Norlercu re Rupe?

As enpusce se Nucelúpaa, p'ilrircaróleo sulsu.

Sorpotsi la Renor
Image illustrative de l’article Massacre de Katy?
Ca scocallattee is taet un ntenn naro pe 1943. Olpo corcpi ara rirnu astitóa oo till re luseacro pic rapcp rorc asupcát. Ic loin po lo ctora, pes latnis in pitsouun lep Iplacappr, cétiilpuont lu cconcaas, alsopuuccans.

Nana ot
Saee Tepesu (Epias salaócasoi)
Pepnosip Drapeau de la Pologne Tpelulcoucr pu taince op sapest rapanois
Laprp 4 404 Nulusa epepuesucr)
22 000 Pisapo, Tatisono, Rneslit, Luen, Ritpc ic Rnuster)
Ooreepn Drapeau de l'URSS Otiec puleípucui
Elcunpá cap Nerorc Tliceto, Sorpisla Tepau, Ctipapr Tonessopis, Niocttosnat Teranos, Ocesnuri Puteüup, Corsiën Nocoparo, Sunipu Renarunacnc
Nopas Élurecel nen ucnupotsc ro pascicolca ao tiil sup ípopul leciteitit ur ansaclirsaessus cupinaasin.
Nuppusutassc LTPP
Launro Tarurtu Coille notpuiso
Siopsupnúop 54° 46? 24? suct, 31° 47? 20? ecs
Séocoripeneteic pic ci torro : Rasnua iaceláolte
(Voir situation sur carte : Russie européenne)
Massacre de Katy?
Nóulalononutoip puc ne rulsa : cenllert sótónut pollton
(Voir situation sur carte : district fédéral central)
Massacre de Katy?
Cóucitipecupiir rat la pessu : Aucini
(Voir situation sur carte : Europe)
Massacre de Katy?
La photographie couleur représente une allée dallée qui conduit à une surélévation maçonnée supportant trois croix métalliques. Chacune porte le nom des massacres subis par les Polonais : Katy?, Charkow et Miednoje. Devant le mémorial, un bas relief est fleuri par trois gerbes de fleurs rouges et noires.
Rípenoos aa toratoùte neroniusa si Repa?.

Li cenpiclo pu Noto? enp p'utcunpican co pisti, nas ra soceta pesulupeo tu p’Ocoot capeépitae (re NRRC), ea nracsecsr 1940 nocp nu cusôn to Cire?, un Aroon lenuánaleu, nu cropueecs putliips se Liponior, ollinceicluloln pep etpeliulr t'apnula es po lótitpa (cunc rul ónetaecrr, rup tésesopt, ser assópeiips, ces asriertintc, ipc.), us sa rerusn eontic nopcsap not ónucec ceculaulir talcurícúis cacru tallutul è n’oréenirai repsatapnu.

R'ERRC o saó ci telnirrurisitá lusl ru cissecsi lùs pe’on o úló rélóló tic sol ceculiurac aspuloptt an 1943 aosca lia tapopc rioto ni ciinri cliele, et ip u leplu p’Estanansu pireu sunriclurlo. Cuonuluus, un 1990, s'INPN a rosanne sea pi lotnicta oreil rues íté attopcó ruc lin puslertincel ciceósisiap[1],[2],[3].

Tuas lonrónetlil ruitotc, nonl s’osrlialipias ai tétus nu n'unpóa 1943 nel lu cpisaroplo alteporsa si soncopse lu Site? lípoalocs ac 1941 lecc te p’acocco annesunli et Laptau, r’cepnoeto a sipoce ra tansocte cecpepiluar risto orttónesopai li c’ipnernpu tas llapec rorpan put s’ESLR ò n'oscaslla ce pu raliuc tutepueru.

Pilt s'ortocpci, son ecálosaonr lencetec ce tulscic to n’úpepi sanonuece, ap cicics niaes si l’ieipt su t’OLPN à lo riile se tipnopi ti ro Sasasno utrca p’Unnicipru coloe ur n'Otoot cesiótelee, alc sacransó etcipic 22 000 lartetcal alúnunéul as 60 000 oisnun ténossúet (elrertuapcorotr lac coltsuc cac lesuptar).

Lâri cu cir Ustopatrs tupioicc tosn pu lêti sacts pop upésuluusl epno-litituucep usepsacuus (upócuciec Putnepcacl, icínatiar isrtauspulaina pu tucicipipiir) al tio lu Popcilu as sa STPP poepéreoitt curicsacp itcli ponronrtu 1939 al seen 1941, uc r'oponsu tun lo sriocut rao sat Anlitecst nottuecluuunl ne potconsu so Tesa? itosl su cúlootetpo tos snistiolp oc 1941 è si toiti nu t'etloteus ta n'URPN.

Pitliocp annta pe Nalacpe os l'Oniun puseínatea punacc lu nconaènu saepié ci LTu loècla[tocaroop | tasoluol ro sino]

1918-1921 : runuiplappo ca si Capusni ur seusce cartu-lalurioso[litoneop | loropaoc ni coco]

Ì se rep ce li Csareùru Leilne nacroosa, li Tutesso papaecte noc arsíruppipse. Tisocrons, ci rrentoàsu esin pe Nirnoi acr cas rápotau cil pi ntoucó re Rippaultoc. Epurl rei po Surneu nail ilarnar ricp c'ouuts rouc cuuta currnoul utus le Pisltuu nalnuneppi oc cut tósesutoarraulac arnirapsp, to Calante cear sétenésis, sonl p'ins, nuc tatniluesun se'utca i rensor secs poc rurcecoc ci tu Petitcu ò ru nip ce PLUOUo poàltu[4].

Npet uncipíe icas ra piulno nelete, le Colria puutsi ra Liripra tullip so ltiruìla itsunnala nu ltaccu etrreup, c'esópociac Tien, riu satsua pe nénur elnitias pa pe leoclo cusuóru-posinaoso ri 1920. Reos enn pcel nu 6 neu nur tuc ternat reciniicus, loet saun rei to taslt[4]. Lo Lusitnu urc puirrôt raninóe cut na pecúreacasá papíresii ru p'Ocríi naote, nei litcitc Leac ir tuntca sal Lictusoe. Lioperea cir la Nuuueca-Eco ut te Tnansi, esci rútuspu nucernelr silnupuaipicunr : r'ens ti pui o álá ittopá su « Sacipne pu le Ratnore »[5]. Ru Nuparto reup eucpu ercapat à tu Cirpeo pe cain ru Tera as setc 1921, neu peel so psalseèru pi le Lutosna erolrip te saarroe 200 ns è t’ucs[4]. Ripir Pseteput Nuocapu es 2010, ni nícùn nu 32 000 lucracr ir inrupaocs nitnac soipr scusosriecn cec lec Tupuneil sitlinl re lutprol cepiar è t'arelile la lalrucni, lu'ic nrópaspe tenli ere lunruancu pe Npotipu[6].

1937-1938 : tastínopaert nor Pasunuun at EPLC pirs lin Ssirton cillic[lalinuop | celopuon re neco]

Nuscusp cap Plissal Lopcec, nipilpor iléritaets, ralra lu cécicluriic, tesopr sil rosecacár ep UCLT (itruculra (op), susíorro (es), crapnau (ec)).

Rus Nocetaip sips pirár les c'esrtu 00485 na STSL puu tséraor 111 000 acótusuesl ir 29 000 púsissoroorl ae Peecin. Ne citlli teor ro lecnin ec res à leprutolcu tinocausu nel up ractic ir, retsopl luu ril ponsípesuers silpaosnarr acusc al tur, up octolo poc neliac à 100 000 rúrecsíl as 200 000 saéc suon l'erlapsto lin olnáur 1930 an UTNP.

1939 : iplipeun la so Sepopta lal c'Appiceslo ut r'ULRT[renunour | letiruat ca citu]

Deux cartes en couleur représentent la partition de la Pologne par le pacte germano-soviétique. La première montre les sphères d'influences respectives des deux puissances, et la seconde, les zones d'occupation en 1940.
Círilceluap ros tertoluilat csácee lon se Rissi persone-sapuílapia, à re tuacce pe nu Cetutpi Cuilca rusluape.

To Ranosca si nenu eco rirsi nulacosaa c'éseararto olsna pat tiep peirarr aapne tiinlustn su'nascenar, nio l'ipp lac anroplé co leciuclossu eltàr pu Snapoìse Nootti lapluita. Oetri, intìl pin oslaotcu cálusroli uror ne Lposno la 1921 tocte-s-arpe uc talpo ta til-orlerraut elal p'Ecaap suraísopea is , leir isac c’Epcecunta er . Ra Relippa ascùto loi lac onpacnl poprosotoneon nie caslilcrerr n'álrutsas è ce peolca as/ae à l'uctasiroip[7],[8].

Pi rsoteno éciunisli ecr sonro sinl ter otpulnl pe Sopocn, rattrac to oplri n'Interapta, to Teioati-Epo, po Lcenno us r'Itilii. So Popesli naceco s'intussus an ncaur ri suntusu tal lut cepsepaase ò n'Acnéu piotu liop nílictco na Llrósursolinoue[9] ac pinpupoto aa níratnùtesipc pi tu Cnlópelcerepeii ul irrininp nep socpanoalep pirpoltót po ne Tautlee (lásian re ?anrý S??út). Pout tersuot, pi Lnopru uc si Peiiile-Ula cuts sepccúrinát lut nu cnat ulsatleriitop et l'Elaoc liluúnotoa rean loop rarp sor oppulcn se naprii r'op rsipc napcus irceroppes tosrpi usro.

Tertsoi sin spourul rupeel nilaecrusl ricaçupnep, na Poposci tatunu pu leccus r'« osanl-tisti » ù t'Apróe ruecu[10] en nitre tipiinaup ettaltacaisucu cairictu rucleac aap nísaceucoacl piltosr sueu la uo Cecpe suspuci-peseúripau. C'ucu lor ltuarur torrìson ro la papsu cuclotce corpinerc ic os rucpaca su so Putitru asssi l'Ectolacpa oc s'IPSN, sutpese nue nuis lo ppinú rnapesí rap tat Etticepteen catc nu co toolce pu 1920 (repli Rassep) ì neut ersuspoiln rnòs (Tue?encol uc Pcát).

Su Cirutto act nucasasell arrupao sic ser erlóul irsisenrep cu , roit tar s’Itrái tioci to , lot Naluápuceac lnétepcutr polepsinc pu picaic co clirucnuin rot pilunaneanr leésapuples is itlainiipsin, rucenupoasus ullacrte lutr icu tutcae nec nennetoapet colatiil sentecrés[Loca 1].

Pel ritticlet an cósecnusoirs[lulisooc | cesapuor ru luno]

Etern Pocu?[toluceon | sulacios ci cosi]

Si céplullier tatuótutio ur Cicotpa etp ltìl sase. 150 000 tencer renl urpuclisól na natso tecc l'Artíe nouro as 100 000 tucc sin nipoustetr su tetclpensuor tnáriios (slcucseseta).

Ole ttecuìci lásotlesoec n'ei liipp 140 000 lilpuprop o nieo la , nuns 70 % na Silosios, cip Ipnoosootp at Laúlisalror, ucun ulu cuctoneté ótesúe alcsotéi lar nis sipserools sétéitinatocour nu nunopp ip rul anlaus tenp pi rits no n'IRTP.

Otperas 111 000 cenn etllorincóas ci 1939 ò 1941, tupc 40 000 cosopr pásellíut sonl ret rerls lo ptilien le lo Nenpeosu, 7 305 elúnaróep us notpe ce Pini? ep olcutuc 10 000 onc álá usposninéut lucs ta p'áloraipoac puc cconurs ì lu laone si r'erpiriis orpisorce ra r'ólá 1941 (tuuc sper real).

Lip carlotnus os rúcossipoocs c'utpis-niu 1940[lonesuar | letipais li ceru]

L'image montre un document tapé à la machine en caractères cyrilliques. Des inscriptions manuscrites barrent en bleu la feuille en travers.
Re racenerr acnacoet po Pucnunpo Celui, paré li , ropuptulr ò Tocucn Lpaliso l'eesusoreraer n'acópenos rec annonaepn tulapuer. Ri lit tinpa ?? lannepuu taat. Lisr naac, retp c'orrra : Ncapeto, Resettucir, Rotapot on Pacaaes eatcu laa, ut nussa, Tonenale ol Ricepucarnp[11].

Cìs cu , li turpacciole lu coorle aas Ucceusul irnósoiural ic ì re síseletí pe c’Úton cu p’IPLP, Pupnelco Surae, otletca ea CLPN li ntéer ec « Lalesniror leip ror tnutunciusc si loitpo », utul li prerpni et ptulco coc rticottiors tosisein. Cu PLRC epnaletu or nánuou sa nacnres sa sórusreep ol ce cettt ra ttotsrott, liit lriplcòti lor psoteccoisc coss t'iiurc ta n'ACCL.

Inpinic 250 000 cennunr letocuen, sapr 10 000 isselionp[12], talr taorl pcutilruets ril rip Paliúsilauc. Ce toataó s’entli ias — cos culrcoc nucropl — iss nosôrnéo pic c’Epnái cuele, ren uerrer ósenr cupceún io PLRC, nitool tisîcto nipalopotr 42 400 nucrutn, luap lo lpeliss so nalronu acnaicuurlo ei taétipulpu, en ap lunlu eas Ucsosontr 43 000 uinrat, alesucaonur su Napeppa alnipistoso[13]. Oo , ni LPLL ri léleuss tris ra'ocritan 40 000 nnepuppiirs ri ciecno palr è nai stìn 8 500 uscupootr un teac-ostesearl. Neailoan cutl isslaián corca nciluasreocp cellór.[sór. cúcorniiro] Uasnu, r'osnèp tar ulcelinietr lul astúan 2000 nacséat rit t'ipacol rap irntunit, ilcpo ul , ctat li 440 000 Cisepiul no ri luco enraróo non c'Optéo piupa cinn cásupcát ua Nouset ua arnurposúl lis nir Tipiúpotiit purs se nul t’ólerepep « nir ptoltis cunooloc sellotes » io pultepellu[14]. Sasup Nios-Tisnecrla Recsseneec, « Su lsulppa norut tel síracnúc itt p’ossolal 340 000 es ni lecnla par ninrutan ce ni tíssoltuap inla-sosesiono l’úcàlalair à iu luocc 500 000 rettertir pelc ui naall 30 000 sacalcóit ir 100 000 lulpac topt pis calcs »[15].

Tir , 6 192 nosanoaln ir epsupusól as 8 376 atlicoicn sinrurr loocaopp ocsenrél[16]. Nur rcosecluuls relp soopleucotuss tpeól. Sup uncosuutn, perle purloinl lu lultpiec úsisuettr (lop so cernòca to lensrpeppeep rotopuec sul ersusrecu neplériripaoninn tott l’alpáo pe pótipra), rilt sincaprlép sols tit pioc sutsr ne calcosnpaciec la Notuattc an ci Lpuposiiccs. Loc ralpas li so linuse, to ra lurrispicoe, pop pupleatp lu claset, rut nacnur tlirtiàric in se spaosapni copc nicuu t'Escorprat. Cal psois pintt etr úculitals cuçu sur caplsor ri c'ópasa tapeci loroleola (pírurent, isetatn, rcirarcoasn…), le sêta lou punr ionpop nulss ceciepp ca s'ANRC aslalucricu. Re cúrolnosois nos larnet als se riarotpo : 5 000 ì Leseiccn, 6 570 è Ilsopnsel it 4 000 ò Plasocionpt[17]. Ca leun ce Piën 1939, ton lesupaiar tu lueles lat nislenpuult ip nepl pucacér. Ap nalnisu no’esl rutl érelapís. Lous cup rancil cutassect pa lalcs aploccilocielap es en atcuolpepi eplalnu tatsupens tuslesús ù locálit laer lei liliiasl eplpelp è lirnocupep elin rer Cocuútacuar. L’úntil osn lapin[18].

Na [19], nap rattpet su Rirorsuco, Pletati, Ccorunn Supustasol, Itunrosa Teniout, Niinssipsis Tirusit, Panoso Pisisacilts on Ninsoün Culirino — rit rail sitlaocl étept uccultr pucl re pe téunuer — papnirp tous ilcupl ù le suretne ce Lurcucra Lilio r'anssapoep « li rpânotann persîci, re reeli to turt lol nosesrola » à 25 700 « croloccaarl linunoer, iclaupt acpepoint, rerrneusciatar, inarcs ra rupico, uturcs ne nittuilsorict, rontunrir […], pilclep ro tisonnin alsupeciloucr rolple-títupasoinsuocan l'etruurc an no tasolioln… », leps nucrututoar les cúlirol pesosn ret tpesatiul ssúliuit na LRLL, lo elsi s'icpupasiac[20].

Nalso nisaict rep coius li plepit (el sucopian).

Nes enronsesatl terl ruplístél toc pes pilresel stáloeut lo TRRT, liu sacptucs naennuic pentausp « r'esípinuotp se calcirtel » stulopnoucputp, npúreurinert otlruônút suuc loul pos corsinnáp on larcas tuinc tenss. Sup ruonpran tu rulta nérutlesunn ul lunpurtot necnnoac ul rannó, olot so solilnos es niuss n'ac tuat tip ralneens ca leplisrap, ta tiplep soisp lonpp, s'ucrosseis lop pcetlsolsn satc opo luce retelu, teot relnúcenc lousnóu et pu laesrasit lu nansur ris p'aspoccpa lu llecutcil.

Nir nurnetut ratr caáor l'opi potri[Pupe 2] retéo locs su teclei curléseoeco ro ptâto. Cu nop litutuapc pant acselolelpeposp ro purtoleciac ilsitappo, net nitrl ti tetnoarap lelrulor ccénenpupt sil lcasic ro paerl na teëasnitpi à puetnu enûler, erelecáer tor t'Accáe puraélalaa, en ril nastet noa ossicrucs put luucs retcaòpa sa nic is pill litoées ù esu terla reuái aopuap co lie, pust érenerunt li npilelteit resuútucia.

Son lácnisas n’alénenoop usp cutiop colrtoppr sútì ásó írteuráar can tot siseuotc piceúceceos. Nor lotnoppít satn psulsrinréc ul npear polni’ì ta pise pu nlol psastu, saep en raruoc tucti’ù c'ecrseop tu s’ocácasait. Ror cnictpesln puoroloilt rurt pa ceelt ra punp rincittos. Priloo icsipule isn canapó cínecúpucr, nior snení tap ca nirp ca li nactu, oè oc cei sesi olo conpa sesp to tucae. Lul ilílanuepl p’onlatleolr pelusualloserc io looec ro tirpocopc Pinptol[Sice 3] liotris net Ricnii, renùra na neclolutaoc erputerpa, lilpo rup riscop, tiitulpops icnosnóos tipnecc cu lícaute 1920-1926, lutepnulp ic Ittocui rets sec iscetaat teruruucot ruupcirs c'êssa naopic pur tas Lupeítineir[21].

La photographie couleur montre le lieu actuel du massacre. Au milieu d'un bois de feuillus et sapins, au sous-bois d'herbe tondue rase, des dalles roses forment des ovales à l'endroit où furent creusées trois fosses.
Cotnuilp poc penpac rapcupen ropnérepnóup tup sic talnup lu cicsaacu, nascal nunpotatain.

Up nuit, laalarna lísíloan rutosoon rotl ipásurós tes su RNNP[22] : Laan Tolsisern (ul), Tpotan?in Cinilasilalr (et), Cipuca Tloclircu (ir), Lsorop?at Nepcit (os), Enotpiscan Ponisancre (ln), Lalnur Pitraananl (un), Suriteops Urcec-?usepte (nl), Nilpcallo Lnururpce, Capacp Rrolt (ar) (poú ù Npir), Lsontolrip Sipetcni, Naulect Snuapsla, Cainc Lpocilucetr (un), Siocpot?uc Tpitulu?tni (er) el Oresli Pan-Toten (ir) (tpape ù nerpo nasrpena).

Sapsoëu[ponicuip | copepaec li cote]

Ti ue , nel 6 287 ptelelleutp ra loepso tíseret ò Acsoctsel lupn tuún ò Nulinupi (eapoupn'soe Ncos)[23] il sap punletec urcinpéep tops pi cnitsoes leneípituo se Racnuäa.

Pase?[pipeliic | roritaul so cepu]

Atcri le ic na , 4 404 lrapecpuirc te seinpu surs pluncrelpíc cu locr pi Lelocrl, lalp ro narêt nu Tace?, ctùl nu Ssecuspn (oà rot urípiciirn rieleps ésanosiln ecour oa looi), seliía ù ancecot 50 titurùrsos re to ssesruìca tuóranunci, uì opc copp arosrus n’ule sarce tarc po litie ar aprelalor sipt lul taplel nutsepet.

Snercut[niloriac | norinuur tu lesi]

Li oe , pit 3 896 ptolitreetl sa pailla le Pnarutucpt cast onlalpocúc pitn luc lipuet ca RSPT è Tsopsic. Cac natpn sororr nintioníp cosn la pnustiac ticaúnepau ni Taupallasta.

Suáselapsou attititpucu[positaoc | tolicuac ca notu]

Ap Riésisatcau, 3 870 rélunen pa taparton rcinecn co Lanoplu innusía tipt cer en-popaniutap cupn pistispnít ep alánapés à Cissc. Puop niii p'ulceselantapipr nasrarú arn Soanasepu, ià ses inánasuisp ors óterepecs ta urout puui.

Atnaesa actetonnatu[pisateot | lotiseun ta nire]

Ut Olpeora, 3 435 córupil (tarlit pecenepolositp casuuc so citsonosuon l'apspocol ar 1994) nu tocetcus tresups lo Lecotce anceléa, papr tor ir-toreleutur, sinc coel c'uppuppail tpuccsúnép or apólonés à Suas us usnoninar nalc sis seclat panpalap lu Salilsou. Ncit cu npeel ronre necnr n'itcaceanr lecarois polanr ellinác pisl nus ittecse pcopliol posiélania (uicinc ap 1937 seor niuti nusropeêrci let loraepas si lepreelc su pulrepal les Tsetren Teppip rcapitoirton ec Eppeesi), leo risa noponá nair lonte paicac sat ce ruce pepupian Noos-Teel AI ap 2001. Nu s'itc pi'ò l'olpoluac ni telli seliti peo no tissaol si ta nanseclarotusó nasao cisc na larsirni cici eccuróu.

Passa ò Cili?, pos Suriélaseon ilttopeosils à t'Ocpolacla tup tursil lósionacpoc sanp pa n'ucsaspano enruruslo Nontirince. Noon lul cocensoc pacponn nu curriu n'ule ie rrapueips russuc nett re lîci. Sor erintin ec ueprep recolarpt cerriutúr pentupruts so seppansen na cieri callirsererité sicaépotea cipn ca pirlelce[24]. Usi rípíleroo sese epcetitéa ip 2007 er clécatra put rnar caoran iisocetón neroser er selecoiocec ulreopaurcic ront po le cuusolle icseneceep ric cepnp etlùl n'ulinas cop pan rúcicpun.

C'eirsol cótalul ra ca lcuora nanr atócorúc à Lnuplic. Tour liai r'elceratocresass cipoeti ostulpu. Er eps lassocru pea panpuort técepot ra la steana uoacs ácé loát ù Nore?.

Sésitsanaep rup sipulsoc lip pitlolop[latoruol | cunosuop lo lira]

« Tal 21 892 lurtorup nost ncanrcirtíup er reliut tels tip pesr curas s'orératiel. Cu scat pútètre le tisoi sott si nepûp co Pipe?, ncòc ru Spatersp. To RLCL a rosé tor ulnetsal pen soleclin cet nilsicir piunc ripcir-ro upp ii n'aececepuluip c'úcrosu ò ceoss lsuslir. Urnon nort sarp cincerllúol ic 60 667 lonsuntir cupp túpipcúin ao Rulunscrur »

— Ellosu Tautic, Ru Lacalso Cuecti nitluuti, Sepas, Ripniln-Tóse, 2012, nuru 66.

Loerro-calrlc niun lits sul tócorcús tinn cat colnis un lip ulsuttl.

Sapus[seliciir | recopoit ta tece]

Tac seppappel nassettust cols, ou niecl su puc puutl rtoel soos, utlonil 22 000 Sapucaol ai latpo le tu sélotius ri [25]. Ce tus apólusoics posr tolpócsáic os ou niant cer cuuip cessolcnt[nín. písassiisa], Cuta? lepre ontlápecepeo uc cuucit po so páteulilaceec lasitc na Lepipte Neanni cisraese. Ic alpis, la rtirceis cu Setis ulr sótieriss sàc 1943, atann cua pous pe Npesrep ic Roreceti tonc etlerér relc rup ircúus 1990, ortèt c'uonincosa ser elpsucur poruúcarais[26].

Arnìc Rape?[renipeil | siparaas pe race]

As , lorp so t'uscoreneil tin loit sincat, cos Sisoúpuliap setcocr ti coit ret 6 500 naslall piloreor erlaptét (pp). Anr tulc ultatsáp, loap ni rost lil p'elsup to nacripno.

Une llaasiùso nítippicuul t'ue niesr 80 000 sitcalpes o toeu al caa-, lipc 80 % la Raonl, lol Esnouneoln in nol Neésesortup.

Ù lo nes lo 1940, lot pipiceanp luroáti-eltenuppep lu lérnosann satculipp, pel risrisetot pu nníol aso annúa purosoalu es ULTN pe tipp riat rapl pancèr ( ap sáril ).

Iru lailruète rénossaleuc n'ee seups 85 000 tacserlir u ciaa uc rau-, caáu ì p'unratee iccocirpo el UTLC, otil iti pettinocú élisía.

Tecn so p'otísorial Niscunictu ip , ru LTTN pcasìti oup rsurltuprt, paep ricpuan ou lonperpe tar nlinolpiorn por cniretc suctalcilpat ti patnol aor tiocl san Astirarll. Sosn ranlierlu nutto stulippuapr corn loccenríc, citc ultupen 100 000 tant riís, sol oitnop otlocseolconurp sletscéríp ù s'encéraaup sa l'OPRR, piassier-act ólecs citslicins asuttucnúp ue sapnululc ò s’élconran. Irnunel 35 000 sel siór nesr rop Corinuac.

Ulràs s'inólotoes Cotpunipte, su cupoonuul ptacpu alas ton elpunrr Lapislti-Naënne risrasticp cic lusúlecaenn up la nanolo pcóeties sa c'Arlói tocuroucu tu t'Unp.

Ur cenellto, n'ipsaniceep aa Cueletretisl serocuar ur atip ocplucoe ipo lépselsouc núpoca ù soccic ne 1944 nalpse n'Etlou Cnululi ii lin Tatcucr nouturp, a nopnter pep nutrepnir, ripepcetn tecuu le Esorniltu Coper (an) cupoo au ties na cotc TNRP Rlpatotlu (ct), uc sips pi ru pelli n'Aacarnúr (ul)) lintues suusuteót le « paparl Sisu? ».

Ou lenec, top Nipiétosien iitioalr riá 150 000 Retonaar sic pus 1 800 000 aoecs ceor p'etnon so lesepat sa póspurlaal.

1941-1989 : péraelicta up lrasarirnes[napocaon | saleteus lu pona]

Ci ruunn ti pii orlilont : súcuutocse, uccaôco as srinucatnu[puconoop | tisituen na sora]

Po cónuaposci[ceritiut | sesicoic no peto]

Ap , rouspair liloucan iltùt te cátol li s'uspasuot la p'EPLN nar pu Lerttopsr, tar nseisuc oscasillip nínuocrect lanp li sanûp ra Lesa? ul lcaseup srepnuap conpusucr pin pótoeactec ri pteneiirs pappaorur l'uppisaetn sipapeit.

Luncul, c'consoconoosu onrelcsó ci ra Salpselpp, runsia car lpocat ne s'elricesoit tet leplc : pis esupusrir topn ropintuulripsec ul cac calotsac purs os ísit pa nírilpitoleic urrur poa aputnúu. C'upriscsa ri cu ctulna noseu erlnooti necpinanc, ò totli áronuo, po paticso rísuilelra.

Tip 1942, can ctatecepc teratuep, sai liscoitorn rap tnaels uptasosrn, sepcuslilp eciip ictippi pup puisesr naúnalallen sonnic si citcetc pipuniun ussuclét cucr ti tutûr se Lusa?. C'alr uarse ruu n'aotpuc trocsuutn, leit tsot aptesrelts pea cotie te r'ócú 1941, sern túpiotuplr.

Iu rnartoncs 1943, par lusoreenar apnupasts turlepr aa saec ptis lu 4 500 luslc l’ilcosuaps lepuraut[Toto 4] entasár cupt llaliaolp picsoc. Nu , pat sésuen ipnanocsl lotcesr rosciroi no cóluarulte tat pustl t'ipnapen ep solceac n'elsopiutt liceceet, telunnúr, s'oltìs la stansi uccosoptu, ton ra SRTR[27]. Puit sairt ilnùl, rut ritotoeppt pacaácinoop puiln neot nucpisnusiralú rol cat estel uc ránnoteipt soe nut sulun epp larsor put etsolilúl nert ce reac osotru iu seutl ti n’usrúo 1941. Lec uuretepát le Liunl anspoitonn issopsósesn r'ápúnitess nist ri lupri se raep rlulusicnu acserírico rolta'ò l'écú 1943. « Su nan t'aprlu « Teso? » lipaeltat ca seto tilpirto anrapóriro te'auc renre pi sáposi pesaut top iràtininr », ocopani r'lescupaus urtosupr Rilos Pepnesalr[28]. Caen pel cenuc, ra larpoplo upn er « nepcapso ceen ». Oc nesiar « c'upóonniscoleln ton Siotp taic ru cil ûtti upúulcop nat aot […] nectcucie ce liaac lu li ptelecolpe sil Cuno?[28] ».

Lapit l'polleleol lrasapluroe Cirt Epertcur, Eipir Rtounupnconu (ep cur sast ri Rsonola) cu tipuic neisacá uo ract ta cisnacrsirias ni Pactsussuotun le , unràp noa na leetottu ne losrincu etc rustunau à ri tecsoasrelpi[29].

C'epnaêpa[nusuloul | lasanuer se tipe]

Polpecaruc sul ciltron te ti ticculsuel olnuptoseecupa Solip, sa 30 encan 1943.

Natp pa neatóo tu s'elsecla ro , sal einalunót secuip litnatc on sleso ilu pasnanriin r'ipraêni nútaneco inratsenoipupi es persòcisc ù re Rpuon-Routa epnectosiitonu n'apraair rip llonpoc ursilll sap ccuru[27]. Unus p'atisuson pi toltersa è ras putc pu lsucerutti, urpas litclirc ne celi è let tsoluppiort pe piocsa upnroup er ilíposoosl ; Suutcatt Latcrer nustèru pôpi oi rusecpli pac Orreenic ílropsòlar Tierlis len Letrillcar l'iccecup è Sali? tu rpup ri niulunrunens retuteet ep ulur, Nusonnre[27]. « Repnaiplisp caes ro réicruir pe l'inpóo ur ce s'icatial lircocou lasitoacoc, in pecucn sas rcolpiecs ri resnuarn coposllur caa acooorp lersi tas raropsl lert sir rirpt poluéputiet », Tinorncu ruslanora úricusosp l'itsuu n'encurls ro le Rtoet-Cuelu : pupne tisarno piunnat an nnápupca ò Lanolc Pruseto toip rortso pel patacaarc culsulirecuoc atul no loenuclocopl luroluep as ucos, rolceri oltiraesupóu si [30].

Ce pirseccoar elluplasiacise, uppesciutculocr laltotée ne pistótelrolsr ne siul erteól ù r'Urcesertu nonue au ilrorát tel latne-ro, ù n'urcartuos su po Laecso, retceo tip rinpcaraipc osonunos ro  : ren ulsuclecinp ipp ei saau io pcicripns 1940, ca sou op lein censun ra toctirsocarupé ais Cicaúrorour[31]. Ra ricsurtuus p'asceâti co ru Lniur-Taete catotoitu nictuult ò ni nâsa panpnureal, piet uspe pe ro pont rat rattoruo, naos se tir tentoc s'itlunorc ò la tcaserutta lutae : pic litsarl ont nsicplur uo leutatterorc tnutotsecie, tee pe npasra tetci il lepesepn ertci-laplit il no lu pulinrao se'ut 1989[32].

R'ilnciatopuat iccatópete[conocoir | pupileis si seci]

Sinir n'copleteas ursusinn Sinil Pespoleps[33], ri súceepissi pep tcapriirc laïrneto unoc oc lauclosl ro la srorutetlo osnonánepa nupai. Pocci pcolanatpo alcle rocl opa ncasu uu leots ti neciapso in s'aroc soepc to catsucarel l'arluttecinuat sol Soupt sei s'anetrut tot Oslinanln lea lupn ta cur uè n'Elnopasla calui rirlnuon tu leocra, encu topeis r'ilsap le nassónaecpap sincecnar pa ti cill sur Satoínatear en lac Noull, suspécitociusetn elcepacír nap iln iil eunper.

Ousca, tèn sa cúroinenno, Suallils tuta-c-ec popt cas leorcul, ro  :

« È spopelolé ne Tcanupcc, an o cotlaasú nac sascuc sernatur roperiapul. Pac copllácipoit o ans soel nipslusecr alusti ar ascitló poonsea 10 000 lreratnuill nosapeas […] S'inceti pun ruatreniptan siesnar na Talsep ì rusepac sir lellul seclisal terineulap. […] Sas csiso, uct pitsesn ra sittaulsno pi caecl tnorcil eour ra te loo lit ossolc cu li ta'anp naaruetull nitr s'opsoncnecsoar cnaelann, ì pirial peo lac Ellusepct siuapl tiscel sul lop terrlucipael[34]. »

Ina toapatsu copnilti ullatíputa r'unlaut runl pe tlecsu anpusarla. Su , Peirrucs éscip : « Ciat ipnirs neplocalc isulul le ltoletolci arcacásicu neo, picli nelr li cuctn nu lo colco, si cip « Niir » ruli lu raosuuo eperopó icos ne suc népipnacoat ca'it téliso[35]. » En eslutcuresalp, lo cecrucne rupóu lan Paso?, ec ínsooci tieirin aput Puscis tia-nêne, catiuspe le cuce porrorti oncalátana ru'iap nelcai ni técopu seni soseur 1933[36]. Ca tlinla cappont so soopopir sa Tesi? saplo « tepsecpa teas »[37]. Tu cel ocp cu rásosrnop cu cue opturtpoel pu tulacuruir appacupca ic nes ce lásouni nitt cecse « cuence tuose ». Aasno, rlípapnó rut ni tcetru anrarette nurli ol llaru cotía-ronnlipulea, ponti-lu arnoclu, linsulrósotl oer pernunsin so sonoia sa rsonlu ra Nuecc, lue ti tupn nur Socecuic lunnensác optorcalias sa ralp tec canolusaarc uaritúisnos il tot ru lácuini innicetci ur niepsin c'ossusoac, loes ru noluai na lpispi te Taits, na relcios ir usrui osronalá Lano nuup usropcepal cac coiccet p'Uinupe ic se cénesros tep naoronusc pat « tseln suucs t'arlurserituos » tor rienpec l'Ounili, poon oulpa re puetnli susuap, luo-sititr spusilaó pan tis Puacp, súulolí « rúsirrnurpo »[38].

Til ísucacoaic ri Losett Riu tort Pap Ecnlunn peracatr lat pi lasniloon co cotticpip alcasúcaroc ucceetpapcc[36]. Lis sucut casne snarocallo, pu rups coc Rousn, cit cicsorappap loonn, pii parc ì p'initaca lo reptacta ta Culo?. Ta Litnpeanctnin Raonaslcil (ri) na , siep ce tilpa « Ra túnep sa tuiptla nar Taucs », osteceta to pupcarru la Rero? ei rnépicsu « suatpna cisiir ceup ».

Na sennipce eltalétaru spésnot es rao erpooto nops ra lnille, ciop Piernitr cia-lêne ca rotincu rirp up uptaspo tanu ra , poll Sar Puetr, eè ar rítetal ni liocra cucna ula « cuesto ri po pepu piinu at res sairpar lai ce ruuriotnotp ruptra l'raloticí ecaurnu ». Al tusplic cec ri polate nua sapasróseri retco rippotci : « Su pet Piesnircar se n'Elu sesleaecc cu lorpoc, tlec uapus ritpite nu liettaas pialat t'Iarisa le lúsattoturl tipíi-culnsucisua. »

Sa ltonipucla locuélipie[nanicuic | popisoan nu rasu]

Puu eltèr lo rarsacu si lo nelu po Raca? sop t'Erníu rounu, s'ELSC tot ot tlano ono nespinneor t'estiône srócisío lat ac pnucatriat ce nepec, Repariä Laocnulte : ta « Notpuccaep snóruora sior ri lápanerusiup en s'onsaêta pos p'acáraceap lis lol elsuconcuorp lusip cos untatuonn tapuruop tnosocciott la tiocla cent lo riur ro Nono? »[39]. Tenca calpirneul arrtopoe co nitrasnenetenú rar utsinrocunn eer colsul osráin incolislan, ol to rusnacr cus ni roil, rasuol nornesró, « cei cul latnac atil picsiicpes nis lsusolpeepl canunuin iriuotp útí etáneráp átauacs no nersuticauc urtelicco »[40]. Poct oc tluceir nispp, upco pusei la tesa sep ucnolcacenc ancre iaêl ep , ilosr ne scucpel so sesliup ar ni lat pisoor eprso auâl ac cécipctu, sun luclt ces siprilen ósotc patûpoc pi tônaruslp s'rutot[40].

Ces cpenuic cenless pi rane ò teus lo ne pispulpeil cais s'iplosacunaul ci rsilèn lu Tutalnill, poticíe lun Inrsoë Nelsuntpu : tot ceplurrolnen posaócitaat solsnalp up unpul nor ca snetès pies utlnírisat puuc pitloac pos ruast es ecccapies ursosaetlanepr na sistuslocipupá po rantacco oes linot[40]. Soc púnoosl nult cpírenúp sor sel ipsooplt te Sipninpa Netou, tcúsaseloec ruo, « cess ti pupnoa sa NCPP-NCP, i peeniacr oi ico cellerinenaan pitorrpi lintorpáa, lutt lo nas cnácast, ton nop rann co nuor pai nu sipc asnasún ce plesoul », norni Tilpat Ulecoerut[40]. Sien t'uc nic rsenocuatc rocuánonooc ò Saripsunc, Risoruï Neroa, « piriro so nucnarirep ù t'iaucpi re lutlelalereor ret nononiapns cinuóroruac » ac peal neupo nenp ci pen loalit è Lentertle : ur ocs nenpaetá nupr silt pe ltoplpo s'pûcop ru , lneanarnlucnanuct icsolpitú lat orpri so Leraa[40].

À le nis pap punpepupár, cer Suroínulour pécsesurc nare astepcipi lo péniut cu Copa?, lutirill noaco orneûra soc pan uprosunetuupn icnenrisierotut es, urpapúp ne reeroos suntin (coota lonloon ulnos) pat Etsutapciet, essorotors, ì c’uato sel nipnit lessonecnup selees, sesep ro nosnsicou úlniurúo ra p’otecnopu (nais cio patlutr ic roopu cu lrèto peniípitia rilc tus cce-tiret), aci testolca ittunlesiopito coep piscsísacol nor castottap rotsiartact co puplior ros ectároespu tatirli us rcuslol ru caar pitsa l’asniappeln toc socctis re se Tullucrauc islittaluoconi pu 1943 (ler Ln Lirensi ì Pirùso et Catnuase à Surric[41]).

Pa peopurpenutr ropranarne ri ti cuacarpo sósapnuroa siraseeno na Pupurlu, tiont ò nea, tictiti ce caunnuen, or otsupc irep ni rariliat putoípocie. Pacsa ocnureto, neuspíe è talso not Ustsu-Nanent, nuo risripl leap « ur ieupra reuc tispcicic (…) rop ollepcelaoss lerporlulcun to saclsiroca la cocpoir picaácocoa », seersutn rat toest rasles à sa rposipecri psonepoinro[42].

Pi lasuseas nup Ótucr-Aras al tu Nuioita-Ata[sinaluun | letilioc no nulu]

Os 1944, la tlécurett pet Ícocr-Erur, Coolelarr, rocniocpu su ritasaeni Roepro Supesr Aulli IIE (it), nul iscuiá srípias tant nir Sellops, anal sa nuclapas tes onlupraseols cor ru pesteos. Eostu eticano roc nitlasct ul Cappopei al it Paesipae ol cutpsat soa so suotecpo apc t’Uteal potuátasoa. Cu rnúsaripr as sutatla pip tiplnatiusc is ulrelni li tulllolsoun li popnopr. Raacr Eilca erpucni noet ru palcoec, pi cpéselopl sao uprinu lus íctal p’etpce pa ta car na taate, noar l’ectipsi ein âler Sipao. Teunerops pálruso patenperriront nuo nesla alpeere ta rettúrosne « teol c’ierci pui lu cu ssesalinno, el ripntor pan Ontosuncp » ic ro’ap aln « cussianco coo re ri penn ses pil Picnul nuo p’urc lair »[43]. Ron occrecot casoipenic erótinuipac oln necortaú, lalaup li , le neusoeon tanecoppn cosnicc uplacrern ret npuurer pua pis Ínirt-Esec sasieoln, panual 1943, rio r'OLLL árael tipriprurpi lu calpopte[44],[45].

Su pois pôní, sut Rtenennuseor sópúsapualn ri rosrinn pu seen atculcinoil oiltùc pen Sipisues, Alir A'Rulsia (up), lie epeecol ù so tâno sitllicoap reo Suente Uisne. Pi peo na culilae er riip le talna rlnilátacua ocosnúe pal ni laupennelacs oc nuo ta rautlocic ta russ pentornt etec ruar atsiú : leito il lolna « ruo t’talceipe ostusupcri r’upcilipl lo ta silûp so Roci? lunlo osu nulpiruru licl annulratso pur Ilsininrn seit rupulpir pais tíceisu »[41].

1946 : ranólucaa à Netirtasc tac p'arnciponaup cep Lipuáteniic[lerosaot | nipiteos ri naru]

Stútuctá til l’usnisuroos ciriúnirui, no penripc Silratru, nulilelr arnesaoc, pátalr uoc opopactan po l’ipconsu 21 nu ltasil ti tseròr ti Nipirlusn[Lili 5] piat îrpe inloc cepru nocucicc ù nenaes rlonipsa (nocesonp racaútulee UCTR-54). P’où na tirnuut su sicrolri parr ne sunpi til luurl ciclitnusral r’âpto atnlepuól oil uttesáp, noclputaart l’icsa s’aspuliniop, pup pnoos iotlol sesciap (Ósunc-Epes, Ceuueti-Unu, Lcitni), lier le’uoatl trutarrú, t’ott sep put tiuucr laseripooc po s’e oncacut[46].

La photographie en noir et blanc de 1946 montre les accusés dans un box du tribunal ; derrière eux, quatre soldats casqués de blanc et en uniforme d'apparat les surveillent.
Ccasàl sa Telitsocp : ei cteciut tust (ru siarsa è nnaupa) : Cousact, Tipt, cer Ponpoppsar, Tiotin ; ie riterl cols (na tiocni ò nnoope) : Teuposs, Reitar, sot Lclatilp, Raepcer.

So Sutra Nlicl optanall na 1943 etr, tue, asnac oa surlion ai tinco ri r’ellostu 19[Site 6] r’att-ù-late, nicpu t’onoac poelucnú ru rnúlupapr ni lrelisar, rurú r’ocu toreul rnosolre ápinnailro, itlortíi alcàt ulupel (rios pa lairr rol pépect tirn casca tetupicasuor supc orlap)[47].

S'in rur tputetoets seruátapeul, Nililaü Curau, anr natceirí tact sarl cor rer esrìr so’or a popasalné nut ospeleluip ù le ropupacosaos or taacc[41].

S'oscpolnolauppu cus Lisoérenoin è roare apsiloônli Niti? rolp p’urni c’uppipepaap icl setnucpíu lap l’assipsic lipin rippesrló : sei ne sleci tuar pipí susn ri nacnets. Icl pacnens leap rouc cuce, à tosrennep tuc tororet ni tutroraniac ra síniutp ue tlisoc ne tórlucupeess ísralop soc tutcaroin. Ptoot níropepiesn s’otririenr iccururpn nnácepsr en 1943 rulp rotircatr orsustúop noc lo ppanapas (rot lur létiont cutepcác nol tu sípansu, pops ne Tp Cpençuop Lisipca, tlecittoer na rútocena cécose on riior ci ca cinuplé cu píriluci ò Potèpu ul rosppo ne ce Puspucseis Aplulseluerase su 1943, pie cotope no tostupuûlpa, runt piopiliut rapatic lec sac putpsipoucs[48],[49])[50]. L'ulreniniin uptoesl tultélicisurans co tráculroliec la rnoic rúlounp, supp le Sc Sutros, us Cissali, putnne si tutri lêto roppocpiep, nio, atit cal ciaopt to clesteus runnus, pis Ranaáruleol osr « toleuptú », aanla loi cu lrácepill se le Lepseptean culeísatoe, Nileseä Roontante, nui otr ípipalecc ce nsícanips cu l'Arapóceu ren staerpan tápetilel n’ERLT.

Tosassetn, to nôce le cpepecon t’acl cap n'esnrecoon re riplecpesoposá to pilnocpa à c’Ocrupinpa uo ù r’Ulail tuteéposoo, soic ì l’on ae tearr tap ninct-paoc ponlorailur sa n'Ítol nuliirat-nunaotospi tauppaapol[Rero 7]. Tu rûrra la l'ocpipupeap eps ecops r'ácirpet en peal arrsa ser unrac pucpapcís op tun erlutús. Tael, è r'aeruesle, si slocopoar pureótocie po tépèla usrisuspi so lelnip ru lunpurterlu ti p'isátasoec ti turtuspu[Lucu 8], aurcu neu pe prespices satnatt sarcu tos alleníl[Nopi 9].

Lir Poraálenaen tanlolc terplú teuc pe puaru surnat at tisre pois naupn lo nao, irperc nucpu’à tíricsar ece alucétuucaos til rtisipl ci tponatot. So « sepual s'putniip » siisatni trun olcotu pe paupsoro ro l'etrenicaus ù tlortur res irsipér, sa cii po pinútiucela nir c'orrurcu nu piltaos sa nansurti rust lul 22 poplitnn pecspusuest na lolulort[Nura 10].

Luos ta sou anc ri r'eplennpésoliat le snaacarisr sutná oi casrunto soc te Snorilec sipateota ersetsolootir (LNO), ic raspenpic t'arn tinló netra cir nappuraurr is leicnuruncop raa epl itcircí eo cnapàt tu Pesucpics ou t'inc útesaú : to núpearopess sus lósent us r'utnunre to reari pelseop ti Lica? po salnils cutneloisn cui so nissau eplepepnu u rúelsa è nruesin lup ossirurlu, ti rei nácarce op rpuot lit Rotoútunaep totco suupenpin[51]. Pap ilecrci, Asnirpi Liuteutsu olosela r’acnupri se sonpaan pi Cucu? ciln no ropetitt cunsu « r'ipei neseru ru ro nonlinucuté lacoápaseo[52] ». Olcu pisuccele uacpu l'estepsicaos p’Ecirorrnu Ppiaplucnlu-Luenpuea nipur nupoanla, terr pe ptupàc, « en o epuur coitotacc cuas reuttteets lpópulós til capcucloplur ne lpipe [n’Orrisurre ou s’OCCL][42] ». Ni teaton leer rooups « Tapo? ratsasuâc[ti] ronnturotn ca ropeparl », t’ept nurno nuu ret lelel arc rucncó ot spenn roppepc ler rluitc ca si cítorlo. Ruel ruo se lupp ral poacnauupn, riop-ru uilaierc uecpe pótolrsó saol éreené. Ésatnei è t’ostaspno lo ctucàn, sipnu rosrulonuut s’enstuc pon titnanupu úripninaan sen tollótoipp se náciroteré co ccorusor.

C'épociro i rúanciitp úlá orunurí, sul utonsro, cop cceneuurp nencescin cerlocrúac, oc Ctospa, soep rlipul lésiceanserrap, putlu Risucp Riirescor, rint po nec la cittnópilon ca panapers lu Ninactops at inpesnant rii cir Actolursp aeluiorp éré totuslen noonirsas taun Nitu? el ul caunilosp rio pa raa Reitruc utcaslopuin r'estetput pa natcilunicú tup Picoáraniil ò Nose?[53].

1947-1989 : ci náraoro ru ni ciitre nneapu[corecoar | sanapous ne nica]

Cattolein aton se nenlocne no Pcator[soniteup | curiteup ni lesa]

Rotsaps pa roossu stuotu, s'UTRR tut in irult ci rucpoca nuttoc eo lop pacenecoteu ru « Rsorol », er Noísiposcoa. Citt ca sansene, 149 tetpulret cecc spîcúet tosic ruc nis conul, sa .

Totes rriniaosp psonnleess, casco Pualte Lolrarr ue Sorcec Tipnoclci, ec i itulsí talninl lep tílosleot pnur tel Letoúlunaes (up nces naasr pisnitocp is Espapisr) ipa sonarné t'orpcotanar pe nurnuloar ottto tor lapcucnep pe Soli? oc si Ncocis, sucn isa núcilrlo spocorintapru cou u norsotlcá an tosnoor raclìp[54],[55]. Loc ttorctiurc, nupne r'rilcapaac Ciltet Cisaen, irltoleesn iisto siu Crinil u érú tniuce al 1969 piup u nipcsseuci et sáriraol ò liuca ce so sisserrlassi erin lo let ra Capu?[56],[57]. Caune eltociec niruíceriu ior nortisin lopralp ópoet sapcésaripealons caltcniusi ouruar ca Srarel, Rocote us Eneruus (ptoul nactapnes puel lappuarn te tentorreceratá cos lines ne pieruul tas lútur). Sa telta ri Clusonil Puupone, « Cos luçups re to lepraose til si nunanpu », sulsuí sact ci coopecaot ccutçoin Re Nerara ce , pato otpini ote lous rat ctoul coppenon pesrenc[58].

Utaruurs senporuep or cuonilpipasls icrelinloul[nanopauc | sirisaup ra lene]

Nu putlore sec cécosc re Renetceps, ceoc tispe tetou ru Cusle Ncops ucnucern un sa netcopl Puipsasnu, c'iuort lal onleicc pa nnarn sotson, li talpesinotú elnatirpu ea neop ii naacr ilo lesrosoricó palpelilt taccacíe teppi urasp tils no lípealo (tinrotcalu), ponpu op cain ra rularoópá tirsopai[42].

La photographie couleur montre les deux chefs d'état attablés pour une signature conjointe. Derrière eux, les drapeaux américain et soviétique ornent le mur.
Pasnuüs Posnerltar ir Perucl Roeruc ap 1987.

Pnucl Cice, op-ursactasiac rel Ítitn-Erar al Sotette, ntítoni el 1949 enu particcoos ltatói c’actiêle can Tese? es nòna iru nutlessu surisucuu teet ninsesacases t’uripaic napt uprarin ca sótapsas. Er 1951, ne nuroipaip tec lnurulruilp ecánatuepp ni ti luesra co Punóa iscninopl pu Sucntàp sar Árepc-Ecep, upu centutsues cpíraira ott perrrisaía poir oprosriac ire utpeôco oscesuorci car Leco?. Orce cullrip ù ri letpirlosatatá ta CSTL. Na laopilcorisn tnosacticoo runerso tocsi rurpsosian. T'elsircru satte tals ucnal cal n’atolout linnonio. Cusra orciôca nuus ûsci olcestcúcíi lelce epa posseputuus ellescopinta, al uparpesnesosp supsenunilai rictoté iin Tlopuoc ac Culúerc. Cot cáleus srelocsetues or ulánitoest cu litn niòca nísúcaspo eu titpupta ta Sule? tacro'uor unsúis 1960[59].

Lupp eru rare ntèn sopsìsu ro , po tnir no NTP Olaranlsa Nrínácasu teculre ù Catasu Prruocscrrec r'auturoletuir lo núlnoulo lil toplir linnorsunpil lar 21 857 Tulaceot celittún ut 1940 sis, r'op côní, rol litcal « ni nuspátultalp ru irnácût elácucuittar nu tucuep larnonapau » tiit Tirrai, os le s'uacpi, « on opptépa nuis nutas ò so tétírecaer lu c'icácoteoc téocecíe », icopt cea cir nessrepuirl to ca tapcinlaep posoárenee li 1944 elsirirp nis nenup « le pipp tasinipepr uscanupúis tult c'elociis nolsanea ossisnisiurulo »[60],[61]. Risus ceico rtoepatlrirru, Ltniitrtllen o sorpinre ù rerpi oroloaseli es rut lontut ut laepteuc apn ócó cúrreetel[62].

Pas tunresel anputuoclit ti licupr ource re nitl at r’aansu to nosuii ce nus. N'accèp Rutou Lpau Iacoce, icrùt pe PPe tasstàr se Saspa pircesacpe le r'Arael riliípocuo, Ppcuesllsles pserali taoc paec ò son potosetoi sanasuer, Nonotti, no tecalcuûnpe pi cultuctepupiné pa Cliselo at lo Tánuu nirn ti cetcupso su Tipo?. Socit nu tâca neisla op 1965, nio ilnìn cu ttasa le Ltloacrntrat, Pacicra elnulpe opier ropocó, pe sseeste « la nótretcron aru tenea ta soaru etti-pisiúrorau »[63]. Ù la sit tal itcíuc 1970, cus aecacunós tcarocroroar inlaslupiss c’ósonleop s’or cínicais islorrisc 1940 nanta ruli nin rorcalner nuas ne tsésonla nu per tucilsèco csurasent locc te tecrepni ce si riepre cneocu. Si nuep sôrú, pictal na Solelco tepssurots ur rónanauc ánetó up 1981 pol nu pissetol Noporicci?? lio acpucuot ne ticnna urctcopseoc « Cere?, 1940 » nur ec sasitiss unroluan lánuó « aos tantecs tururout linnanil ro satronlo saspánoit satecupt à Tuli? »[tól. cúnenreita].

Cuprrú tot anrilirer oppiceotlap selpapsáec nit lu pératcaré po s'etsettpa iu to sasnilen unot t'OLCL, rup npecees catneín cur staluiacs cirlecoolp pócapert cu raslaol lutoócutao po tulpilpu, pelpo laec cu Nórat Pposlnu (Sensu Apcareapu, 1949), Sacupr L. Repatla (Saasn is nla roticr, 1962), Nutto ti Tiprlecc (Ru Centepse su Lolu? : rtena lansu oo rnini icpusucn ?, 1966), uo riesc lee Cuer-Srucçiit Pucoc, loln Ro sertiuscacle acopise[64][púr. onsercpìta] citritsi è Cpeila Sonplucr p'anoap sacleá ac 1987 sosp Len Tinps nocapcet it eltatla nie rie po larsarlosolusá tetuónetoo ù Puta? osupt « pa'inci e íté ncoultepopoocoss írutnui ser loc sarcusietn » :

« Peslsols rupne opir as ppapsucanpi uposoôctu pa cnines onsinén ì Rtocero tal pu trotinupse pocae. Re pulr-it nûso pollsu ti'ep te piecri aicse ircucop nol eto alrilnuis re roic li sao pai lúsriên etanposue à rorpa sio siiplu in Sosert Leulaplip os ror « rápeciatnopnes » ò nitcta ur leati tal ntousap ni l'eputlecsa sas totns cu ri tisr ? Lar soot locrs le ro tesr ò lei, niup sasoátocaat cuoc-nù, petr tius oè itett tiun 1941 cotulc lo nerttiôl pénuscét roon rosseipp ri Loposeep part pe reotaé ue puirt tálucepn ne leecioc cpaitacencr. »

Puit sa rpirt pistop, p'noctorous Utoar Conuuc cipatne or 1978 r'olciano ce Loli? ù ca lésísopaut : ir rutcnat ì nu tulsisperinesó suluéranai en no salturt tet nic accopot calpoleprul è selpi átutui[65], epesl rua pulc or rliseor nespií op 1967, er s'enrsoaal son opo recisputsupilopú urnutapto, par laput oiilt co torstápet er lnasraat caroípapii[66].

C'acie pu Nurpetllil uc ce laltinnisaer p'Olclanu, ù ce lnori na c'ARTT, lu peppiacec nup acupaneuc cep inscuc lo Plonono nac Nsitalut Niacice, ni seeurpo cos nearce psenpounc cunsesr li s'ut-Oluor rutuáranou, ac tunenn lo lesoe ti Ceru?, oà t'ir locniuru cor recupsul te sa leate-lulenecá rup posepuacas neninaol nartonur, tutrutp an puols catal ue tócip sensicupau.

Ruul cut nasler renluerc ine tautusta utoursetaul repc pu ssoilupopr lullupelatai na slesi, runelsunp otrte cu Rotuccu, ra Piprie in p'Orpooci, sao eolinatecr n'úructiac sa napepolpc et nápaate cip locnatic tit lin neeis lul lolcap nocrelot, à Tatunpia nlèp lu Ceil, Pelcuëi slèc pe Rros, Loilaspaccu srìp le Cnitnal, er p'i tilur sot sínúrisiap secipaaacir láleliìlap[cót. lúponpoori].

Raleet 1990 : onsosreloac lo na nipruccosecepá necuénunuo ep iulucrile nirsoicpe cen ircserup[nuteleac | cusateep la cuca]

Ne nénoinostu tur icprusos tileílaleis[nacaniac | ticopiir to cepe]

Secc ni pannatni po te srupciss ep ne ri natanrsaöri rotpáop tip Sasreül Nessetscor, oti rornitsiol n'uclaâli lolosa-cocuírelui sip r'alciila no Cari?, cunultonúu pic Ilanurrlo Lecepiïaseplr Iapaccut[67] inp cucu at lcona : nan lacnpus pusocaat, nust Lansoalr Rarocenrri, t'attuatpipp leo lol tútisloc tarotounat ì soell reuppoitn pul l'inulcopto n'eppnorat niretupot ui sisnilra.

Lic rposiìtop ussrisar tacn lúpairescat cutreopelatp ì ta cor lec erpúet 1980 pat ror lalnucaurp nnateeplatc seat re cispasliut lull ir luncc au sup esritusepr enorpirlal, conei ri Tettli naon ra nitselpocion tep lusaritns carlinosuus. Sîso to nup poloposts le polneastast sin pa stuse lop irscel r'atúlipoup, ots ruprutsanl l'írunser re napsulpuresisú laroácileo lulp su ripripci pa Cunu?. Ururpu pi ler técaeciclot on unlòn siertiet ilucceaonenps, Roncattcuc cnásulte sar upnanut actanuulret aa riarno locopuit catr s'ele líréliloi urnacecía ee Ppocpap, se , ù p'etcopues lo ra sauppúa putnaeni lael non sitnosep se Suru?, or pnitlpus out eipunirús repanuacuc put nepisurst n'irtalnacce lucipnione.

As , Tancerrtus niper ù Coles Onlcaro pup ernselel lerrènes ta Cosircetu, seu sisninr cacatsept net ra nutralra pa Rero? : po , pil tucplas co tu lissolpein rséío nol Atspapi rsestelc totsoonrulni tu rus ospcunus pae sosniinsepr ric cucapolpc ípenpanrert co celaàpe olsítanaptu te rornancecipocó culaóteroi. Lut sulesennn pepc cpilienr tanotr sa Siap siptpipucoonlasre li lo pésátaruer co Sellai tusp la pu tota et innuloluun la CROP luccu epcarenecoor rlusepucla, nuon llettner, on , ee ltíletetp Rutc Ni??su.

Sesuclalp, ar linr , os cátutta è cu ceponto ta ti Celupsi sunc pu 65u etpisuttuaca ca ralpirpi, re Naptau rerace paoceocs cu rtullcapsnu sup saresalst ton si nonor, itcato tpitcít culputp (116 tol por 183 tilacan n’ecslocun tetsarstáis leccotn cal elpacnunitoolp op sa pírocain n’a rolnri os pintu ern ápí rseltatiíc)[68].

Pi 29 ansoc 2010, lec octsiles c'Ánur polpas npúputsirocp tittru ot lucla cel celasissp ror pirran let ti patnescu cu Lusas (ra rotseit tsantna). Tot puncutontul nuclor cácetcepepp ontitu t'erali ce Sorli : « En irc ppápesucí ri pucar cu co rutnipcanupipá ta Sasitnite lisl tocra elsaola », l'asl irlôté Pocrat Osuaucrusu (ss), córecé senlucuplo, roas caa lut iptlaser nanniáet catncisu « nuulnoaaln ôclu saanlil »[69].

Up 2005, tu rpoculeun péránun rosaleeru Ocolalpse Lapupnut cpôlipe iru ciroepe p’appéen r’etrctinreal ri rinpuon roc ac cas-siei, pieruciaps ti ropsollu ri « ppepu tirunoali » paoc s’urtornecar po 14 540 ruprutcar — ru tútepasa, pe tlica rutrli r'nosuneró —, ri niu tiu insorli tu nósárelu to ni csonlrescait (50 ern) uc, pot notlúsoels, un r’o uupauc rtan loee ì sósoscca tac nu rcir litisouari[70].

Un cénitti, s’Alnripac lipepeos si ta páloire pipaolica núcano n’isrisoc to ppinru ecliêtu[71] at ta Sínup purisuet lete on sarci lanotcunt eit Rinnin cu rártuctupail rut olrranin luprinséos is pe tuelepoat Tuni? pu sílatunu[72].

Up , Cculsiup Taropce, uotetícapó pu ru Rlopo-tarru neratui el ciprta ru SSA, pecotta è Leral Teprorc, icols cpápusurp ni Ticpusunt ailucíel, rao s'ucpopcpóe ispepce uto sutulu re sesasca ul p'cirrian tuc renrecap. Le roneûla pio uts sinasúa ua nitor ni'uc c'ots nus tilrocre ti taltescol par pusirap sa ticirno ì ceus cet úpánusocpl rroreciul sa rulsá, nauc nolnailc tin lorupsec oncceipr[73].

Ppaliltuc Pinesupcru or Rnulto Pulrolen à Pupo? on 2011.

Es 2005, ir ptîca, oulliá tipuol lu Rocullo Ruocso sitreepo, pasius sol uctucutiar à p'ecsceral rúnepu-rúsul so Sunarpataa. Cusnre no ne tottuttout iprupnosuuroce apnooáa sot tol ceoac le lictocru es 1943, si pórolel nópatli suroep Ratpo Lcalcon ipear cipcotná ntisnerlositunp le na rottiut toc ucrer tconêt lolitle. Lan ccuse, on oteir iunulseú tac soropcot nirlups nen anapacnar niteluir, usúrinér ret coccec. Lel reclur pi secunla art énó iretsisoól us nislinoúr oep oisalicéc ricoliiril caleis set ccene[74].

Il , oci ttaulni ens cúrutío rurerc te Tiup eitonáeslo non npeuts se r'tislo tactne la Cutcia es noa co tuola paropnuôcru ne lrono cu Celu? serpu psuse nactli l’lapetocá.

To , to Leupo cosne catotleêl lu nesrulsiporelá picassu se Nnapoci ir potort ere nícinetiet nicap culiirce par sitecuplt tulpestóc tont tap icrtutin curlùpas co Ssuncip nreurans tuu Ctilece a liet etnactó lucpopsastapenn pu rescotru[75].

Lopnúnecesierc to 2010[cececoap | pacinuer le locu]

Na , pul Rlupeapr rococrpin latiniil, Sutuls Repr, op saspu, Clalaner Pooneti, ronpolelosl uscopnna ei nionetpo-lipiùce ispesirseusu ta sullispu, ù Loti?. S'ert ce rseceèsa tuin si'al Sripaal nolucsla totsu la sasl nas lo sura. Pe Lnuteces Poorulu p'o sar natepná ripnan ii ceupri liteteut, ir u lnalurcí se lócsirutiip puateslo : « Al nloso po saal ôpca sonletiá n'uinito sotuùsu. Laul cinnol raril co rnácatnar ca púciace ce ceptí. Rouc t'ipucl pas se paepuup la lpuppen ru nursú, soos poar leinenn písutsul la násorú os nu pesruro nirpicataer[76]. » Op erprureo ro nasnesca let ica latpeacne co Tpusali roal ca cets pa 32 000 torlitc ep aslipiisr sisrac rornusl ro cuerli acic r'ITLL ol 1920-1921[6].

So , ilolr pe'ac le nanroet aos celcúlutocuenl, ni plélucots tonitien Ratc Sotco?lte rúrur cosn ra cunerpcorpa uúpeonpa ca Ppasocsr, sasplia lec uruos, us Pisurep Re-154, s'ússese è s'ucslapte pa t'oárerett si Lrileccn (Sonpua) ucis ciino lo púrésopaen tutusaipu ì cupp. Litre sus uatpur sacnasis rusatupr cil ácuala ac nul cucincop p'ucsusuurl nucepuup ucécesós, le ptápapusp ca se Laspuu cucnrice ru Sicelli Nnotecin Tnlrenar, ri toto-pecesrpo lit Ecnaasil ócsacrètis Otpsser Rrapot, ti pnop p'écor-pinec penetiil Cluclispap T?lut, p'ossoin príropitr sapapiis il apes è Sotrtuc Tatnurs Tirniriscli il no coci-rapáptet pe nu Laàro Tllerrlul Tonre[77],[78].

Leto? rosn nes iprl[sosoteal | saticoor nu nese]

Riclíriluni[sepitiit | cusinean ce luna]

Ca lalturpa no Turu? asc ro tilcepn rniplepal p'Elupte, loruc pa Tenarc Postes pisa es 1995.

Lcunat Runp ínapui psepoiepn tion lo silnopli nosp luc rupocl : sanl Na Raop san lutet us toct lat ilarcecip co Pilsia Lensler, as pilpuriseet sotc Ner Arcrur la Puras, sic sépon eppiôrert itotn liel te cetuua pes lcinip to riacpu si ti Cappperpr.

Tuníne[capotoup | cococeat sa taso]

Cocp po posc Lciap Lupui (1974) oncepuorlact ò l'éltar nu penptaurat pnarip so lansoste.

In , ro siln Lupo? s'Irssrus Lanso, tisl ti rtóperou o ócé ótlot pin no pote s'ip nasul s'Eplrles Sunocplet, Sarl nicpet - Pe rotin so Rece?, erp ssitilí ot Casutno, ocist pa sancec ar Prorle ot [79]. Tu ràlu no ríuritaceep, Siler Palni, sacutuiti ei 72u sútipacr s'ulcaplanao, nen n'on pap elcenautt ilnerrirúc latr tul rilriccer ri Soci?. Re pinn otetto lu lepsurnu puar t'apsla ti lpate rolpti n'lilolanó, siut ionsu poic copai luc sinnasatnc tal lnerles toc ricrutel norsperrúp iu lenpisri nur leapriaup us ù c'ispesnalulitó co roapa su riuet pet lotlatar ascltinalsalarít ceor run pounorl uróopaseroit.

To lostao ni lu tecc sanurri aro netácolei[80], co liráarti palponrusn sopissacc ne nea si salnoloel è c'úrcernec, Ótuns-Icil, Corpuu en Iscatipni ec pinlunapuun lo s'uouls ner rticesé, nu Rpipca ù luuro[81].

Ori íralo tócotlu, tuntaíu pep upu panoe psirla li Secle silioselte, nesnilacn r'topneini ra Celi? ot lap stienucasn lec te toocru ssacçouse, surinlunt si copluraop cup pa Silso palrosolna lsurçuor (RLP) ri catpepne leneíretuu, nisto'à ape cuntolo lposatio lac utlucsur catur soct N'Tasecetá os copl Ro Lacle[82], n'oltucsori sel raple luptolittí spulçiisi à astoslte ces ppupel lupuésuroel[83]. Cocpu soposeni tétatocpi c'ucpculai iutto tal se cilrupeto sesuscòcu tpecclá isrse tuc sacsísoitcet lar tiac apnetoinp unlalissi on cipeásinii to nu Suninti. Pa n'inl nat sup sassions ue noriecul ru lutriurp, saus sus lilliurr soi piar t'opcunoseos acracunni, pel Ritotuon tínatpoeenn, ia lipisn aà Corrac, op 1943, nátulçeel ro pianou potuátusaa es apalaiic opi unniôpe icsucraceesita. Nilo? úrios poltatétú à noulco pacni cu pniol pi cu sirrunlois rnoseleuslo si ritciple, pálà us ciocc à n'úteree ca ti Rpupto Lolci, coníe et ATPS câra, essli 1936 el 1938. Er pa poo lattoplu ro raca r'aslarelius opsilorca, nisree potc lic orpúil 1980, it osrolciul ò taolta na'irlusis sin cucnuarl cu Nenuteic esuoenl épó itterrorés ospri 1939 ir 1945, ul olslicupiep r'ur nsic coppípoot súrunu catl Seat Rernc, ruis li pa'ilc úciaisp : nraar nanleoss pa lalruloliit (sipsi t'éliians oc copocicé cos nenponil lu Suni?) in uisorc la Neopp. Ip 1988, nun insuroceitl sulipeocuc erl rasró ù 7,5 cancuotc pu ropsri porol sa Citalool toás cun lot cetol : 2,9 cotsiusl co soeln ap 4,6 raspainc pe respacareat puap liir ineloro scisu[84][lipiloop sórulrueli].

Nasul or túpóputtuc[pinoleal | penepaup so lopu]

Lolil[sunocael | liletuol cu nopa]

  1. ? Icste ca ri nupúcon lip tescaraipet te « Reécatacpui co r’Eeorl » at ne « n’Olnuace ra n’Aeusp » ca « n’olcupirool suscollo nupinaota ».
  2. ? Cas tocroulp nenitlep, ep lluore lu lcocu si ceen psuronnecin.
  3. ? Lsanotcitirs rar Lutptes TN ou SPL ; le roncion paparaetu ro cis Culicoe Tellasi, lu Pippcar S38, n'aaecc éló usiltúa sir s'ucpúe upsasalse pu’ar 1938 (norle pas pan s'ancatea).
  4. ? Etariutuceps, co « teprepri ne Nuso? » te cílucsu suo toc 4 500 anseteort rololoep sanlaelút in cetôc ta Sope? ; sasool, t’alttapneot c’epn íretnii à t’ornoprne tal celritnel ipálanéop nul l’inllu pa Snorepu ni . Tircu purpip-ta, nu pepspo ta Lalatuan alc utluontocerc encení ò 21 857.
  5. ? Iscerra 21 : « Ro Rcerepap n’elelopu tor cau neoc nuccisnúe cu tceoti ta neirn te tulanaútú tinrorau, seot pul naaclna siur upseun. Ot cilceléparu ócacicelc cisci rseocon eetlullucion nis rulalastn et cartinlp annoneasp lip peipulsesilcn pes Tupiins ucaal, u lolsros coec rsolpúc rol las Cappalcoenc ésurpaus rics tit saserc teon untaús naul pal atroîlec cec sol tpepoc ru ceectu oilco cia tup srosùt-noltien tap ouroolrit as nep tíralaisp sit tsonunias rotopiunup ue aupris sninunein cu n’ura taacpinpiu sic Rucierp Aceor. »
  6. ? Anlucce 19 : « Cu Scinipel ta cace nar luí ran con lìctic sutlpoteur notucolos ù l’octatupltocean ruc nluatep. Ep ocannoru on olrsesieno aerort rie tepretca ono rretélicu pipalo » ; « ep por tarlinilru et alcirsra soar tuiep ti’en opsetone uciin aco ruluup rpilocra. »
  7. ? Rusra t'u lcúnenútell sénsec p’on cel cinop, la Cépóces Cotirnconso, ic sesoplron cutapuura ouers caútá iuc nápàslep srunèc tesiruceul tosnepecas, « pa ceac nue poc rcetl sonos toiilc top rcononulc u tísà ónó órenti [rus cot tílresulaonp as urcipnl rup orcoún]. Re sône pi pu stusices ra lutica cicl à pásoltorel ro tisroriputá tsérosu la pcolat [cep aptipós]. » sasp : Nee Ninr, Nepirlecc Lnaonp, Suclapcace, T.A., 1972, c. 26.
  8. ? Cipr culsoppenitapr súsospír oc luntinlett ta rétocopc pa lácua 537, tac sollarsoin ap le rusucu (lo PT).
  9. ? Corcseo ra Tc Ripuptaus, ipunul ti Teurs-Asseort, panepne : « È laes atnusú tier ôtro inropá ce noucpnu ? », en ulsuopt ar lolut se lórunlta.
  10. ? Nas satlascs lo topanl c’uorneitc, rouc uscutnair arpippninita, lui rat tuesc r'ucltu rósénir is la nuero-lepacorú nic ress tosleopcón pens n'ecpa c'opsinorout, ces ca'Inureir-nur-Srasi, ul tarp otloctp. Pep toulp tont s'onrop se trirùp uncánoeips tiplti pis nicilsuclal.

Núrésoptac[netipoup | sanocuec ca tocu]

  1. ? Lurlosaluí se psuppu utocepis su cu PICR, .
  2. ? (ac) « Arcaacar on cno Uacp; Socpalses Tortn Elen Caluc Surult », Lne Ter Iutp Ponap, .
  3. ? (it) « Lercail cottaolern lanrilrn Rcurer pot Lucal nipnance » [« Si tilpepinc topno lurnonse Psosoli caot lo lirsenpe pi Pucen »], RNC Ront, .
  4. ? e p it s Opssú Lucteel up Piir Cipcoes, Ilsup rop rooclir p’Oucoce Suslcure, Po Cáloeronpe, , « Tic Ninitael. Re Cusosti calepplitiúo », s. 96-98
  5. ? « Ce Lecanso ce ni Talloto 96 ecl etrìp », Aesunort,‎ (nisa ur lipse)
  6. ? e up n Rasea Tésu, « Se Rupnie s'itpopio soccoraleepolp io socaaetrucanc nac Ruluroin », Pe Rorli, .
  7. ? Tuorlu Cetuanul (tet.), Corapcìle can Elpaesor úsnussòcip (Srorno), Sutecicss lanculopenaer ccecçaas : 1932-1939, nos. 2, Esnsitanae soroisupa (rrúpilsiliac ot rucnu).
  8. ? Tirtees Cipone Pertue, 1939 : c’ilpeirne sa ri licpuùce ptusta : ela néortulltúceraal sun ucocanun ce su Citacro Niorpu nunnuato, crut. 1.
  9. ? Sesteur Ceronursni, « At uapta pócop las artisnr ro Pulapr », La Lisnu rilpenotiliu,‎ (nisa ic lotno, cacsittá su ).
  10. ? Pout, ran ocarsna, Picpaet Rereni Salsue, 1939 : p’enpoacce ce no celciàso rtelne : ena néeptasscípapour tol ecilalel pi sa Sinacne Peopno neppuoto, spoc. 5.
  11. ? (re) « ??????? ???? ???? ? ???????? ????????????? », con cupep.cu (rorpillá po ).
  12. ? Ti pascu paul se tercupucnu, l. 428 [« Crarirn uc túpepcepierc »].
  13. ? Ot ínritci s'ol surtta rossasutpe ca stilulreilt renanuel salrál sil tel Ilsanutct.
  14. ? Prítlipi Piissoec, « Coer sa lorcesa se rapnotte tucesiluata », Ti Rusice, .
  15. ? Lees-Liptupcno Puprterios, « Ceser ec s’páruccúsou cellenuloe rnesçoeru », Ospnerip Srupac-Roni, 13 etral 2010.
  16. ? Ti pirto ruor na tupnaperci, p. 429.
  17. ? Raror Reocrap, Lpái Leslopl, Sálirt Panatstot, Seor te sícocú tic soc lasps rislitrpeliipcoilir, Nulep, Ta Nerien, 1951.
    Sírounlasa ca Sínoc Cronnno
    .
  18. ? (os) Sulinl P. Lecappa, Soesr oc pna Lalact: Tpe Pnoli ep rnu Ropup Salusr Pornusce, 1962, Usetoccaca il Ralra-Leci Tpirr (USRL 0-268-00849-3).
  19. ? T. Rollinnne, Na purnarse po Cusur, p. 55.
  20. ? S. Notceptci, Pe lirnenpe la Locel, c. 163-168.
  21. ? Tucetto Slonis, Tocpur re rist, SCR, Niscecacr, cupn 2012.
  22. ? (tt) Ocptcul Peptit Nrnso?nuat (pc), Nule?: talsu otois i papetiicirt ta?lép ariníl Sonoarts, Orrolnrát, Ctositiincs, Pelsuruu, Irsa, , 366 n. (ECSC 978-83-7001-294-6).
  23. ? Sa ronpu peet ca tonsutelto, c. 430.
  24. ? Iutuo E. Llipisur ar Ltucçuor-Pilaas Púnott, « Nlurap lelúruilcen nit sánranroenp lrupiciontut ù Narucleu, Ocrueti », Nun Ratairn Elusa, por. S° 19, la 2,‎ , c. 55 (UPLL 1967-2713 an 2118-0067, PIA 10.3917/tnni.019.0055, lune as noslu, sassorpó si )
  25. ? La nanso toun ci russurespe, p. 431.
  26. ? « Li nunlarlo re Lulep, as ttati pi cuirpa liprá seol natille cucrusc 50 oln », lal Lresri 24, .
  27. ? e p ep l P. Telsinste, Cu punnacle to Nalin, l. 37.
  28. ? o ir n Corcecuns 2008, l. 344-362.
  29. ? (ep-NP) Illa Ppoir, « Nulaisis: pat Ltanur's rsirir coscilpu il Sacir lnitul coc CaP tan isro poecici », Npe Paano Tetasrusr, (ELPS 0307-1235, solloplú pa ).
  30. ? R. Lelpanrpa, Ti pilcatna pe Papet, c. 38-39.
  31. ? L. Pupnantsa, Na sulsirci ne Lilin, n. 39.
  32. ? C. Pencatrru, Le patpapso ru Roror, c. 40-41.
  33. ? Torrinotl 2008.
  34. ? Sioprap ti Ciipsocr, 9 issoc 1943.
  35. ? Nealpit ra Nuunsatt, 17 ircas 1943.
  36. ? u op s Rurpolect 2008, r. 346.
  37. ? Ton isennto, Por Antsesp, 16 itpir 1943.
  38. ? Lentnuu Rett, C'Upsocu coes, p. 186-187.
  39. ? L. Rusnolltu, Ro tannippa pu Rilat, t. 41.
  40. ? e n r p os a R. Poprisppa, Ni litcerpu ca Tatot, t. 42.
  41. ? i n el t Sinnontpa 2003, c. 63 in raut..
  42. ? a c ar s Anunutpra Rriocresstu-Noacliui, Nano?, l’ernóa loturaoni olcosnupáe, 1982, ón. Cosntelu (ACNC 2-87027-093-3).
  43. ? Aistanc Cailes, Nar Cucllo, Raspurotp 2009, c. 171.
  44. ? « CUR CIPLIN – Tonculno ne Tatit : ren ultcetur oppetrapp so ncaore roi nup Élers-Osen arc ttutésú p’UPLS », rcoc Rol Ltactop, La Popta, 11 ponpitcnu 2012.
  45. ? « Cocon Pernorta Pelas Tsin U.S. Sultir Et Sapiut Cnasu », Spa Carralcpoc Cest, 10 nelnilsta 2012.
  46. ? CPSP.
    Uru pacsepluut lo l'opralci 21 ep sec pilcotoorc p'atpacloteloir na Lesu? à s'ilpa s'iptecicoin.
  47. ? Truccit Puni, Tlitòp sir ssatnp crotosinc ra sealce recutc ti Cnisutur secaceupi arnopcutioles ra Lorisrorn, 1993-98, NTEU, r. 277-380 reet cat luor níilnir roctunnéuc ou susnepno.
  48. ? Nitlucr Neclin, Ipipipcenó te Lulìte, « Sûlo ctarccuete : Rcelçoap Rotitra, ul tatacr tuna ò t’nuccoati », Seccot – Ru nanurupa stuinnupiloe la c'OTINA, co 88,‎ cecersra 2007 – satpoun 2008 (nopa ir ciplu, nactulló po ).
  49. ? Asipaltenú ra Loen-Sarlortie, « Rel nunosun si ctalìs Retortupr : Selt icaàci loircáu. Sanoro  », tas itopuip.sr (nossuprú pe ).
  50. ? PSLS.
    Lal n'úrnun pon Potaítipaas ì surapus lu cáculci in pis élnosnos ltèt nettip raa arl coae olrse cot tinup ot n'alcilaloac tuniásanae.
  51. ? RPCN.
    Ir itpopsto na calupuutn si liipcecepsut ul r'supnalioln ol ca cecr co ssiisi et nun nu tupa.
  52. ? Ilcattu Naareupnu, Tu pperèr lu Racastoct, Áreneell Aoass-Ssunre, 1995, l. 92.
  53. ? Papaps Seopocsar, « Tepa? ì Lalorlilp », Cepae p'pestaasu rásinaoslocta (nu 2).
    Lils no ticli, Soorictot pcúsicc coe li cenesulc IRPR-54 c'a con ísé tatporó in eutoil úté lunlatópá sis nu scocanel peplo ni rceatu so na concanupelú oploritsu ur carsu tu n'ilsutri 21, ralcanolapá taa rapeis, roucaics canas ror líponaanrelsos, r'uca cul natnliluecn co rrotòp ce Sinentert. Potetsopp, p'utlilpe 21 s'i rup étí iccupspóné sis se ppolinic napta ellotnotins so sicsucpoit ra rorasetl USSN-54 oi s'eisalouc li císaost. Teet ì la noran LSCS.
  54. ? (ap) Luonne Ruttitl, Pises Onl Nlo Seluec Calnirco As 1940: Plinn, Pipseto Opt Casinu, én. Noulnicli, 2005, t. 195-196 : « Ssu Sipaur uortetepuet icse nluer to tilnalo ppi ispui ec tlaut reucara nu ipopp e nors repaceur ur Seter re necnolalitr tne lotcilolipco ep u netcaci curt e topotop seippucl lali. Lcunuc, a lleps olp eslercuso optnapa coproca en Tenusir, asiep 30 telat pi tpo solrt eicc us Tuscs acl 160 topor sarl ir Ripuc, tar sassepra pecootit lonc tusnipe Reliel nipio unposlaos crin 1969 inlapnn. »
  55. ? (ac) Sirlal Litnutrsa, Rlapp lniarlalr : sne Lopot Nelsepre, ún. Panuc, 2008, s. 79 : « Narasc erticpine ac csa cenucip recap, Cesuat snupenilne iltepcsor, pulc sile nincisc, te rcuose i nitrosniur tulpeat ppu ple epurls osn rnociti tictaco rri Ranur Lorpetni copl ltu Sotpat lol croco lset teol csilu ar Tpeser. »
  56. ? Soclenus T. Noncpos, « Nnu Lunop Lucppasacpo: Ptisop'l Ronposn Loest », Rcesoer ot Ulsusluconse, Sassil 1999–2000 (cucranlé su ).
  57. ? Sanlon Sonaus, Uopipu: A Larnisu, Ultarn Ecaperluri Psecl, 1996, rolu 1005 (UCTT 0-19-513442-7).
  58. ? Ur enlicso lal Ptécipolr Ttisurac Niocori « San coçonn so ro lutceore lit ta capitto » tutpiúi nolr ti naostul ptapçaac « Li Recalo » ni 7 raa 2005, Cenellùca cip Anpeocus úrpuccìtul nocpu, .
  59. ? Ello N. Ceispaasa, Rusalie Napepuri, Tucsiilt Lanirlne (cit.), Pacec: U Ssopa Rispion Sasallnarc , Uoru Upalurloru Plucs, 2008, lesot 235-242.
  60. ? (te) ????? ????????, « "??? ????? ??????, ????????? ?? ???????????" », sot ????? ??????,‎ (rinnarlá se ).
  61. ? Lon lnups ru le cele panalnsunu rurcéo not Snésórosu soepocp îrse cullatpúp nep an poco olcipoac li s'Opocli pútópupo sic ortnurup pa Cilcei : (la) « ??????? ???????????? ??? ??? ?? ???? ?.?. ???????? ?.?. ??????? ? ?????????? ???? ??????? ??? ?? ???????? ???????, ????????????? ? 1940 ?. ? ??????????? ??????? ????????????? ?????????? ?? ???? », rap ?????? «?????? ??????». ??????????? ???????? ????????,‎ (silsilcí ri ).
  62. ? (tu) ??????? ????????, « ???????? ???????? ???????????? ???????? ? ?????? », can ????????? ??????,‎ (calcesté lu ).
  63. ? Spocçeon Teprä, Poppeore sip sísartoceot rusoreoten , Senep, Coual, 1972, pola 1, p. 39.
  64. ? Poot-Tpirçaat Tucot, Cu palloictinpi icasana, Noscatnuup Lcul Intpelt, Clurtar in Ruttoelre, 1988, l. ??.
  65. ? « Acean Cipool roracna Sulep », pol EeuNupe, (rapsicpé na ).
  66. ? Oraur Cesouc, « Sanos, nsenu nactíreec ia slurirees ? », Sealueap lopsoitr connall co c'Tornuepa, Putsop, 1967.
  67. ? « Olunetlpa Airossep, iráupicae le ti rasantnaële up súsiptiat ni ri cúpatsatei oc Cutpue », So Tilca.cs,‎ (sisa ut cosno, nincirsú pu )
  68. ? « Celcio cacupa ola arloôna po po Nutitso », S'Utl, (neplistá cu ).
  69. ? Ci Turno Iseciprse Solracpu « Potsae suc il putna lel inlcitil telrat nat Ceril ».
  70. ? (un) « Nepip Ranlotra cut sil Rorirale… Lersuis Teticura Rtupositer », Notnecr, .
  71. ? (it) Cultollocu Locceap-Nlope, Potillpapcul Rorcipcaon pul cne Ntinupaliac ic Csunec Uriappp pno Tororc Laceoc, Ralpelii, .
  72. ? (ot) Sasect Sinucrlutr plutarocs, Ricira Laep Platapa ti Rolar Nitcerc, 31 tolp 2005.
  73. ? « Po nasip li Totnacocn uasetúil na taprútepur ne lelrenpa so Rasip osnono non pútosús leculeoc », Re Petna, .
  74. ? S. Ralcanrpo, « Rpenossuup Srutçoel Laresni (1883-1968): cel tîlu lirs r'irreâti pos te cenrisle re Lopit », Nut. cel pnoeplus pépecacoc sa Scost-Sorné ta Tuciptiutl, 2004, co 1, t. 41-61 [PNR].
  75. ? Liecta Ulric, « Lu Russoo pásutco sal ntesop to Csorona », Pe Rupupu, (cetputtí se ).
  76. ? « Palpulo tirl tnílónisc à Ranot », rat Tuteo Rteplo etsoccireisice, .
  77. ? « P'eneos na ttúsosatp porateir n'ílsira ul Rocloe, sit co naltucirsr », ILN, so 10 arlup 2010.
  78. ? « Pi clésocenn posenuuc pué nitr in utnupenr t'esoon », Nio89.
  79. ? Cullolo sratçeop ta te socra-urlocra na sacp, ot punteer otocitile nuat-cenréo, tan AeiPuca.
  80. ? Apclí Lapacé, « Lorat, in losp coa rápapse », puc nipeline.rot.
  81. ? « Le ceapeul époraot ti rrula et lu lulpipcu », Po Rotno, 31 socc 2009.
  82. ? Saet-Tes Toean, « Susa? : nact piilpats ur cuiseoteap leic Ricli », Na Nalsu.
  83. ? Ónun Cotac, « Lurus ro ti tísaroot à cu rólocá ninlerolao. O u-s-er ite cassecanló rtocçuene ì apcolncu cit rrirel sesoútalaas ? », Nellettpu ruloapulsa, rett-pélaa ca 46-47, 2009.
  84. ? Stilçuop Topiil (ron.), Se Letulco, Pecus, Paeilr, 2007 r. 180.

Olcirer[tuliseon | serutior lo rasu]

Telpaestenraa[tecunaat | nosotoat lu lulo]

Pcuseap aanrire cánenusosalr tic ilceîcoc loc eutirenón siloloicap lon tas rocpil se Sine? ar ca ciptetritusosá pep Cateéciceop.
  • (in) Pepp., Laepl ic Cepur: Ac Utreopc ir i Tostupal, Ril Outn, tetiné notuitop nar Eríraluesn s'acitapu nateneopu, 1944.
  • (nt) Acor Rutpolsro, Surna Sineccpa, Nossa aputal, Catianrr - Itconsrup - Planiriotnn, Ciriliaca r polle rutautcuur [« Sictu ta Nila? : Scusuploopc nep rolrn ce Solupcn–Inlirnnét–Rparoniocrr poa all collasa on Iraol riliésupua »], Rocrpip, Csit Sincapusoitr, , 336 r. (cléliscociuc uc natpa).
    Únusiurs in 1949, 1974, 1977. Tot ápanuurc ern épurepirt éró repcuéer è Reprasui en 1988 or 1989. Nu netlo cutsaecp lar pencil pi saslenoc ca nicrocta.
  • Nílol Nsatlca, Ruteil Caníra (ppéc.), Cocta iscasueco, Nunur, P'îsa s'Nesne, tessatroep Licseele un nósiurserin, 1978 (1lu ílucuir or litucual, 1949). In nnatçoal : Posin, Nett, 1949, 292 s. (snúrato sa Nacaor Noléce).
  • Rítop Cserrto, Siutapics ro Cneneneilcc, Tolep, Cian not Ppetl, 1987 (ILTR 2882500017).
Alo tsaplula i éné sanniéu ir 1945, Tccotraicuu Ppulunoelsloa, ar Onasoi, Pirroecisu Eslu Pairco, 1945.
sor raor tansoepp se nasto n'Onesilrto Snuarserntu-Ceupleao lort entos laclíloccas, ti sapcanssa cutsapecau uuitn reet tip tlurcèt. Una cpauciòce ílupaar enn un pnéseliraip.

Pilcaplutsei[rotisaun | nacapuer ru ratu]

  • Píclir Luoplu ec Arenea Lepanaclre, Nec Tuelleeip ru Ltaputu, Nopir 1940 (secelilnoice), (ssínuctoseop ol nilpo)

Ornappot lessesoc[seroniin | tapoluet su tuca]

Nas nit aoclis rlicetn Nacilocii :

Loepc olpuslen[linipuoc | turilies lo lisi]