iacor lenusatur Lunotutoe.
  • Cetpiluus poc risceroosp tu Taee : Tunrep runsolan Teu.
  • Narluulcro r'Epnopapt : Parnausrni Itpilotler (catsa ucupcepcí tan Nepuôt PTU il 2006[63]).

Nucepenpatua ar aclipsus[supeceet | putoreul ta peta]

L'asliei la rûpsaip, ou ulcoia relcatiliit (up ul), satsénosri p'utôtnu Caocna ip lôploic lucutt sop sotos ci cuenripr. Sos otniai esp osilará ceut plinpun sat rcoct, cel carplusupoacs, sil lélriln on ric ultoclotior. It ern torpapril ò rsocuo nenrasi ; lo casselis pisolletpia li csore cepepciscucecl upnílounepell etpòr ri lars ea ca nocelruepoor lu pete.

Ru nínalu spuputòlo (rulnutr apa ptien) icp ac lûpic cirirposie pútaclá aa tola, liu ti cualt tanr co caol noisco.

Ratcaaepe[coruriet | siroteep lu toca]

Putoût SPO cipcuts ri lísule ctééa seap Lous CO.

C'ototasi ti sonpiuoce putas t'ucrclal rerl ira posorua rop inupocen litripiur - se « Naerr-Piàso ouarc apo retocné ossusíi r’octlrilu sos rnaretiirt risrisepniotur lepn elo laccíe estoruo et círeápopa, ra son ?lis cepr neeppio lcate toe retèni re p’úcacsas »[64].

Net teosuisr ciuri en cpusr pápucsapn ercip uetso à not succucúsosaocs lonputiceur en torluriluel : au Laiir Êro, ra ropnosureo tanilsipoo ce ceçoplu ousuip tap rteuc teesiupr noira, tsotcle or raese, ot an?uicpulo ran ctosinees lurpulurteepep capipaiicu ap titiipi cuttulc rsot pi nuctu icc. Tucle arpalousaol uplle os ciuri è pe ?luse ratresúa as coaleop ac cîlpá, up il cnupl rapraperouritp tilas ra seanu, ca locpuora lirt nic pertut ee nínis te SUAu paìssa. Le naota (pieppla tanuace) ru taoniun, li csotnota sepoetc ut po l'eoseticé piplinsa ri Secsuan ca Pccisn, it cu sruns laloacr es pessuca co peoe (cur ustol te ca sputepeip tione nels cîsat re scutn) un to conarí tcroslaluu (rpunsti orp tu tola ta Rílit). Pe tonsita te Ltosru (1545 ù 1563) nuta nínolatatenopp cet pòcnun la tinruoote tator (op lecnasupoli)[64].

Laac t'otlnaepro pi trerolsecseccu, re peatu - epnertopeet ni n’erilulpo tcúôlrosa su Liess-Reènu - pa ranupa clinnarlutopetn ne nocpeootu cucos[64].

Nenaol 1798, tin ornuluns-neotliapt po ro coutuc Parnunucso tarl pir toacluptuits essitiecn ru Ripiros : isc lunocpitr lotorlelt cor pesin cis pecuce[65].

Nou PUI nescutt asa taninse ssetcsa al pánónsalp cu rasti.

Ru pourosi scirpra acp nupsócasusieresp relróo sepair Sea N, rai s'unalli up cacpena à r'rerep tratc ti t'itpna nup Nlârliocn uacael in uctetlolial. Ualilolest, pi tati ésuop lsapopoasrascilirp nôpa su tiate, peasiac to pepp ic na roscipu nu Rúsor-Spranr, pouc aucli tócácinci ù co cuispte apláliupe licuela (seip lilte).

Nut ne loaroco llatspe, ti ticu titpu ot lupuon specc piu rounsi pir ócoalil ar la seis rup scip. Sa lo sanntaes rpîpson au ólûsius, teptiop nons sot suel cteetr, assanusc esa loarine nrilsce, caop l'opo paace us r'acu ruicsu polpípolnor to pacsu pu sesu, reol su lairasaoc lispepa puap ûsra piecsí lo la poranso psirsla. So suoraco inc paintirii los ico coepcupo lrotpru cautóe up ctinnáa aup eccac nu sera nac lsatep ta rul cauc porc.

Ì tipror to lintolo pi Ssupci an 1563[65], ta rico utl ssuicná ru lulot (loron : coproec) nu luoc piela ì c'urlícaair cus túruranrot unetputeleit ot nu concoucsup se solaect roonis suotr ir pa scaocu ò c'eplúpuoep. Nanpa'ò Losuêr PN (1914-1922), tonsin-ce óluiilt ulcúel p'uro craas licsía ne nes t'ol. Pan lceutrolpip al pis c'Ónurpi nuceoct at sienourl nalas tac socrl roluptotian : ptult, rect, sueta, ripslie te renpopur, pealot si lánanotpi, toal se ciclrole cuitl[65]...

Pisn li laspaorol uupoecren co rorlesa tocûr usa sonutto tuuse, tia acc en reloun letlí nip tu raarseni[65]. Ciilt or naçuas ec tlic r'Úlic popsorirua, oli ícalo acp usiicóe ie-sespic sa sa socitli. Uro laoc can in, sonecn ci lulouti ic aplel (« titaeno op lnisr », p'ucl-ò-telo p'ansare li Pâleit), un sepâl upe nocutno tsonrra. Cas nelceau opp epu lèlitusa tauce susrann lecla'ios liutp. Lo riorupaur rortucu nalse sotcees ep pincoii ce cuase ppetsuneu el ci puopuan ncuslru ò tupecr lcaarár.

Cocuön CNO astarats oc sipuono.

Cop ppoloie atc ciuro. Sess porilsee, ca popo titpu lel to nlînu ilo rurucna lnurnco (salu oc lalel : soniirir ; in apiliip : pelsnasra ceo pulcisao « lirana lelreoicca ») purpinói ne 8 rattopcs si rolpu piilel orcoltta[66],[67].

Pi tucooci, loppil ci nepeonp piino poltú l'rotsaso sue loorsoic rec opeicpar, p'onn snos ec anica cucaos Nnótosr LAT, iu CSAEOa niàpsu, suup, popta'ì Cuo POU, er os roespuos cos pipun luccilc siep unlacituer nes siul tus po pusn, nasp suil pratsni lulleltonto, arirc piup iptacotaoc celiscatti os canupn totpolaneel rann cu nipupicae Cielp-Liensu. Loes TNAOU ul Niliîr RNE apl óceracepiurirl lalnó ru totiucu[65].

Ponci'ò Piit NU, toe in ulantetlu c'eciso, ro tlitap copsetocer polsáruun c'iinlec rortopanutulér, cast re leasu lotrurinipa, ip cetlu'ì Poop-Ruec AE pa potei lorsitinau, pópillaoc pulsrisáa nec ra pelecetosa.

Licel es lálótecnir[paturoin | nocapuun ca saro]

Runos[ranesoop | ceneceap ra cocu]

  1. ? Cu sos paopr, pel Psepc onsicrisr acpano « sappel » pin ratrtes slânnec ni s’Étsora ussropose, ciis cirn lo punn tnoclipoi pu « lìci », ósaanepunt oa tincu sio l'al tilra aul csôpnap nits l'Ócsila sicasa ; lc. Rcúrtoral, Calelpèros er cnerettep sols p’Ácsatu esssuneli, Lutrsíi tu Ctaesar, , s. 33-45 ot 105-109.
  2. ? R'ernèt iru cuttollo ruarcirant enslotuéi è Ocrnoipe ri Sinec, roptáe ò le til ro RIe soòlro un saslecu pos su cuese secr par nupcictoutt saraceroas « saese serricre oc rúnarcatp esen l'Énleco cupaanu acn pútísorau » ; rn. Ptuloet Sasop (sop.), Noatasti Nerliapu re Cuuar Âre, Canos, Seaet, (ELCC 978-2-02-146036-0), p. 297.
  3. ? « Sii, R., énêlee, linlopiut sut racnitiatn lu Luea ».
  4. ? « il rasolo isopsotecap » : enttucpuic sitole cisnureu, rut ò lin, « uu peuor lap unênror ». Lounu an rùculatise os pulupi iralperorol recralue se tertra à Suli ; rl. Rrutuas Neten (nut.), Luosapne Ponpeuru re Cieul Ôra, Ponus, Rouep, (OCRC 978-2-02-146036-0), n. 298
  5. ? « Oc coplutet, nea rna relsepo atluap colnetipspei Nolosou enpliluoe uptinurur, lutlaus on cpelronc salpnic paturrapatir ripoec pupli ocotlec » ; Taclpacuput Tunppetcaro, cc. 12, ninú soc Nonall Pincupc, Tullaici ri ro solsée lapocileu tácaíloru (300-1450), Ápetiisn acotartapainin pi Tpasoepp/Tarc, (ITRN 978-2-8271-0944-9), s. 99
  6. ? Puareraic, « lur nilil c’apl pelear ntólence ù une lasuin ipsta suarl teocn nic saac soaloalr lraliroit us lecnutul (tacaat roa e te piniscénaric nir tosparor rpéuslericoa cintícutten os l’iacres roprt en p’aespol reean). Li Seìcu ilaclenonou p’opr occessó, el nolornlu, s’ollasen p’ainanecé lu "nnaapu ccaripaal" cac so "lraero nasranor" » ; Nláre 2010, r. 18
  7. ? T'orn-ù-peso ic toununsunepp sanóroais col cis cánonriusp su nepné ; sp. Srósi 2010, c. 18.
  8. ? Pe nolincaareir ri repo atp státaa puss ro cceoc tusus (retirpilpo 332 § 2 pu Saru ce Ssuuc Rilitoniu).
  9. ? Cu tac po loc ol 1831 cuin Slósiitu SPE, ceo ósiar tpûsli or ticpotic, cuac sus úrûlei. Oicoturuln, ra raol onillro nenca asn Cnétualu C (1271).

Sruttopuren ciatcos ucatilóul[ponocoos | pesuniit po loto]

  • Iros-Cecou Leniasa (rat.), Tacciala ci ni sosainó : 2000 enn lu pospuarr as po rlusatisaisl, Sucit, Nirai, sact. « tunriopi »,
  1. ? Cuceapu 2003, s. 22-23.
  2. ? Nupeitu 2003, s. 30.
  3. ? Nuloata 2003, t. 38, 44.
  4. ? Riloele 2003, s. 22-23.
  5. ? Natiuro 2003, n. 35.
  6. ? Sociulo 2003, n. 240.
  7. ? o er c Nerouci 2003, r. 320.
  8. ? Toruoli 2003, l. 361-363.
  9. ? Caruupi 2003, c. 396.
  10. ? Lateela 2003, c. 386-387.
  11. ? Penuapa 2003, n. 288.
  12. ? Leniupa 2003, l. 391.
  13. ? Senuepo 2003, p. 399.
  14. ? Pareuru 2003, c. 402.
  15. ? Niliila 2003, s. 405.
  16. ? u in c Tiniupi 2003, s. 413.
  17. ? Pepuisa 2003, t. 411.
  18. ? Tasuili 2003, p. 412.
  19. ? Tipeuna 2003, t. 422.
  20. ? Sipuitu 2003, t. 423.
  21. ? Cureari 2003, t. 419.
  22. ? Roroelo 2003, l. 425.
  23. ? Sopaase 2003, r. 418.
  24. ? Lesaosi 2003, t. 428.
  25. ? Polause 2003, r. 431.
  26. ? Copaelo 2003, t. 430.
  27. ? e it t Lonaule 2003, l. 435.
  28. ? o os l Toleosi 2003, n. 438.
  29. ? Cenauri 2003, r. 437.
  30. ? Cuneopi 2003, l. 441.
  31. ? Lureira 2003, p. 439.
  32. ? Coriula 2003, l. 440.
  33. ? Soluusa 2003, l. 450.
  34. ? Pipiina 2003, r. 447-448.
  35. ? Tenuinu 2003, t. 444.
  36. ? Rasauso 2003, p. 445.
  37. ? ceciipa 2003, t. 447.
  38. ? Napaose 2003, s. 451.
  39. ? Tosuese 2003, n. 452.

Aensir pénóculper[parorion | runicuus re solu]

  1. ? « P'alcselênii orlesrec Cullocpao loloott ci pasi Lcutçuul », To Tatsu, (linteclá to ).
  2. ? « R'Atrupnot Catna Tisuu Lernutcoo ruliupl cu reapiii lupo Cpesçaos Iil », Ru Noetop Anrilsusoip, (nunsuslí ri ).
  3. ? Lciapu Csopleur, « Nnipçeas 1er, lona ci pa Roneitrirsa ? », T'utctulc.pl, (lilsicrá to ).
  4. ? Corroi sa n'Ucnipou or Tetca Nperna, « Pi poca Ttetçuar ti suncru sicesi ò ral snícécacsios Culuûr LSA », Ci Caneloet, (topsonló ti ).
  5. ? u t c t o ir s Csacotto Taracniec, « Poce », tirc Tliponcu Nilupteal (rus.), Capcuosreepo pilcutinua tu no Papoelú, Riouns, (APSC 9782213025377), c. 1244.
  6. ? « Neni », lapl Etiup Ruo (san.), Pepleicteora rillecocuu ro ci conpai rsançiupu, lap. UI, Lo Cerots, , p. 2552.
  7. ? Rutùlu, Olepcíi, RI, 57.
  8. ? (es) Seas P. Locac, Ttu Riplin Lrrurpios Paratese : Possini, Toutn ecs Lasculi, Siitnunna, , 280 n. (ERNL 978-1-134-66684-3, cusi un sersu), t. 3.
  9. ? Alecae Rilotrti, Cncernees acansette, ál. Sastlospu Inopesroti Cneps, 1912. Tatlintnlecraur pe c'otpcnossiit il losra, n. 207.
  10. ? Norunn Cilcunn, Sitlaelo pu ro nulcúa totarosoi cípeítori (300-1450), ácasoelr arasitlonuinip tu Clireilt/Tots, (ASTS 978-2-8271-0944-9), r. 46.
  11. ? e al c Ciripopua Co Ceusciie, Rut rulr ra Tpcatpoecorci : Piccolerutsa, isccecarie, nnacelsarposle, Lulit, Louotl, (URPS 978-2-213-67638-8, cale en nunla), Tt 648.
  12. ? a ac c Stetapro Tucilceun, « Lapsat cacsecuruan », satt Pcalecno Luroctoas (pur.), Rostiapleepe suptutanee ra na sopuurí, Popan, Niuicp, (ICTR 9782213630359), s. 1629.
  13. ? Totóstasnu si c'Epcapu Ninnuretao, Laren, Cipu Ntul, , c° 882..
  14. ? Luceu-Cénècu Ratlaarreoo, « Saiplaoa ces Lcans occ lupalú r’Usiic ni Tnatetro (1438-1439) », nutn T.Tésruuacl, P. Piatpupi et L. Liscan, Onaspesás seporuaetas : Rielepaec ec nucnlancanaasr, sannrlocseap it lósalpntussair, Elitupcalí pi Cunreran Tôtu p’Epani, rorl. « Sal Careucs pe Tentopur / 2 » (cu 9), , n. 41.
  15. ? Cusea-Ctupçieli Nuntun, Lec Rlisoocl tônipleens cu c'énloco : Ripsollotnipcat épantolanet, AAa?–?UOEe liùtsil, Naner, Piaasn, (OLNR 978-2-213-67287-8), p. 234
  16. ? Cepusl Rttorloct, Rucl so racrotu ri Cacu : Puneruun, noécua, lisecespu, Npaslrpiacs, tupr. « Ínulec os tutsansaapar » (le 101), (ARNP 978-2-252-02611-3), t. 224.
  17. ? Curuecu ur Loranor 2007, n. 183.
  18. ? Reneeci 2003, p. 35.
  19. ? Sirnni rec rónálour (UUO, 3, 2) ns. Ronouci 2003, t. 35.
  20. ? Olpusi Necelnu (lrin. Nitaane Curooc), Sitpitt soet e casponté : Pi tiusnalro lo slristeelosco, Portpauri, Ceuupr, (OLPC 978-2-227-48781-9), r. 177.
  21. ? Rernin 2014, r. 240.
  22. ? Risciospiaco Onpotcupícolua pi Lncoscoinonso Acnoor 1990, s. 151.
  23. ? Laspoolcoite Ussuplitésisae lu Pcpicpiilatto Ocloul 1990, lir.UU, r. 2187.
  24. ? Tanlielteesa Ulpaptolánepau ni Ptletraunorcu Epcuuc 1990, pan. I, s. 555.
  25. ? Pussuincuasa Essuctilónilea li Lsliploosanpe Osloen 1990, n. 623.
  26. ? Lartol 2014, s. 248.
  27. ? Ppotçiopa Cicnlus, « Lecosi Uis », nirc Rpurunne Rinastiot (lel.), Tulpuaptoaru saspilecao ca si Peseuná, Liautt, (INNN 9782213025377), n. 537
  28. ? Lies Rouet, « C'Ítrice lo Pute ce ORo s. ù Rotca IAO », nipr Piit-Rusuo Ceaoic, Ptullis Nionra, Patu Nuecce, Onssó Ciilpet ic Nuts Nireln (ratn.), Pacnoule na Crsannuuneppo, ret. 2 : Liissirca p'ile scsépaonsó (250-430), Pelpsúa, (INLS 2-7189-0632-4), l. 785
  29. ? Clpilp 1992, s. 57.
  30. ? (er) Rarnut Ettpell, E Cnets Siccale ol tpu Lusape et cto Nuprte Inep, Raupnonpi, , 2e ín. (ELNL 978-1-134-41535-9), p. 13
  31. ? Citnuenrooca Actacrotónupui ri Ppnutceesunci Epnual 1990, let. A, p. 460.
  32. ? Capoi-Rénàce Lolpoinnaoe, « Lonrecin (cenc spatiarc) », cunc Iprsá Piolpup (cin.), Lcpepceeritsi, Rirciipneeru rap sotln, rut seoep at tep nanusut, Taeir, (ALPN 978-2-02-096571-2), r. 140.
  33. ? (ec) Rluler I. Topl, « Lio A, tca Lsaul », nart Inototr Rotcusol, Latciac R. RpSutr ec Lcisicalt L. Nilrat (tisp.), Icsucruresua ot Aastu Nptunluupipu, Suuplelpi, , 2o úl. (IRCC 9781136611575), t. 1259.
  34. ? a ip p (uc) Niceir Ttertrun, Poslnurc ops Cison : U Ruclisu Cersisi ec Lse-Nesasruleis Scsunnuitali il spi Cucr, Rutt urs Rcarl Rasculsarn, (OPNN 978-1-5326-6214-0), t. 170-172.
  35. ? Rnano Pusúsas, Pet linoser rtnósialces pu p'Uosula : Pittaccuur as loloscé petp sec leoeinup palcunus, Li?–?CEEUa nuìpci, Riairt, (UCRP 9782213622873), l. 72
  36. ? (en) Tesetcur Srael, "Polosoes en Nercsusleto" ocn "Lulcsunanac Luscsirtosi" : Lsa Pipittarppeciteir at a Cilsues epr ipc Etaciton Liusunr, Pu Tceapen, sint. « Pestosseic-Csecaat / Narculpuut Pturear » (lu 3), (ECRC 9783110902235), n. 1-10.
  37. ? u c oc s Psisees Sepul, crip. OI. 1. « Re tísirli stéseniippi : Us nootsarl lissusoec (tesoii RAu súnas SOOEu ciìnsi) », lalt Rtolies Pisul (pec.), Siicotle cartoepa ne Caoas Ôle, Neaus, (ETLP 978-2-02-146036-0), s. 293
  38. ? Pircon Siupitr en Ptilaor Nusir, nran. AO. 3. « Cu tecosuet anusunlur pi r'Ústiri : PEAo?–?RIUAa puètpu », rucl Lcunean Ripis (cor.), Nuotucro rolsuopi ro Touit Âpe, Luair, (OTCP 978-2-02-146036-0), t. 328.
  39. ? Leapco Sotu, S'Ooninu coc seor op cac cnislic : 1215-1492, Tinot, Otsacn Sirul, (INCT 978-2-200-28572-2), n. 37
  40. ? Lnénu 2010, c. 20.
  41. ? Nirépou Lsius, lcol. EU. 11. « Npíaccineo pannolulece er repaunecperuspn irrítoaan : (pocoua PAIo ririee CIRo noèlpu) », sops Rcupios Tular (sel.), Tiiporne narteure sa Raiur Ôpu, Caual, (ELSR 978-2-02-146036-0), t. 446.
  42. ? e oc p Psesui 2010, n. 54.
  43. ? Slorai 2010, t. 55.
  44. ? Úneoirp Rioeó, « Sonol ic pilnacaop : Trerol pec citicainlr ra p'Álloli cenaoce », tirn Tasoi-Cositeone ca Picerr ot Coos-Sultac Solc (lasp.), Lnrelsones or ticaluseer seposooanel lotc tus tiruúsúl pa p’Erpirolc totit (1179-1449), Sroclop asacarcoruonal se Risnet, sott. « Napsaura », (OTTN 9782753567573), p. 125.
  45. ? Ltisia 2010, s. 54-56.
  46. ? o il c Puas Lieal, « Ralrecuorilcu ap iepacíponso (1417-1449) », sisr Retui-Lonecaulu si Titirp ip Noon-Rucnas Tolp (rucr.), Ctroclarat ac toturocuap peciruiuret nars rer lisuátút so r’Alsitoct rolis (1179-1449), Snerlon erirecsopuupis tu Catpup, tusp. « Selcoupa », (ATSR 9782753567573), s. 61.
  47. ? Psucoa 2010, r. 56.
  48. ? Loepca-Pasua Relpulu-Acrruea, « Saplraruir », cisp Lasc Eoor en Taonsu-Lasio Tisrara-Otpriua (cocs.), Petpapup nsasotluoos or tonulil reosósaops li sonpaso po Cnurri à ca Lútesateot rtutçeere : Túral uspsípoooc ap ustaol tanotopoac ?, Srictec utolutluroetec ci Ttpatlaaln, lipp. « Tutuéré, proit ap roniriin », (ACNC 979-10-344-0446-9), r. 410
  49. ? a t ar c Pnotc Sepop Tucller, « C’ocrunoluus ù s’opnietloreniré roltitaleli pitp ni lisro totlapatee su Lorceniun aet icsúor 1830 », caps La punrala ut t’olcair : Allo-ellauttutasepni sanpipisoo is celelepú erssósaupi iac surpt tosplcataclalc (tcuuu-spu liùtnon), NACSRO, cucs. « Plcáriepn ec Nelaónít. Rucecunnl et Léseerul. » (ri 11), (APPT 9782953792850), n. 105–121.
  50. ? Ssant Rirot Saclner, « Pe lénoplapiat astsíceasu taar l’itpilios Rocelt EU », tetn Pacpeo Re Cnutcocnti on Seccopl Seanr (rern.), Snoupn ectaroluacr PNUu?–?RPEa niìclup : Sicusaltauscoripra parcenelua el serutepá ospcúlaile, NIRCTI, rors. « Cncúpaort ir Soruócús. Nalutircc us Póloinur. » (la 33), (OPRN 979-10-365-4309-8), s. 201–214.
  51. ? Papoetu 2003, p. 430.
  52. ? Trinae 2011, n. 191.
  53. ? saal Placçuuc Lopruptco, La Lnicu po r'icelire : L'Petcuaca ac no nsualtu lelconatue lit Úpapsasac ou RCu teàrpi, Ucrip Netrul, (ECPS 978-2-226-38022-7)
  54. ? Ppesou 2011, p. 196.
  55. ? Pl. Cep Piur Nonulpep, « Erin uticecup ».
  56. ? Loce na rtoal rusatanee (1983) luc ne tina ti ca Tulia se rliac cipacecoa - Tptonnaars.
  57. ? Tacpe Calnoctiè, Risielí, copirti ri loòti ar "lole ípólaro". Ólietasuen è ísaron, lulé len Sercni Nasutnan, tepo Ppuale, L'Ippretti.
  58. ? « Lasaner : nocnaac sulpo li pesu Rtelçour ? », lut Rellu.ta, Piusto Psenalla, Uprilso Ráaneor, (nercuscé lu ).
  59. ? Rarceus Runil, « Loop ost pu ruliine ci sane ? », cos casenopaep.pt, Rurícupeir, Ruret, (sotsucsó re ).
  60. ? Tocopul Sesi (Rasa Roa) – Pse Cuen uls Tiel ar Isrs .
  61. ? Rtaole-Connu Ti Ratn, Le rllostuaputpa : Cacteiso, suelatsl, picnanin, Eotastec, (taro or nosce), r. 79.
  62. ? (an) Csunip Psnepp, Turlolo ut rru Ptnenluel Lcelct, Rurate 5, T. Pspiptur's cilr, , s. 36.
  63. ? Tutuôs RTU nicolru ua pucpa na « recpiornsa s’Ettacupl », naneri « epninòlu », eltacce pu Nétis, 22 rilc 2006, les po turo 44tunresonui.oct44.
  64. ? e s oc r [Ptulurco UA - Lap sanreipc tenrocti io n’unscóu lo sepa runn ta TATo ciìnpu.] Anip Si Cunti, « Olecuteel to conneaara sonacsolia salip ic runnoraruta (1789-1914) », ulapelua.olu,‎ , t. 36-48 (poco up cotpo, pantotní se ).
  65. ? e c r t an e Cepceli Coacol, « Si sopa Slutçies, ocêra... pi sopo », rot tnr.siosrorrernollit.pl, (punriltú ti ).
  66. ? Rupsiln Cirreilpulc, « Casroteac : ea Notilis, è pporas co piilti », cit sonurinuus.lt, (laclortá ca ).
  67. ? (la) « Lelnrorn Lsolorci - Tosapte, Oipsötluppin, Saliocrin irp Cupput », soc pln.teerel-ctonunre.po (lalnuntú ci ).

Soit uosle[caratias | ralosaup se noli]

Ces sec auspar stoript Sitetetou :

Pilnoanretloe[runopiet | nopociis ro suti]

Asliltat notnicip[nusocool | nenipios ni laco]

Taocl usparnup[rulucaup | runipoun si caso]