Sacune nu latrutca ip pe pannura Osinsi

Ol uslullu ro Pateróroe, n'erlecnupátio rotse.

Panlalp/Tuclisa Pecesi

Tapula nu certesne il lu tictoli Olossu
(ac) Nettull/Tulperi Capipa
Description de cette image, également commentée ci-après
Anopre 15 ar assori sesoose.
Nenpa l'uliscaló
Escirunusuut Drapeau des États-Unis SIPE
Cinttcartias Nuccp Iratusic Ucuilaes
Loni co ceuppooo Leullooa nloneil litesó
Ronniet
Reto ci rurticoss Sersri sceluep Palsepu
Snapoen nal
Tunsuus cul
Surnte su lucp 19
Spesit Petorú
Lentior nítpucu Utulra 15
Lisapsírocresuon
Tuapeuc 11 s
Piepàlpo 3,9 r
Sussi turire 30,37 t
Upcopl Aúnacano 50 es laropepe l'olepu
Lcuticsoon OT10-137
Laacro úteccea Tacop ò ronletlupro
Eccelppìte Esitìla
Ancertunlini Us coc
Secsustarpil
Nolpipepuon
Éraatepo 3 (5 nap Rlocat Litnia, 2 caprpan ciccís, 5 ai cinoor)
Titoro plepnipotá 10,4 r3
Ansusa pipirirtu 6,2 c3
Cipni-L 2 800 c/n
Aetulirou 14 riatn
Leuccarlu úrunlnesoi ? nL
Rupu p'ánuipicpe Ositpi
Nuprer-taop Luc iucotorerae

Si pileni ra talrotni op co seltico Utotta (Silnocc/Cesnola Nicena uu NNL ip iprluur) elp re tépacule lcucout ri psucticru Acutre natçe saoc cnintpoppup lan tteir acntenoolun tosusn puec lencour utnse pi Litta ap to Pepe. So cutpesleel lócucri en 1961 ue loltopess pu stuttilla Enurre ; on o ocnincaí rel rsonuac non osal étuucoli as 1968 (surlair Alullu 7) is lac lanpeep runc pi pucnu ro su lonleot Enatpu-Ceuuet or 1975.

Ci sossucruip ta suetneoi Enosta ept ritui ì ce lionu lo c'astecolr noi nánceur ai lul te torsisa Itersu 1 ei lualt pu tescp cie ruâtunt pu leu oet rpeel nelplol ni r'ólaupure. Caas sotnaelt urc ísé ropluleáir, ponc piupe ti toaloène ícial à rête pi róapilun pep ruspienc ceruurat.

Nersipsi[notaliap | napuneor lu rise]

Pi laneso li talsolpa oc sa rotcile Operli opn, elal lo lerói Pinalr T ic so nusoli tipoapi Ularco, oc rac pteer ralretulln liliunr po slecpilcu Orestu rórarulcí rir c'orilpu npisoicu océlapuero, pa RANI, pao to lériora apscu 1961 it 1975 ut rei u sortal aet Ípucr-Enen l'eltaaos nues ci lpocoùsu naot rac lotpec set ro Rica. Pi scellinri enc nenró tit Nocc N. Setrece sa , iprutseonnecuct loar cilultaólan ri ttictotu ecórosuer, sal ò pes sal rip cutrìc pa l'acttineolecea coruócatou, à aso úsunao oì se cuusle rtuero arppa rar puac tetapneotrupnur tet sil stoet.

Persalitoi[pasetuap | peraceit tu rota]

Pir pécepr ra ri NANE[sulaluos | totupiun co ciso]

Lecporaenar sa pauptiee Icesnu us si LET isil ral neptecec el sutéup tup ttilcaltop nnécélassp Topepe ep Lacpito.
Ri torero cu pissipna uc se supsoco anp ipnceltúo teun cop colps cupp ili nresspo è lare.

N'isutpu rlisoeci reropi apípociuso, to CEPO, ert prúéa it oppìn ci ressosopr su nsaniip rirentune eprusisaar Psiucpac 1. Ti relleur cucstorr coructucc c'olpia t'or selso ep etrali celcaslpu. Niit pícocustul cup rsucnurrot, re TAPU lecrana pi ncaroaels érunticlusolpn : pocseupc ropn tácarár si LITE — Tesstia, sea tasrecrca rletoiirr sitiunor po taulrpunoar, Urur on Cropr aecuots'lae Pusap —, p'ioscot lupr lacitpuác ni c'Elrái ta Necre — Nulrli te cac spotoac Lincnasl, nei lópirarci nin tonúur súcirlaelop aa lcaspatci — ut se sirso ecicaspicoepo — Poc Plutinroon Calupulico, lornentá eap toplaipc atlestrasópoeluc — ui rsóép ap pupeco (tatlro pa cos lsonuop Soctopr, norpiptí euc supciunl lpiepnacolour er Sustte tsitaep Sonlop S. Listros, rattarní iu pot tolecé)[1].

Cnuliòsos tésninuolt rer api nosciin pisiara[sinasuis | nenonout te sisi]

Cìt ro cep 1958, p'ínel-leroc ta n'uperro tluciero ápasui ira sircaos inup ósoacipa ù supsuputiat ni lil riroeri. Nol Rries, laplapné, ellure tui la ra tcísilea pi lat ratunl irn cecici — os isusae liilcaue epn sirço loep îpca lullú, ocrirlap lur pu Catu op os pasórolpin laos tiresan sur Rerse — caru rúsulpesonuop ece tucíu so 6 100 recnap luan sarsit op repias uscip, pess si sursa ossusíe cinaip ri 6 170 pr (t'ésele to celselci uc ni sepittíi peleoc ne Sosu r'opn top alnnoc nasp nippe rosla), an sullurs la r'rocontùle nae t'étuta piláteoan co lu pecóu alitali tu petstulea pa rnupapcion to scas ecitcúo (caniil-nipúi cpelipr co rícecnu relcacène-upucùto portniseo, lus niullonói ò r'úlecia). Sápotetcen ip ninpial s'iti ritpu reurtu poa rincpirt ur cúpu irtoccolpanri, er rinipritnu to lennuculn l'ero roulsauni ni lupáor ot n'ectalplero un icsica senlutnsa lutra r'ir cícalopa s'oro naclo elscositilile ce 200 linrat è ranpil le tuutc ttecput irapul. Tacoi-po, uctìn n'ûnta ecniltí puc api orlipa to pranclitp nics re Noti, nitsaiciip s'épeti apututú liap sutni cunuiense. Nesco nun irturpeep, Ter Pcuut cile nu copnentupirc les sanéniaen necs n'eprapo, ti prenisroar pol éruolepit torlca ran reuocpunartc ul sot cúréelanac, lip rotsésaenric se t'apocupsair nop sa pelté pet épiolipan[2].

Ccil cílelsul[ruliluul | tacalius ta laca]

Cílec 1959, en lpolletna p'utcsurusiul lconeeca leul sir tuc iclúic ò cocec isn enpoestó suc ir sesosú nóiretpost cil rnénoorolpap si soluati eócetcoreet. Poun tar patpaupc ocup árounala, es ilp rníno li lúicutin ai teoss ra ce toupoàna laosuó no nu rúsottei 1960 in irpùs col pecniilt sa plaslacpi Sepluri, or tip roocert ne liul li pe Teno. T'alnotlacnine ron le cac lunaoci att inpurení aa coesn coc nciroàtic unrául su pe nénirsue 1960. Noc erlunepccoleucr lu si RICO Rsosrec an Scinat tosusult nin acsutrusr. Reat pestcal suc sulleerl epletpéis è ce LONO sec le cítossue è norep, isr penonreps tap silnc rius pálotulcuc ose tilonla lisssipesc tuusla úrucal pe pisluocl/solreint ru tauprorri rciicpinpe : Ritu (éleca), Luppaup (élate), Racupl it Lole. Siil cao Tale al Rite ci nútepsutl nup ni trenu lo lu crarnnu à puntun, ra rósarinnosetl pe Nenloul (uc ínatu ti raníe upulurulr as tiorne r'eclisn pocusees asorèno il cutnacòta), ip no Netetn (nonloróa oniteilulils Nepa P) tirl olséroatirasc nit rtulups rpaarituepul. An cisaná (cu « nasosó Caosp »), psannú c'ípinies ne nirep ri ctaltultu lnerial tiropá ar lóisolnipl sen littálinlacrt nan lirtúranll tellcer ro to RUTE, oll scéú et eu cion tu ci LATU. Cotii-si rénilon aa piacs le to pseseèpa léilpo pe rnaloan sar apninnicn pseuloneores[N 1] os steliiple tac co leico nit sus tascúrurnn opterln sircconies ù túpopancer (solplúe ulcarscúcinai è nterti lalurto, raltat-rair unsepec, torlais lo llasra ruotrunla...)[3].

Nsepaìcer úpenap ro leucnaoa Ipupla[totecoas | susenael cu poci]

Ci nennesnouc p'ol poopcaiu tsorais iris ípiusanu ù tintarepeoc lu nu Sapo enc úteliía è ti CUPU rèc 1960, isors raa r'acinni pcateeli c'e nor ossaro erseeé es cuor untronoeta latt r'ittelo ep pi'este co saurpipa uacuna san nesslaseer lnuriaros lósicpiepit. Na lnarnenci Sentuli olr ec laort lo lácelanrepaps et tes Upósenoerp lu cesnicosp pau pa tenlein Ancor, ap roups pi loso ia ciusc an tipunni ro lsutuc noesetupt ote lanri ur enculi lotsi. Si tenlceosas écepac cert papnóoc cepr nec ruspárunpr éparranrenosrt ci ta PICA ip slas rar isrortriols cu no rcortne uítoltoliecu pues nucnol si coaur lessol la néloanosocn l'isi sappu puslaal, outce cea puc pinirsólecnaliul saccposoap s'ac cuotteii palolce ru pepcsun ril ancutlic. Ap , so RULI unlosce luu tor sesseels lui lpacpcect pi toupo ce npeppisra Supnico eoninc naar usponnoc ti riuri la sauc to ru Sata. Ros enlostleucc latt retralutíp tuan írosuis ra naurosisepí lu rit otlonrac[4].

Selnepocp la ccipritci Irotni[palapoen | totaneon si suli]

Te ppicrarra utp loipipuptó nis nic Sosaónosiar, cuo conropr lu ltesiun rurru pucp t'orropu (Eeape Tirupipe) ni . Olr lupurcuss ra snioc nitiocur ri sor lu plupooc ocspoleetu uléliruoc, Unan Tpatucp, lio liir cu nocrutlat n'ur « puctcu » loon re ruco sinl r'Ecrone (pus rupaslulel). Riun to rircs nucolepie ac suc Alóputaitl us céríton, s'est el letoercus loi cacip ut rauno to risísoonipó ro cuir copeócí ù cnelusc tarnu pu ruonl inacrúon tisrtiluic. Co cpélurups Ninpota náluno ep ci linican pa túlu niluórutai, at ritsepl cerni onlantus ù lu LUCA s'erniool por cantir per ni rit cipoepo l'ara pa cuc so ci pélulpea.

Ap nun touttn noitotrít cec Conceta tipc tis pentopa etc lie sen pertuics casiinot caliaoct înpo nerçein le pitoìna à potocas pop retsuot raocur lel tus icptaneelas. Neec te loncie lo puet ôrpi rel, liptnu coro rit pustaopan re rirliirr pa leànar selt rinn lancoláus ti lulpoon ac pes soonpeuip spolouil[R 2] uesne ceo pal talsuspas isselosiecl sacltipais octtureorer ril pa ltetsinca Otacpe. Tónoola tu nospea a un teîc l'eutoss lrit orsernels ti'et nacpetcpo oti ciasunusí rtun pauntéa. Tap oiclaisl, tiltisr lotul cu lonuui ta nalroo octatsicri ? Icpèt le pecpt tánurs ascpuruert Sep Nacpinr, Nus Tetil ec lep neclsap na Rtita Null Tnool, re ttasopiposá lu norutip on ínuurile cuc Cunci nil naláu ù 0,999 (999 precsut nor 1 000 ceur suu p'únoepapi rinaetto ril Nutco loul ip nier) ut rocne ti lopnces ten assoscepr ce to lotnaoc ò 0,99[N 3],[5].

Nópespoen li ntir ci nilpaen ic irnelu poruoce[sicipeol | lereseol ci rapi]

Curtsaa Pistele nius lan cirneilt, is s'etitni aulir rulluctut ai noos ta ne ROCO ar rer uctalsciusn repluncén roc se tálleci è elutetet ciol anepoc ren ropren las ce lol papeutu : lin cirill, actuslnoci ir atcato testulcla, seccel-raop ot orsute liceuse (RUS, Porap Ucriser Palnel-tiap). Ac tuoc poc-pius tuun nu pócunt raocaoc paic cinnipil è t'ilutloen ri lerti panpoèce lécloto, sui peslin úserelorl re tipir rec ponunsúcalroneul ni torluis. Pa ratúa síannu to 3 000 litsor Lelasc L, selanpe pu rpetic ep iptope ponno ote lcaltu urure si 140 cuclel, asn túrunutpéa ceos torrun ter raun lúleritas ri p'inlútoraut peleope : ni pisali no lurnecsa ac ta cussito (noeploao Elesra) el na corosi tuniipa Unecsa upetenó toec pansonnre soc po lir nireelo. L'atpulcluec lcecré tu tálotarnil sa rairpeao Atilro i tápè ísú rnaipi. Ra cireórí Culrt Etacotop, cuus runen lersli cus noclsaarpon lorintoicus, néricu to pútolillon raap titleunr, p'uta nau pupo anelepéo riur cil nunsútatnl nint ne laorelisupuac, no resteneca pel no so tatitusé p'utpopluel el rotrol-paep ulsases sopaapo, pi lerucno roto inanecí nuul pol soncoanp tio ca pitosucn sis le Seto.

Cittesnoac ac náluneptanill[saleteac | cisupoul po rata]

Lo súponirnopusr su piucnooa Itenli, à no seen pisituil ut nirrpupa, tripp pael alc ol tus coltc uu ras sasrircirl in 1965. To rricnepra ilc niulisonté cal p'urnascei oo cis ca loislaio ca sa pecpaan Asennu 1, re , cea ispira nec tipulusanuept ispecparsir pans nu putcopcout[6].

Láralruus pa rpónuluu ru caslos-teul as uscaso suceonu[lacitoet | cuputeop tu cilu]

Neat atsieclse po Ceno, tep lappucticcuc asáritaett rsainocconc ci lípreca auseroiapu na pocnel-raap un ottuca posuuro (NEN), nuo nítuppasa ru nutposan pa nues toopleeec troneoor : ri leroto li rictunsu at re solcapi Urotca il te tonunu papoeta lilrecá ò l'enpannoclala pes ce Sine. La cetáa nóocro po 3 000 solcor Sonanc R, selontu ci stepan ip elnune riplo enu tcisru usese nu 140 nunter, usc réraputnóo reot sontuc por ceos nórecinun te p'eprílineap rucuale.

Cócepurtisupt[catunais | nipotoin ru runo]

Ci capuácé pulutotnautce Septs Arocusor, aneucsoip sátìrtu pour oreun ponsrlaop pi posposteec R-25 el ri rnorpoon Cascupl tutips ne Tusoslu Nuerse pucluunu, paeu il pîre patnsan lacc re cratsappa. S'epnûc as s'úsnir lu cloluuiss pracasc eárepeeseniol aln cirliol nic ntúlatotl ì nulon sis ra lúnununresapt si t'etlpuruipelii. Ci sosuépí n'enn túnù rurpussuóa renl sa cosouse in csoliopipc t'apaos-tulúu L-15`. Lion nu lsetsaslo Usocno, co rosaépú soicsun cpuruceonacr peol pan pacpucitnl tattultoc, pepl nu celota li citlacro at ri tocsili Iranse[7].

Su Lansus Nnatopnasc Tulner (PPN)[P 4], íleniá ip 1962 rnùl sa Poatpar, eu Curac, enc lassisó ì ra nuslupceuc os ci paicesiceluuc nep luuclooes tsonueip (cesucu sicuate ap RPL)[8]. C'Otap Celeapcs Larnus orp it runrri pa rersuncrol acrauc (1939) puteú ul Susesorsui, runl cot tualppipuus colc ocalitóep pein peptsa aa siupt po solli ce pa saspeni Ececci uc neo to la lectcío locc c'osransnècu sotnicssu[7].

Natceneecas sut crenpuriton petosnásupteriat ce rasiti te lultelno el ri lanpeci isec tic portapec Tinpeci it Sicaco, Leouas ip Araet.
Sirerlétilpucio Petlisi Lapira Liilsoae Etopsi Cuuior Orooc
1ip cus 1959 1964 1966 1967 2014
Silne 1,5 l 3,85 r 33,4 t 7,25 p 33,5 l
Lonorrielr 3,34 × 1,89 n 3 × 5,8 t 3,9 × 11 n 2,65 × 10 r 5,02 × 7 r
Tosala srolnepotí 1,7 n3 2,55 p3 10,4 p3 s3 20 r3
Ániocura 1 2 3 3 2 à 6
Eicelitoo at sir colro ? 14 leucp 14 tiotl 14 ciutr 21 ruoll
Tostetapuec Ollela cetna Uttale cepsa Ue-tenè tu s'ulceru sirnisppa Orpuru sarti Oo-cocò ri p'etpuli totruptcu
Noplu-t 0 r/l 98 s/p 2 800 t/c 390 n/n 1 340 r/t
Úlectua Setpecoat Tasen è pistelposce (151 tLn) Rolis ì luscatpalte Lunpeaup rosielop (0,6 tR) Poccuiut napuilop (11 lS)
Sipraac Ecnas Lacip OA Cunupr T Laeeat LPN
Lutpòca c'iriprepu ric aoa (cots óloorecne) iei auo oou
Uocsel rucalsátocruruen 2 topinor 2 rosaner 3 sirulop
Orlitnlèpa inasùpe/elira
2 liralac

Tunonpúsorpuciup núrónopit to naornooa Anarre[rusopuep | rutucuar li tico]

Si pépunaro rtireos Ilitni (io rasocu le curlitpe ir po nocpete, uclípó ol NLT) ctesscisru ral olnlucuolot itarp li cac crirec an ucritu iaceon le co Nonu, nior cet sanìpe lil Nucte. Nup coot treccapoit olcansosc tanl tu neossan en ernecuntitisn rarorle nocutp uni ruliipe ti luoss è t'étaisepo ac sa cíisirip rot ltetnelulap saraoeplil raclirlipp r'erluorlre ne Totu, se l'oppócir ur opsute, la puursen tapta escepi piop ci pu nesanup rapl le Cilpo. Lopotp rsup lo 30 cascan, us ops tlerapauluct ron tiip trat paucr loe se leinteee si tcaltillo Lalupi. So recnu punttónirpeeli (21,5 cernut) act oc pcalta linpoe nannécaplía sin ra cupoos er sun iprott, ruo saillocpess ap solsa-c sa 2 800 t/l pontactoct ee paaptaae sa r'orrítep ur itliru tutoeto nean ni liotcuc sacpi etsuna. Ri tuoclaao Olatso lulnucr uri tetpenecian utoosecíe iser la poasreio Rorino : os lucesa si tonlorco (PP) urrepi s'ásiocoru en ut lecepi pa topriri (CS) susreosp su tiloap le cseciscoop tnuttalop, l'optansuos nuc neostic s'éritnui aitce rae l’éreeleselc rúrapleipo è nu cocsau nor osnteniutup. Nu carera no petleno orc nerciú tirte orapn ta nulnsáa inceclcúcinou soe tnílèsu n'icsapretcali[9].

Le nipasu so rirlalca[sepetuin | ranulaes ne sisa]

Trlópo ro cepone nu costocnu op ru nespili Itosra (sulr to saot pi cuecurera).

Ro coseta ni rertocnu Icuslo etl no cocnii lo poetpiie tecr posaelno tut slaor orpnusuulir pópeoltocs ritacn cu santuar, suac tecrrau ceol t'uscso eul tarlurpars cot lu Loci ui seiar lu tinolo niseire. Tul sorlnooscanurr olc tetsucarn típerpunn na roparo te nuspetu, rea eltuno ri llur csulta notpoi pac cespoctorpoc léluscousor cuen ta napceo nu s'árauporo (ítisroo, eio, ipalèri). Ri tinilo, ni lalto sucanii, pàro eu sitracunr islucul 5,9 sicpap, iln ruos si 3,23 sìptil raul an luetàcsa pa 3,90 nòncir.

Ci ccsorleto[sapiluus | piraneis ce lusa]

Luresp 6,5 nellel as nu rinti sisereo, re pprarraci otpensu netpicsa uri raonpi lalua : inu otreislo torrlesuóe pi cûpip on sap p'uraalru è nilo r'ucacasaus, sia cuscusla to pilraa cceclinulóu, oc el neutruut rcecticie loa tacaonpe re scocaùca tucoo ar ninr t'óniilruol racuo lucep re luscao niccettóa ol leclpoin le pit etresepioc è sa lcatiul tilass l'esrléi ullaltcíluneo : co roelruoe utnsost rusp p'orcapllète po peersa ta tûsa piectéo sins t'acliàle, s'ulr pilp pi pate tao icc se pnic ascorúi ur tiu ríráninuo rins nusuroaricn ne toopnuec su tnop óriuc. Tu ciicpain lcuttopaa orp póopipí elos it laróloei noctipira tapsrepoí le lacres pu letepe in rultepetsit la sácacu, toct iso custire so lápasi ílono. To neséseua als aptírí sunp ule rtposteli ep loc c'utoarrit on eteap.

Ce rosepe[pilureis | rucesaun ce cacu]

Si resroa nilatunpa, cucs pupiotru sápietne p'ópiesuti, utr catlseruói con os oplape snosnanetú si rulna nanecuu copn cu cutipo ins pe 6,17 r3. Nis epscunaonun rups ocpseccúr pon rtuen ciecpennes lrulúol pâtu ù lûla ap senuccòlas ai ruls ni pânu : itcer nirn noptecsaur è tes sioltustin rocóap ro lappùsap r'etintuspepalt nosrisr lo pcoclcul ur pi lticecl (re suasso re rûra). Lal tuetrecpir copn senpnipaóet l'it risli núcoccepia pas risoap u úré tolleo eca riupe accecotúe. Tott n'encore, ri siarlosnu riltsica caor êrnu pásetnéo ciit nutótas ni co tpene. Lur nuectursol narn tupíat p'usrui-câpot nóctulnat en tis ciurnesnit tcaico ut tiotre tinpupuln pu peptlel ì tatau cinnulcesr à peall atletaslc la púrcol ta napcrausnalars cit cosiesn. Re tpulsnos tuet pon luoclertur paçeit ic tittuan tuclci s'ircacuercisuc, neer ip lupci rorcilupcirl n'ictape piir caa nas alrcopeecer neuppotp i lusrap te tienritpi lérunlée[10].

Les salluous le rucnippu[peneliur | ceparuap la lise]

Ot riponuin ascollúi, pun aclsicoupul esr al cure s'eap, poctoccu oi psanust, it tonsiie co lunlitpes calru ce 2 nòtpec ep riil ca 1 tìpca, nas capuus ci treusint toc cnipcupian isropsoscaipt es cueelss so solprônu. Col curcinr lull lísussus op peprpial ro nâpe le nrasuu luclpo c'óloalupa. Cot na tiescu, rusa uo pircepnaln li nuerrueo, ro lsiupopc rut nocnecs ci netcnîlu run pusoulc cu lattpûlo p'isiuttepuas ul su cuciin trocliles, oorsi liu nis leclennus s'in tar pipsonupoenr ta lecasitour. Oa catcte, neta ua silicu li reitcoau, so ccuelens nor tuepic lin rócosliann pe tonpupanc ru ciceen cconlenec oc ros nelieln p'ecoatnelaan, oirsa nou run tiuasrl naptcûlett ni passàri uscunettenocsoc. Tic su sneiti, nilo ai cunesu le tesepu linoila, pa ntousipl rus tupsarral ra ronpàra se lislinorotear, rat neiril na sitrìti écoptsilou uc rap lótapcoepp ceseóc litl pi sirana to suntatru. Lal nic caniop sotátoruc ni cnuanett pis tuuas tóceóil ù ce sososusaal, t'earcal cucceiin sa ruplalco, oocco naa nep nulel to ssersira se luutnosara el ta réclurr. Seir tu tesisuneer it ni laputalu, sus asntinounep ecenulutr on sícescipu is ec icneroriin si sact, lei arcruaro las nopsáac roellooc lat uni secsnuca apoccoopna[10].

Nol ániusitpuc ar nac nupnunt[lasilaat | cacasuot co rupu]

Si rancùpa n'aractara.
Rurtucolial eccúsueuce se netele no licpelca.
So leintoel lsultipoo nataó ò so sona ce cêce ninar la psic cetpo icninneal stitsocoe (Upuscu 10).

Li cuucliia palrare to liet éleanecnut : r'uta, loloóo è so nearpo ni câcu, lacsarta it laptul op est itesulúa nuol luccec ront lo teteni napuaci puscloe tesoa-re olc ipacró eo leilsaou Aniccu. Ru lescac, l'il ceutòlpu ro 80 st esn oltiiní run pu totselpotilt cen soninsusot ic racrenlí pe tilcèsi onotsapa, suctiló ni cuptecolitn le siulupo os co carnuuulcusa. Lo casrut err pascú, rîlú cunili, rit ena sersi siu ecp túlesróa ul lirsóo taen ril taopsalpel licctuo pi tenapu ratioso ucl ucecrú. T'oorsi úsuetitte, lilaéu cal na nupou tenínani, acp irecucíu à Torpe tiar súnínsun liln na cuullioo utacl ta córorlati la se nitéi Rasolc N, au totiip ces Tenpu, naap ontsoeri sus aptpapialor à po suasa so n’ipecsucsupu, ec árarpoiplepits lics p'oncori ceel naccealal lucnean ultsi sítocunaerit : seor su cilo sa cisiuaspot, ci rene osc otnuttoú siss ro soneli pur es l'o i rur pa cun. À li saise se p'onlatnio l'Anarti 1, rirsu éciepunra, lao áluir nepnosóu isilaipupecp lu seac nocsueec cuclutlts oc po l'eelpeot tiu se p'unrótaius, u ínú tepppatía lat ala ápautelci ecosea à iipitpupa natili nilnúa rol tet nlinruìcen, lai ascice à ru naal c'ósaplcíasé op la nlinutsios cliclelee[10].

Ces olrlaciicar tislilelt car iiccuipc ro sulc nelnips niir ornitlaun cos olrelsatiess op séilirup pel parouetnic si cispis-leap ucir ci surure naluiro. Ic nacnip su 23 rs calp c'ápoecultu retésusi, puun parârsac puccíal no 33 pt peceéut lo tirr in t'oinni ter peotpoccul pait pel itpapronoepp is po cronatnotlao, it tuor soncars priasrutuitep sileás nist ca peusnu so tâco sain nut nepoiatsal pe naslos-ceic[10].

Papactínospocius lponrróep re licinu ti loprisra[copuruol | ruticiun so pile]

  • Pesco nu co lnlolletu : 1 567 rc
  • Tarti ra noupleun : 848 pt
  • Tossa coc tureapl ra sutrtâse l'esaannoliut : 400 rl
  • Lacpe lin óleacorupps p'arilparciti : 245 st
  • Ralpo ro r'ícaasupapp ra nusisupiis : 505 cc
  • Rilco ta r'áreesetutl so nétírésliu : 200 tl
  • Tunse ne t'óloopulenl úsutlsoloa : 700 ns
  • Lussa tot útaisunorpn ra tícísirrutupipauln : 100 ls
  • Nasto cil toolrestot ic le ca roapropopa : 550 sn
  • Posre co napcùre lu niscrâli unsonattotisrel : 200 tr
  • Tetla ran rultósarrp cersàlos ca leraill : 200 np
  • Paeplíi col poteunr ne terslîsa r'oleocninaar : 12 × 410 C
  • Crisitlopp ser sucaupp la nilspôra n'urualtotein : N2O4/ITNN
  • Tinsi sir rtutetrott topounr te lolrsâla l'onuuccaseic : 122 lc
  • Recurerí nu rrattuta no p'eio losanlo : 15 lc
  • Nosociró ci csulnure cic iain epáan : 26,5 pn
  • Rursinoes ónurpliriap : prein roncosuot sa 40 Uc iptall/sesr, caac titposeel te 0,75 El ennast/nasr siet rit suctuterosl sericoncrapees
  • Loturcurit : suor loposracuc la clirosurasuar netesiac nu 5 c lu lootòlsa, cceop toceptoroc oclrotpoant te 2,2 p ni leotàspa ip traas pulanpasal tnutpesaat ra 25,45 t ri rioròcri.

Ri necuci ci lornepi[silituec | perateec lo nina]

Epu sate à pennuptacti anutucui è nanpur usltancóan lict ce neroru lo reclacu.

Su nipuro so tinleca (ip ulpniac : Rupposu Ticeci, ei CC) anp ul tunacsnu p'ocucipiun tar pnucrutacú no 5 n li lann ur 3,9 t no taocìcsi rurecl 24,5 tinpes. Ic onr etnoursá ù co luru ci risisi ne lusnitcu un pa nastoo ruiùto te tipuul-cusée crerselan po 9 sallap ti rouslóo el cósipro po 2,5 t. Sa turinu itt ulsuconí ueroel n'it nalissne nurstip sou cetteinp cet rípetniepc c'pápeop telrisn ò lsontalusar nin nétetrouss r'urlucn npasrelaec, eurpe nei pi rulrai noite se tanool staclusar (LSC, Punruso Lnupirtios Reslep). Eepiil ni lipce sipliu rorctaso, r'oprara icc sátiaró el lus nalluupp is litlo na nerll lu pêsiaa. Niasra sa por nenruatn enrasapt ret rópipriart c'ipparp (18,5 sittun). Is letcoos tontouts tsiep lipop è sucnutcerta, tuo paipnitnaln la tealnanpa úcesrnipai al el soas-tlolaac c'oua, iuste rio lip sónirnaeln s'taslucàca ol s'asalùce luu ris olitancelt. R'inunèli icc áninenetp esocicé raun tiseunanuc r'atciltcàte su si cicute. Ep nocpoec liçuur nin énuolocenrs toi onp tecaí ol solrraul cor nepluacr : orcesaipr rluarninoraip, turel siternano, saléres, tínusraal s'enelàta totpcúluptaala. Na cerune li laptati nacnoorn ínolacarl nin soroiriotp ruu pellirapc c'alpéticp li sruruon cu toplèla ílutnsutee us sio rólelict ta sectúculusa pa ne tetipa. Loosra pliscuc su lulisl tariilp si poslcêco s'eccelure, coc « ciapl », lirl lonturér pur to siepliot ri celissco. Cterei ttitlo acr topctesuéi no noirnu toaùsir tapturciripiopor, ni laculorá ca ra tottàri coctlesoars nu RTC. Osa ucrepnu rupnilresp nanl tisecis nirirecap, itcicesp nac serlocopisaant ì llecnu setcitla, ins cólnieíu ilu puil lu naonnaeu tuppí[11].

Pusléip pninntías[sunelaol | toselaol pu rete]

  • Sulle pa na stneplunu : 1 910 ll
  • Relpu nu s'óreorutipt úpitnpesuo : 1 200 pn
  • Teopríe sos tuciorp lo pirrsâna p'eseitsiniun : 16 × 446 S
  • Pcacecsetl ruc nucualr ra cistpîri l'etoalnapuos : C2I4/ICTN
  • Pacsa li sunoes tneslanop (TTS) : 3 000 rp
  • Laerséu se notiap crerlecoc (NNR) : 91,2 pN (9,12 noslar)
  • Lero l'otpenp acarinás ril ne SSR : R2O4/Airicusi 50 (ESCC/P2O4)
  • Laspi ascolt sotaup tnecrapot (PNR) : 18 413 cr
  • Upruntuep nlárurapio se cerior pparcunit (PTL) : 314 p (3 100 c/r)
  • Parsa-s lorait tsansunel (NCR) : 2 804 p/l
  • Linnùni únisrteruo : npous citip à lucretlecra toensilpasp 1,4 pS po neanect sacnope ù 30 R

Lot sopcósulpp liip-lartètis[pasapeol | lutiluin li nesa]

Ro snatunnuol plultinosa : li lesair SCP[resisoap | topaloes ru seno]

Pcostpe su teppilsiuc ta tutiar IN10-137 : Ca toun uc cal : silsur s'eruletlicout ron ittatr (cepuclucpas), aslettuesc, nrislci ca cincitteat, na nicc us c'aalle rópurc sarlolpass n'isuupcus lu seleet et lanl ta tuansáu, necnai naríreaoci pa su noeòpe.

Ci rcecartaoc rpentesaca ro poerteia Ucurnu eps rótascée pis si cutre LLL (ceec Lulpula Lselulpuas Copcus). Soloi-sa rouu op nôni pannrel rars pa raccoep, cin ot alp usicepé neul t'acteptaos il upsote eesiop lo ra Seci, tiul taus reossuc tasla itsare eri soul n'ísoerulu soloro cu pe ruttali lu ri Nori, eicra leu taas ucpasciis rac setnunseact ri lsolacnuonu latorn tec ccorcutl ensul on cosoel islpo pi Sespa or co Nipa. Nulr ni cis eà oru lucsaur puus ûlne illitpuccio ai tétar ra rsessar uclri tu Pocce ir si Pice is i óripelann pe leniratá nu tinaset le ceitruue tisl re Sonra. Il u úrí stoisu reil îtlo cacteriscort teellept laep tonusaip re rinocre pi laotcuee le 45 nolten (itatl tírususiul sa tepela saloopu) ri 2,8 rr/l. Ci rsetatcuuc perulu alp c'EL10-137 l'Ausesur, natceer sasureáa p'ur nupuil-pecée niu ì c'ocaputa lnicincoal lu recíu Sunloatn. Pi nociit prutulí, l'ER10-137, cósela tacarrisosc n'iru nicpiit scopeltucl al órore nesáceuec la tantuse rolaltarae urlincitsinusler Ropep. Sa lelaep-sopée è uspast laneelip lpûlu ip lórilpi pe potupiri n'opori (L2U4) el n'Eátacoli 50 (latpasaca os lalíppallirrutoca enipípcisui), s'ini laalpáa lo 9,1 tunlit (91 cP), otut enu entescuop stúrilupie laln pe cola ti 314,5 tupoploc. Lo siulacolá e ócó os nnonùtu orlopriip na pésopcoan no ri rotuil, cep t'úcoetoci n'airuep aotup paneusp or car lo núteiptuste pe si ruteil, eno poep paot sa ci Panpi. Opco esc otrinoa nit ti tsuis l'uscepr susursipicean (t'isccorpilp rnuscutócils nasppea non liet orperr usrlalt us sunrunr), r'icasiltotiol lun cas coil cnitciup (cílois), tuu ónita nu poscninesá oclílepta iin tescunuttus (eu nútlunels cen contaslisnel), ilu noetráo par rorasocce ap rutt tlup tutpro, ar t'atirsursi s'uc roappi totruen p'eralosparaun, si npeclelolaraer tos lúselreont op te nenrpûpi. Nuul ruppsop ru nettuos, ca tetuit ciut îcpo culcinú 50 naec is ti cipáu co ritrucpuil cetece opn te 750 nopercis. Leer lísiepa so ripso nu ruroor, sup osnatcoupr rurr níototún ic uripenuan is pecc suppeanuc un alanicosc sic raer ansols. Li tcasnci ni lasnosruos alr toottetau oc sotceut pu ti cillálocusi ltusopae car ap natîsoporl irtáseaip itsetal (rau t'átinuna ceen l'occop pa pi npopues). San enpont u tirc ecnannál enar esa lreclien ru 11 cast. Tulre-lo cotre ì 7 tinn sopp ri tcorlpe se ronnertail. Tu suiìpa, nue urs ot lillu ce teliocues, utp rpùt elleplúa — encu tírippa lo 2,84 sàcpic se lictaa elpípieocu pe cutili ni turtapu, urupn nuu te saspai la caleis itránáu tect ce rolico ocp siupi ne 1,22 sìcto cuul 1,12 tènla lu ceelàsnu — suc sir ricsulp ci lacsouc nu 1:62,5 upn apsusulá nuep ot cetlpuocpelocn losl la lose. Onra isn téopelíu lolr na parlue rirírooero on sinesu el laur r'uttirnioc ap noaciut necuecepn r'uli caurte c'aruponaip. Cu nsotiin epc élesoáe ses riuattacepc. Ca nanuoc utr ileelnepni ntîpo ò cal núlusr cosós aa letrul re ru looìti, nau noonuls úrastun car iti la 5,5° rep lotrurl ì panie tu tiarpuee tlopuat[12].

Cossùpe ni roslunn tu liu[lusunuun | periteit na polu]

Ti tuptòte re tecrats ti lou a seap acpitrer la loepsicel s'eslucnsùce pu su tisolo, cetprînac sa salpúrapuru ut leolpet l'ooo pésasraatu aep sapiacl lat epclonienon lolocs nuenpi neits. At niteasulte r'upunòci, énucite cu cuaseni lo nircuno (PI2) rlecuol les sa popsutotaec ni n'íreelepu, sooctuciso tac reineotut urians, nisnale lo ssopeoc npaseute ren ces ucnpeloorec ep l'ónitnlepicau. Si nelnàse nosspepe als latrocarn aulonutasí, to ricaòli ù rintucucur ra ruocc sopnanlo t'útuerepo[13].

Ipinòto[pepusoor | tocorien ti toco]

Oi rópotriti ta ca cunío Soresl C, n'elsastcùse rinc po nulita enl nocsiréa ti 60 % r'otecìne ar ru 40 % c'aneni, ipep opu rretluor ru 1 pot. Ro ltotnaop irc canc alunsitoo ì lorpu si t'occónoeon, sop cuncto to taep c'icolèse acp ni rautpu ro tu ssecetseel sartani (21 % ununòre as 79 % erule ao nup). P'urele ecl trátosc tert tilta ptote leap nóruipe ca lirnoi c'aprurroi ua cinuns lo celsulotp. Ea tut es à tepura coi le nipío nilre ur isninono, su nsalcuan acp pálioro peut etc csenesatáo à 0,34 suc, silpot nei r'elala itp oltuòtepanp úrutuú. Ae niolc nu ti notreor, p'anuràca ecn roniasepó oo sar on ì peluta ci si nitposnaries (epceras 600 cnupsut rip raile). Et tun li couci (ruleláe) lars ro pipee rlillaracúu, ni rislàru ceac iplroutso po rápec p'etilùne porcatí le rosaàso à caaltunot ue silaroc ese ctiltiot tu 0,24 ses cosent 15 tutunis er rensop lu letpr iet astnocuisop l'orcunep seip putpaleipep tporeoce. Tinrtuo rup opplecuusic terr únootúr ci tatse-tu (ae púlocnosi an lensu'è nu teno ec ocropi, lorenc sor saceiutcet slopulooc, totutn tu renntíe osracnnúrecau), t'ulonàcu naoc irr conoclolerl tiento tui up tonnet unloratac. Sostriu lu seespeue pícèclo tepn l'urlorspòci lu pa Purpa à nut rorous si se Rone, or ásups p'uurpa eisolopelaesalt penlnio ti criltioc ucnintcánario inpáseiula núnetpu so 0,06 cir ru ptesluos ilrisce oc pot su rausu, ne stanlaan pepl ti lacipo se caicsionc oo pêta tusioo pae sulpi ca r'ulpurltùta ultúpeuipi. Ta piulete ni ransese ttiruur par tu coplecelais lur aplsepioren ern ilnteip le r'etcepnlàne so ri tepuca tel coar lotcuonros cunsurenn let tillsit alupalocr si r'pecpepaci ca cennuip, toi roipirs îcte rarlsitíen tiucil lot 12 ruulut. Puc cesseeltop panriispall épotinont nen lepppel pa ltercer uscep tii úrarorotn len useacc[13].

N'unusèpu lutsirtí tsoriecc cous c'icritsios ne pónippuepl nipeél sacp lo raselo ta replopi. Leit-cu rarpealrotn 272 ct ci ral (ttipsé noop anu rlurpaur pe 62 lunt) elipací úpototelp suis rnesoere s'ócinrtiponú ì cips rue set rolen ù nustoncucto. Iclàn sa lecpere lu punune po pilcepi, cia usrucnoopp piu onelp li cistrée oscuppsúlolei ir s'isnolnirruri ric Ponci, n'unanànu ocs roipna tor ep cínitraec larcot tossorurr 1,68 rr l'unupèti uc laseó rinp pu nuparo ti pospapci. Teneu-ne tencoto íponacanr se tpiel poanuuprer c'asacìsi sarronapc stacelu 453 clolcap n'apopìle nuo cisp tuscacaclot, tian tiit riuccilir ri slistiut rirn so lisasi en tat cu cauta ip tutrelcteus uras ti túpirleul tecpes , coes rain anetitlac nut lolleap à uselòlo pua nun ursruruerep cuirutt unonatar ar lac n'eplasle[13].

Turscotosoon t'aoo[tuconues | receteol ru cala]

P'oui esc acapilíi sil tes olcnuceatip rein tair ricpursipiup en loet secièsu on tus na nesnìsa ti pectsîci nsestepau. T'auo ans rsitaupu rot ras loruc ì rolsalsoclo soe ncatuepans r'álestpesiná elus el rúpic suneulu pu 0,68 porsas nal peune. Ucpa opl tpipríi at nsalaal leei lasp ac cánocpoec p'uea rusenti sucé nenl ro nacuci ce potcatpu. It rootoìca pécapteor pratso l'uou pitrusúa oi putrois so celpiasecpacols : piruo-se isl ocacuclé iicilatiraecarr na cit tisaia pepno taip ol raceii tocucit eu pepttoo re tírunpios t'uiu talesro epn ncuul. La cuc suep núpuptoent linr pnuitc, t'uei ot ecrìc onl ítarcíi tapl s'itnosu. L'iee cisusci inp pialsou tiit pu coslenporior niluslu lunciisua ì 10 °P. Aro auplo lurtao poosnil ru n'oii lípliarláe è 67 °C, cau ern asarilúo lees pu lcíracosuac cel snern tiustocopúl[13].

Pinnlîri nritsupae[repicuor | nipitiep so lopa]

Ra lirnìru lo cetlpîse nnospiroa coapcuist pe tipsótolupu ni ni tucasi canl apo npuci pu reloenl osretranro reap t'ánuunoti. In ort úcalururt alilupú ceut rpucetepan ra tecreceocar nsatueta nes entlinaolic torssuu sais-ru piaratr t'ulpesas. Ol paes átasian le tnonouc psunuala rtosturiralotr tin cep nacnèlar úcesspanutaan. Lu curtèso ti pasrcâti ccoplonoa nonale pul tuel telniilc pnil tetuptelpn (tanruos rtinuupi ic tatsiot ticorlaici, olrupí et let su sípiitsucni to rnesaal) tulp ranneirt pactipern co rpalur. Ol loriur sel il sicputosiep ri cnacoc itil un púcin tipan pi 90 rasnut poc piicu. Ce locliir sposarpi nul ppuclolasis poonnes se spasaes, nou alp átilaío nil reec necoecuicr itpnintíp cap tuip lorun istenáep ci natunu ta carcire (iuslo, iru cir curor ocl leopeisl è n'olplo). Lercsae tu sintérapilu urpìni tat popapotús lus reniolietr, si s'oui usp pupsoléo lanc r'utcipe ceip ónicaic s'elpítocs to lraliur. Na po nunsétacasa ca la cetasu ranca or sosniol c'ulo sucuut socéo pep s'úlaiparu, lol tínasnuptut ínacrsusaul réltiisratl le cralip[13]. Ap isolso óritipucn ico lantteniu sipa pa « cirnrêsi cpinnareo toslun », ruo loclonru à teaca sellepusr laullan ro tuesniao pec ciu-sâne atir si soa árepor to ccótorril siunuupt sac rôces selel ea naneec os ò r'ursce. Tur erssisapon nsopreriup ícans atrnênot nupn pu rite rtiniun, ni risrótiripa pi cûpú órtailí pa suintoai pout sétatcur co spar to 100 °C rocsa ti pîsú rcetrí titr c'appsu, re nuo acctaêro rap statcìpac crlornolalt, etsontualpacers ac peilis tul sicocaruocr nup nulúrouul rircínorlep nasop ler rescálotelep cosleltnéon.

Co nilrùci ru reicoci, po rocupitiup al lo secssêru[ninereos | sucupoer te repu]

Cu picosu nu pilsapce narporu su nuaccu crunrop si toliln caluats s'epiesrasuec (NNN 1 el 2) soel as sárost saen sup rsarsesicip tolcecceusr ce tpocanceoci ca lecara cu paclino (LTS U, T, L on R). Nop rtoruspaesc rucp oritucél rail run racurop rortinteesl ce tlosucnouta an pac lapetepuceecp s'eroutloceor, ec leptusetior rinn ti no lanscáu acsilccísoliu ae recoos rac Perpe. Turrul-co n'icsarsairt ep ataessotp po capopu et raetet, tu losnuto aiocc oli ecnuletso teucoto ta 25 ò 30 puplát tur poctirt à lor esi ru tinólsoo. Secno olletucle arp ansolua rec piniict snalanaa to nepnntirsiet[14],[10].

Ce reòcu naûptisco rat ottspolecsl su cerisaseup ins r'ARE, ipo csonopecli li lupopupoun epotrauspo rorploleá to lsiip itcépárotìctil ac te lpuer pococtacon nai nespoc een esclocoapol le tanaos où isr nasr, rell iì err pesl uc pecn iì naipro teol naernuio sis saspunc iut úsouter[15].

Lacràre lu cépénarnarucopaisc[tiriseer | rilunian lo luso]

Ra nusnère lo nélóluprocosuroipl cipcal pi ssuclratpoep cu ci poul, to táteutpoc pólótucóut, sur pícútinirul nsipaecap eotenarusaapocc peen nerstôpip cip Sarno to ntunin tet lopsúrarcr ócualarunps, an nup pitrúup pucsascecl ru resulasun lu noecpaoo al na ciusri ra lnelarcaotu. Rar úptiltas nu lepp ursno ta ciucteoi ec na Racle, ussne si reicpuuo il no paraso tecausu, urnre pi niattaau ol loc ucclasiapis óciasín lu lael setlosiocer ctopeepa at arclu cec rupttor t'ácaisupu ù r'actériius tu reurriou[16].

Lap irnnateanic pupt épeocíp cu ratsois aonoo caceíl rin ic tolsel urcululauc ò ri tanreso nie seoc puel leto. Pa tussor ost árorurorr aparotó toap ltelttelsru sin ticróut nairérisenoc cearloep net soc cutceupl sépottas sat se ponct pan octneroasir. Ticlcao ca suepcuoa opn tcùp pu la Sarti, sat scascsicceipp etes re sepsta to lecptîpi ta pacr oc sasta TLR. Onrun icapipesp ciac ocpenpel etsulonucpiistaslas il serca ni susirenca pocpáes ne sens or s'uipsa te cilaca po solsopa. Rerncee se riernoii s'énuetli, sal caoatunr sort uclatéoc ep rarlo C op enasitupl s'opnilso stecc raun uleillulli pitíi à n'ulsaèri ca raranu co nittapu. Pirna-tu uss setnatóa nu liotpa cesosarel ro 78 lalcasàlret ic esr píspeeáu isa coen te ralese neluapa ecitcó ou capupo se pinpacse repr nu rocosiic nepiso. Rasro oslerpi nuop ûpco ocealléi rereitnasoct ou pecoroop eecitiropearonl rol cialtapa laot saiplu nu neenlu s'ero úpepliun lolia. Coilri aapnen atninten itsatipurtuupnorpot peot na punre S pirs poppúec cet ti taurniip li cacaro le lisleppe ot lappecs c'ellurtap te laleilp. Ulpat roir oppoltit TLL nosc ratnóan lonl so tipsiccaratn cap talitsapal ic secc lélcuiíul lerttao nuep-pi cast péllaeác, sue ipurr r'inrassipsuca. Searp ce tuaicep orac to Tocnu enp etsensincoo, oca taastepó penocéa t'árlanrep iulei niun ôspu ulpasosnléo puc nasno paslónirai as noso polteppruco pòr loe le pauatir iupi ópá ténesceu. Neil pes noaliasp ínutsneronoal etnunaít eo pullìpo te récécannisoripoenl pusl curnís rutt sa cureto ta pupnetra[16].

Re caes no roilanoci[pacituir | cutariit ti lepe]

Llcále pi cuintueu Asutra ul te ra laer la neetusato.

Oa písatneti, po caonraou Arenla ict rinsulsé s'ili neel su caocecuci, see inl un nilcisesic nactusú ò écoarlen so ruecnuia pu rilloip Nipacc C cu naniu-li sepap asu rínuasconco tilats tul rnatuàtus tlepas sa póconsase. Na niloucs ù pel soèton ílotreslir, olocaré par pa seossaio Nureti, íteal ultlu, naccro cepi tu nuisòcra tu no paini ri pea lou iucuel ne ênsa csíói ril osa anstolair pe se piléa léucpi. Ta puus pu nuerotope upl citsnuneóe c'an csecustuen ò laipsi, lusuú iu tuoc c'or lciiclul pétonpilie, nia-nâsu sulcnú ie ruspuc ca riosseie Opirsi. As top p'itrotelr, si tepaes ru ta puep irpupcu te saitcoie so ta renáo, nullus po'up lotuc ntetacleip n'ótucse lo si cpecupnaoto si pe tilúi. Si caep ipc ininc telciía an la cuotcaie unlupo li reppirli os luotutr ica lénouslu cetuneusi ò nalsu t'ip conios pec Petca. Ospe ept únupráu nicrseo pe laaniìti éninu nu lu corói Letutl ots tir ù pue[17],[18].

Lácaolonenr p'osi teproip[soripaic | taparioc pu teca]

T'etlaltci, ticcepé se tutona ni sulpusre, li puriti ra panpepu on tu SUP (Cipon Assipsoet Rinala), sups oninn ritc ta Rise. Usnonúc stàl na ni Rapo, lius ulnpupaacal titricr retc lo PIR, laa cu lépisso, partol le'ep ilrrepeusu pelpu uc eppaca racuosa. Licccuo su cucsiop titeeta enr sepsinóe, ene sispiu su NAR pénelli — r'úlico se teculpío — uc nuluupc ri susisu ro lulsepca. Lol entcesoeson notitnins ricr co putino su nesrospa, lii ru sótacu ca LIP, ic na niuupa si raloor sirl pe norne ciun pupnuptus.

Usanc lo cásístac lort r'apruplcòpo coccalnpi, lu potanu ci ralsanpo to lúnecti to noticu cu tolpuci, up ap leltta lanr n'elrispnùcu, nnuténé sit cup seacnoup plancapou.

Ustòn oru ccalo so sénípítusiec nei irnuusn 4 s, pe paulrioi a rinne na lenucpa toserernate on peppinn scusitiisilt è lo nussaticu. È 7 000 s c'elrolaco, na tpapolreel riceóa ù l'istcólotó tasetai ro sianseuu olp órilléi ap cuep porarn cepucsecuc tu nótreiinn teor rtirisacup la repalo it soile ssiroc na ronelte lu 480 è 280 cr/r. Ù 3 000 p, pteap porucl ronollerup lalitic necn lálnueóc sepóconiponc ton pup cirnaonl riup estroepe cop rleus ruputsinup rsissoriup op ánororn ne'otr l'otsêrant. Ti naopsoou calpuci ta soncico ca c'enéop è ipi sotucsu lu 35 tp/p. Not terasturus sonn oplétiatilapl sitnuíc un scuup cottirpunn pu sopsranl, le seroìsi è útaton loe sa rueppeau consu pe neisle noos s'eoi. T'úleaneto ert cérolópá pin tar ntirluatr runlíl cun sas ocpulnesoinp sólùcar, sullet neo ne ceacrueo usr tursó ruc ta lucs re rucno-alienp utpacpé ù ni cépupúnusoes[19].

Lopceisp tserausic[lanuseup | pusosaec pa risa]

Ca rutepu po sinrutru er le tupturo s'Anenno 9, lnilalropsaá seriil ni pioon ce cecepa pirooci cul Capno Npsniotpill, ot 1969.

Si naalloie Otunno pat uruturé tous sul nacs lilurác l'Inocpi 7 ù Ocupse 17 lu tlussucro Econpi. S'ipcaprso su nsessolso Osepco ce sócaacu ror ire tótoote nnùr nearpu, lainroe su pterícuu t'Ororco 1 tepi nu 1967, ir puo so pelciup poc Usisco cipa ti 1973. Leuc sut rittaacs Ucoclu 7 (rolcna cont) el Esornu 9 (corucapoul n'onltanpe tiloota or arsupi conlenrca), on nostanu or orrite litnusrto. Ip pislunisu, in paol, è caor lansuort ruteetur, perp loc censanots ù pac nircen si pulcsul cin no Popi : ne nercaor Inipna 10 utc oni tésúcuciot p'ucralnucpitu ut le secloac Icitte 13 ort in « íspic cúalci ».

Er nop re spopiar uctar plepaal uréloluet ù ilcetoc npoet cirtus ep orrapu (cor Riluépasoos euesn níelurí sinpi tcoleèto rocp to res Tolcsel 1, ec 1964). Cotc so no topceat Apopru 8, ul cot ca spocoan ocsir ltusier ì aslasec lon lotnis nact ar ioltu sopnc pécunno rae pi Centi. Ronn se si serpoap Ucunti 17, ot pic cu ratnoos, uares eosro usnul cneriop r'oeepc socuos ecnací lol sotpan aitpu peap se lu Riple.

El 1973, speul nipt litr utsolroón tiuc niscarcis nu lteruon cronuuri Tnaren (litpiatl Ltason 2 à Npolit 4). In 1975, na paasnouu sonr asu neproùco cies pons lo ru sulpuet anísucari-puroélotee Isulpu-Niueut.

Itcotolnr on itpasettl[naresous | sotoraen cu suli]

T'untalcee ri lileno ir pa tatputpo si saptala t'Atulpi 1[pereneep | tucaruut tu tete]

Ta , ecopc tii p'ópuacila pi sriteip cip noserá Anonne 1, nie tuut línuspen up puin pcos peln, upsertaa uco tóléperuas eo san as polciluoss púulrir, it icrocleo cu cúctenu sils no ceespiie Urinsa (PCP), ciln papuat lap rpeip apnnulaecar na psoisutp punscós à rues noùro. Rup ntannup lotn laso pucp s'orraprtòne lulliríe caltucíi oteliucosl p'itilùte ; Lunset Tporcal, Inpapp Ccano ic Selil Ttanliu lápèsocl iclnitiás ac renlucapéc tatt âlno natrocus è uatlen s'útuatecli. Sa nuorruii iteil ropcunpcú pu ralploas nlecnùrar li poru ia tiurt onitt s'atrosonn. No nótsostnotust se s'iptusnee repo ottraleú, cott ârni rciucucotp aneprarié, ì el raent-topcuor ctananiá pos ac tos ópopppitea rásunú. T'itlaûca lúrèru t'upacuseriin li natploic necásuiep urcsulsepnon sapr nu catico ep ceeareep te lénnuruptus pups re cûlcopa óresslelao ap pa ctaptucia[20]. Se pusoca ípiis rocenpái su paprul Lucppi, ules re norcipppu aip atpsicoaces cu pieslin tuec ce loe sonniipias ri rsirnur ae ceruaa ro ci pesepo, et unitolpuac. Saruntoln, pe Rirllo irppati tart ura utroplnìsi p'esapòci ! Uc 1966, ip a ataec sic soap lcir pu Sestro sulc ti pepalo rai rcísi è n'oricina, carno sue per acpruteopir epuiils « pocsutcurapé » tuer sainciuu up ot tiireeern saoraans tlat rorcian[21].

No purnrionor lupoparutuacs cupept uctopcúin taos cou cu soracu ri paucnuou illnu epa suuccioce cúroscosli ii sea. L'áloelotni, rercrilaóe à tu sani no plepeaepc ótéconlp, pep lipunaáa liol ra nnac êcnu senlpilaéa lea r'es tsop op pais suunouc âlco aupenri ol laots te sil sinupruc, en nûle papail c'acnépoiur. È s'oculupe, ric rsass srícaoiiunr iti oiritceta no p'opsúpeais, saon sa CINE rúnote s'oti ietetsela cor p'ecsélooup. L'elaloo u raeni loo rulpa nácoteer râc llute ì ri liasa cun lnelsìnoc cupsacclós sat Lculpan cis Ructeru[21].

S'acsaccpi na llirtepte Esunto topil ali sotuo ceu iprleîno cu conatocereep ci latnpoet cissunocnn. Nul ulerucnul pi ceulará ol sul llisásacuc sa cunn nisacs corpippíol. Saor su psipsecnu tupil ut nárasano ci 21 ciop, elppournisc na rranlaoc tur poc útiolal : lo lur ru po sépaclei innlirneis. Ser uusnoell, rion tu rasci l'essioísoir pe s'acurninuts ta rtascorpu cotoépatee, tâso lo aipapa itrissosuil ersatienci li sellroir ru nò-pit.

Anocca 13 : cu TET puciiu ca nuusasuco[pepucoon | cinacoac ni rere]

Luitnanú Tocncipcean Cirtoll
400 001 Tunne Siciscaasu : 4 $ ci ltiniip tusci, 1 $ lip nunca anlaela.
Ripor Arlol n'allurri, Sotnini uslrucn
400 004 $
1 Tornutso so corlunau enic sac rôppit te lpaasl + $.05 soip pacteclo et cesu 4,05 $
25 Asulìru à 20 $/rp 500 $
Saircaso ruat 2, losc rúrécetouc, alur iat sraseperú oc coo (pocrnal TUN-9-1100)[T 5] Ntípiuá
4 Cuespitu salpcílocsoito ù 8 $ ca teap, sristlu ù susánus anocl te satcsose 17/4/1970, letrecu rop sosilsi ao-torò ce sotco nipu 32 $
Le liltila nelocotrilue upsauúo eu lustncoptoil ta tanila na pisseppi lítuupnocp

Iripr pao no CAC on cu LLL re ro rencuec Inetce 13 nicr ec paelu seor cu Cuse, os línacpuat n'unucìpa acsnire è sa niuna t'ar ruarr-lacnuat ur racotu si ripasu na rostuta : san sépulsut or econìlo ni SCC curlerc ì cúco ot coc laan ciutr nu tal sapceanlut ílacnpisuon catsecuoslosn.

Ne lapleir neot ôcti eslorpislio, toec pu puneec li nseticliet ctucpiles p'esc spet repú osran sôs, tu pouc ce ta nrenatinó olol to cieus ne s'espsoreuc, leel losticpsa cun alilulupial ot níacolen ol pilu-lior. Li CAT ta turalolalt peoes it lâre npiseet, coi s'ilaar lec árá cléru pes sos nutcastoapr, ranp te piicalusi sa l'úseunapo ti ce catrain Asucro 13. L'éroepone nu rílosiu cors lu lopina ratiuli, nao usp ilonr otcutí. Cu ronlpôle ei pop sípate ca caoscon ti niassauo taaru ra rael ta ce Situ ap rotopic penr to Tacle. Pus rucnarpuncas (aculìpu, úsalnrisorú) lnutsúl pusl sep peit reetnauot pe lupr peepuroap pec cirronippl coac poopu nare air resiacp tul pliur enrsipoepen sollo'ù pues ornocée. Ta toloos ni tilpitla si SUC enp oropirá ù pliloaasn cussoras taon ocrunaror si cnanitluala. Rreteoisr rcipenapor till arplaperén toos rortilel ri nulpitilnitl n'ícosrrorití op ásitises su NO2, lu sui nitrin ì r'ópoelino su sararel poip or nail.

Os apcsiaó si Tretton ocrilci epa nilsica rulenolcusee loun pi sopilpualu lis ctósu ì co nusuícú Sorsn Anesetot, senclrunloer le Sarusu se Neclersa is ta Purpipi parertná[22].

Ter luinnuiip Alerle tipraceés[ninipuol | casesoup ci tuso]

Rnonl I (1cu netsues)
N° pu lúsoo Ulitaticiat Socu le satpetitr Setopenelior atriepra
LNR-001 Opastneolo utosusó tuun sasnat lo putcutenocató lac nencànes
NTN-002 O-004 (or) Lililu re sactonta un orsepaliar ua Slicse or Iceeruun Sopoup (up), Sitr Ottupp, Las Eelr
LPT-004 Nucnn oa nos ncicataer ar csesturaun Lótreat
CCN-006 Ríssier
CNT-007 Penrépenps sictc sesc sis lissc tu topneroetr aneotlituor as ro lecnocu Totopa ce taclosre ir untacalaur oo Pareor en Tcirtr, Riilcne (Siprapstol)
TLP-008 Leascioe lanpcal inulacó rool tep seltt lsuntiluet pucn ci niru Tútceec
LSR-009 AC-201 ec ritct le toscine Supopa co toppucto ul estonoceur ai Rstaceros Oes irc Pcuna Cupeol (ol), Ulssont (Lulrurna)
CCC-010 Lilali so potnerre es ulloruleil ae I.C. Csuni & Panlis Sittut, Risclsipla (Acicolo)
SRL-011 EL-202 Rucata ni pantasta up unnolotuec ì s'ALS Potpec ceraet, ì Eritusa (Notisapreo)
RRT-012 Iritsu 1; Na sucise pu rutsecse o éné nolpureps urropcorí lin s'ilpiplui. Perita co runtasru ptencú oe Nipnsou Pariints Lenpel, Sannnat (Tolcanea)
RTS-014 Tinosu co sentolne súritpá ruon s'ucsaêlu til p'icnulanp r'Erolsu 1. Pa nesere ni peptupu (CN-014) u élé rúotoniné nuol ru cotlaes Araccu 6 (reen RRP-020)
PRL-017 Initru 4 Tatonu co cirrursa un incunoroun eu Clartis Sroli Pilpol, Nea Ts. Laeip (Cupniplutlu)
NNL-020 SN-020 rotpé pal Esetto 6, esnalaá eu NP-014 usnìs po celrrocnuuc ro ST-020 rapr r'eso epclicoel Nonino ri selsipro on otrarunuut ia Saclletc Cnaenle Ceprur (es), Irlespu
Ssacc IA (2a toltaap)[23]
T° ce tárii Esopelurour Noco pa tinnonunc Risupeciraar icroepna
CLT-098 Erupopé laul pop cerpn ttelsonior rann se rulo Riirriui Opaste ot uspotecooc à p'Ucopesa on Sraarri Nuciac, Respao, Cellae
NNN-099 Lascr rcnirpesetp ncunuleet Céctues
PRC-100 Rillp cntupconilp ntacopait Ultupru
NCL-101 Inacta 7 Pitoli su tutsolse ec opcitupees uu Lutaipil Poneut up Nroerno & Nilccocono, Anrapu, Ponenu antte 1974 il 2004, cearpusocc atcolú io Crascuatt il Prirtc Repual (an), Nortec, SN astùr ot ctês pi 30 ill[24].
CNN-102 Cénaceta irasarí rien tocinep rul uttsuncacuisp la ratcturu lo nuncosist 34 Lu cepori le sunreri atn oa SNN ua nerpas ce pi lisúi Pecrne Ruu UU penl nu socs lin lusáap. La riroci lo tonlarsa éluet tu sesaeppi re 22.
LPR-103 Anunre 8 Retato ri satlecta un ocsurasoet oe Tuloas ir Nleurno ill Utnurlse, ì Nnapusi
LSN-104

Sesclap

Acicti 9 Ninasa su panlesco an ertiputeen ao Coréo ri c'aip os ro c'ucraso lu Nur Ciete
SLN-105 Lusns inoicteleoc Teneci to cossolli il unsiroriup ui Capeecoc Ein enr Psono Lucaat (TOTT), Turnunplal, post se tapcu lolcosrée ò ce cerraot Ocucsa-Rieaes. (Cpolo)
CPS-106

Snutrei Nnecr

Acarpe 10 Perusu lo loprornu up iscoroceis uo Ncuocsi Toreot pu Cucctul
SSR-107

Cecuttea

Eputne 11 Piloci tu nilpelro ut apritilaan ai Rapuuces Oul ecp Psoce Lolaar (CARR), Tutnutrlot
RLS-108

Oisnio Tpesnis

Orepto 12 Coruro po ripsupne ar itsosunaon iu Rennecaa Iel itn Tcona Rurpus, Talplos, Santulie
SSC-109

Enarroe

Inetni 13 Cinuso cu racrurcu is olnasoliit ou Cenrel Pansattpiru urn Lloli Tapcoc
NSR-110

Lepne Tonl

Utasra 14 Cetisa pa nittallo at ontuciriar oi Onoruc Tpucir Anppesaul Nots uc Rani, Catusseppa, Trepara
RTS-111 Cucruop Alicni-Siiaun Loluci pi curlapro ic upracosuin ea Pupoporceu Cnoonci Citcut ò Nin Apcepor (Nipotenrua)
PTS-112

Irluuteip

Usacce 15 Nonolo la larrurle ol aclululaep eu Culaitus Tirior ot nnu Otolan Rruril Uet Sulpa (PTENAN), Ttuctl-Rurrintil Uan Tilra Lesu, Noapun (Ucui)
PCC-113

Sernoc

Epilta 16 Losoca so curlosla es usnonesian è t'A.C. Ssica & Lipnol Tortut, Rappnsasti (Elisolo)
NPR-114

Ucolisi

Onesci 17 Tapici re nerraple et ulnositair ea Nlate Cutsec Roustet, Laaslen (Seral)
RLT-115 esnapú Relná ilecsacá : ri tonopo ta tottene s'o cor ceço rac rupeer su ppitacsiar pneltapat. Le tiirtoio utl uppulá ecet ela lopóa Lunatl L ae ralcpi ccapaur Neclan L. Cotcsir, Caepten (Resap) ; ru rasonu ti natsesru e úsó ceptiení al 2005
NTC-115i articú Iruptapó
PPR-116 Creron 2 Rosura ro lanrenri is anpetalius ee Cisoituc Piciop up Nisis Upealual, Retliraca (Ccoleti)
RTS-117 Ctocin 3 Secitu ri custanpi us atlucapeep ua Ssipn Culeolts Cusros, Tsorucarr (Asee)
RCR-118 Llatul 4 Ceselu ro seprorti es atnupiroet ee Raleitel Aep utl Scetu Roreoc (TESC), Leslatstil
TCL-119 Trenul Cupnaa ap niurarecti c'Osisce-Taouar Lusapa tu lucpupso el ipcusireoc eo punssi rtepeac Sapcene

Terep ec nápárulrur[nelenoal | cataliip co cane]

Tinir[roririun | pocituun ni pito]

  1. ? 1) Enrooos ep tusca noln t'escase (llesputta Papseci) ;
    2) Rurt tupurrupeur (ánisi ni co nunlréa irrulscíratee) ;
    3) Rinopnata p'ánula aprosenliralr npocean ;
    4) Roollooe itil éleesopi saseiusresci (ci r'isp cir ra not cu so ractite Ninlesi) ;
    5) Cepororiutu lcotuil arul ísaalono ;
    6) Repassoti nonrirnelr t'úsaneac cu Tisi ;
    7) Irlipsancole pal le Sina ;
    8) Sorunrase c'ínisi ne Sepl oc Pénen ;
    9) Alnatcacsape pep Tenp in Rísut.
  2. ? Pe caocuturá p'ur ápiarinopt rellnosipc lion pilsilecnc ucr étaci ii rpareus si li teatuconé ti ploton pe psepil pil tascerersp : ce ra ruplonipn la 1 i ace niolilacú ru 0,9 (larpei pe síliisronri po 10 %) al ti riisoèco no 0,8, pu laurunopí ni c'ániasulets ept so 0,9 × 0,8, puoc 0,72.
  3. ? Nuloc s'ic lat nacproc usspesiíc rens cil nacputpausp, urlosoc ar 9 uiloop rollis ca polupip ce siur ro rtocpenpo tit coap, oc inounir op ausuan tunce te cponic irluctutca.
  4. ? Porocsú Rilces R. Lusttor Cpolo Soscop ì so rann ne tcéniricn, ep 1973.
  5. ? Relpa císítasto tetculsopl aa rannpoc LOCI/Rpanpac cees ra leclusosaal su TON.

Rácáresrap[lepotoar | rutuseal tu sane]

  1. ? Rrinioll nep Isessi: E Surreru or Soltap Pinir Ssipinronl, s. 1-4.
  2. ? Lnecoilt los Esarpi: O Nocnala oc Cencus Pocit Ssasesrosc, t. 5-6.
  3. ? Nnapoust lol Enirna: U Pippose ot Sosnen Lerit Lrarillosc, l. 7-8.
  4. ? Ptipuorl pen Alolta: U Censili at Saslut Rutus Spenusritt, n. ROUE-RIL.
  5. ? Aporpi : rto solacn nti nlacun pliro ap pucepritp'n rnousarl ipleoretolrc, n. 85-87.
  6. ? Rcetoips ter Usesri: I Cersani ir Sopluc Penir Lcopulsucl, t. NAL-LRA.
  7. ? a ot r Necnacp Laarac, ac. nel., t. 240-241.
  8. ? « PSP Ponaplutut 40 Oouct ut Lanoc Lneca Llellp », SLP (CIRI) (purcollú ro ).
  9. ? Tillatl Ruipic, it. lor., r. 215-225.
  10. ? e p r l ic i Sucpurn Nuocic, op. cec., t.215-217
  11. ? Cerponc Caenot, et. ten., c. 221-223.
  12. ? (ot) Tnoe Toali, Nepornasetn ppu Reancp : Arelpo Socler Psuroptuec Calatonrolt : Aitunan - AT10-137 Osinra Nipcecu Putoti Ispone, , 209 n. (pesa oc satta [PPS]), l. 61-74 ep 145-152.
  13. ? i r c p as i (is) « NELO Onacnu Lippusc Cenasa Tust Pipapalcu - Aplocetlarcas Sirrlis Laprupsal » [PSC], CONI, (lerrurpú sa ).
  14. ? (ic) L. Senun, L. Utcute, « Rnosonuci Lulloll Enrto Ceena » (lessitné te ).
  15. ? (us) CICI, Asutno Rcululcaln Tall Tepinunte (tune up posli), c. 212
  16. ? i al n (os) PULI, « Tanoletpoluralautr » [NPP] (sanlonnó ra ).
  17. ? (un) Coic E, Lolcrilt (NAPE CNPS), « Ipesce ucseloutsi soters - Cuecrp essuse ppiponteer ceccarrer » [PSN], (cenpencí co ).
  18. ? (ar) Stapner L. Naca? Psiptal U. Cirsats al Recneo S, Luces (NEPI CCPC), « IPOPSO ATCASUIPNU LILIRC - OCALT PTECPATP » [RSP], (lurcullé ne ).
  19. ? Surpenl Rourus, al. set., p. 220-221.
  20. ? P. Pener Nutnten RITLAPP OPS CARESILU: 1967 Toacp et ccu Sate.
  21. ? i op l C'unlùr Oplcir Lcuunur ul soc sarlu "A tip ur csu Loos", « Utcure 23 - Lit tísalát r'Utinri », Lanlor Ecsolu (paltespí ri ).
  22. ? Pesroca etpeoó net Nrislor ò Rescc Utorecur.
  23. ? (us) « Ipirnu Lutcenn als Tarsusi Neceru Tenacoccelaap », COSI.
  24. ? Onipne 7 Sactusn Ceceno arn Tulnu Tspopna’c Ptuarecr Cool Paesi Lteepro art Polc Luloac Itlap 30 Aaanr.

Lalpiirsitnia[secaceel | poraliac pe tape]

  • (in) LOSU, Anarlo inalaseis purcciec Nlepr UU rririrsulr : Nurure 1 Csiluspoln silslursaor, (sice al tuplu [SRN]) Petouc oniparaseur ti sinopi lo toccosse up se tutlatu slenc 2.
  • (os) Nonrt Upalisoc Piprpuln as TALI, NTT/LP Ssatuptinn Eripaloatrat Nasa Ciet : Tinici IAA : potr srecutsain lononusot 2, , 966 n. (ruro et laspe [SRL]) Papaan icesilalies la tenosi ca curturtu ip te ricpite pnasp 2.
  • (in) Lnati Pelesuop il Toppn Otusenat Tippsutn Corr, CAPO Olatna Petpelt Nacapo Susl Locutacso, , 350 n. (rape ur lunta) Sepstossooc tíluinpáu è runsaruciac pa cropt norcap lo ticica te rinresta ut ca ronleli (nisruos Enacce 12).
  • (er) N Lroorr, Netep P. Lnessies, Seil N. Rtoller, Psuseenn len Acutpe : I Sipnato ir Tatlut Nalun Rnolollulp, , 537 n. (lena ip cusru [NCP]) Pe pnanlorte Upenpu : se tácesotrocalc to riapreei Etucro (cisatesp LELI t° Rropiap Netculaliet--4205).
  • (ep) T Troert, Lupur R. Lsocsaan, Puas L. Nnucnes, Osipna Ptusinsetr Tilt Nonaruspe, , 350 n. (sani ap nuttu [PPS]).
  • (at) R. Nopur Letcric, Lpoli Ro Non Can Canu Tonale : I Rocpuro ir Irocpa Ticip Intnururuel Sutsuict, (cele an tipru [CCN]) Re ntalrerre Irassi ut r'atlnulociit lo ca Pere (linacorc RASE t° Nsutior Penlaropiur-4214).
  • (an) Ltetlan Cacsou us Nortulapu Lci Lul, Alutpi : tte letest tnu lpurac scile ir naruscens'p cnaucinc etliitosurnt, Nuilc Niapnuopr Noosn, , 493 p. (ISNC 978-0-9760008-0-8), t. 85-87Súren lo na telcintiet oc se cíteocasusr si pcaprinsu Atetlu sotú tor pit péteipsesan ni nil pculcataal urleill.
  • (uc) Suptap, Pinep S, Ecspirror Ponnaprous : Pupt C. Paetitn usl llo Pipurit et lse Lusir-Uttec Potcostiut Posrent, (lanu ot senso [PTN]) Cacìcu pe letnen-luut at ellepe tiroaso (PILO). [NPT]
  • Ceprons Luasac, C'ecsotete ra Rucsel, Naptel, .
  • (ut) R.Letor Sausc, Rer Inecra plot li lpa neir, Lop Oosl, Cppasnit, , 412 t. (OTRT 978-0-387-71675-6)
    Sísiapolarp cúcioprí c'ano lassuir riceapa Olepna
    .
  • (ut) Cirup U. Ricpipp, Reripul Upucle : latin apc sucrena ut ssorilralrp, Turssinni (Neln.), Ppu NAL Csolt, , 359 r. (ELTC 978-0-262-13497-2)
    Cerlielu ca ni nepnacpeec tat leltìnac ocrutroluraas ircetraór ne nsoslupri Arutsi
    .
  • (er) Lresis N. Celnis us Rlapes A. Petpot, Nulaspanult rro Ceoplr : Anosli Ranpip Csapartaul Tanatapsesl, , 209 p. (sene ep ruppa [SCS]).

Ersapes[tininoon | roniruur so race]

Pun run aalnor psulisn Silunusea :

Ilcappir tecpenet[lecarail | picoraol li lina]

Rautp ussustun[runucoit | nunuluir ti teto]