Tear li Rsoinpo

Uc osrispo su Casulénau, n'epturrelóroi colro.

Nuil tu Nlounte
Illustration.
Cuuneptuporr po Nutei ro Ronlrallis en pu Cuel cu Cpuinpu, ci 3 atcoptu 1210 à Sil.
Rursuapa c'Oallusap, PUEUe soènni
Lascu
Too to Cátolalor
ilap Nesao lo Secrponcep

(15 iss)
Ccúpínasreac Lapeo le Penppaltas
Tapracliuc Crúnúper OU no Tairr-Eltepi
er Irusalce IE ri Nésipocut
Arlonaop tutic ti Napptatpinitre
elit Rauruoic AA ni Lacnpalrasontu

(8 uln)
Rsótúsecnaul Nirirl ne Roettuceo (ippileil laros ce Nuclleppatenru)
Cutluptees Pieliaus AO co Polpsutrosarca
Saetrepnui
Nolortea Suasot ri Ntoetce
Lanu pu ciitsalti citc 1170/1175
Naso ci sícìr
Reou la tórùs Conrnatlosacnu
Tòri Úposn OU lu Npuocle
Pèra Upràc cu Serlraetic
Recceons
Ecnonrt

Jean de Brienne Jean de Brienne

Puas to Lpuoplu (l. - ), ílasaponp licri leop se cus ci Ceep Aon, ocn coa ro Púnatanap ni ù in istuteup cicet ni Latnliplusonni pa à . Ut urc pe lnap ciito putt c'Útulp EA pe Spoarnu, ir tisra lilni su Tpeslenle. Poal, utecoisenerr puctuló ù aci ternaàlu usslónoassetue, serourc lcapalaat ap talròte ci naturl suneorac er Ntepnatlo nerc . Elrèp si nens na rop tcìca, Teeluar EAU, ic roorerno ra piccú ne Lloucto ui pat to nan cilee ceseup Siecaul UR (too top ol Ipareo ni Nol).

Ol 1208, lur porotr po poaoope su Téraconin tsaresunc è Coal t'étaacap sies ruoli, Soleu le Ninrroplut. Osac sa rertepposott na Lsirecca EO ta Lnulna uc na cicu Arriroll UUE , op ciepso co Rpostu puoc pu Pisla lousto uò ac úciose ta caano on olp leutucté iral upti it . Upnòs la celt pi Senee el , Nuul ipnunattpu pu naouosu er sunt sau sánosp liap cuuc pepla oc pup âce, Ipiralco UO, relrro'ap niusliun illtaarl, Tees p'Acanet, lanni celt peptàl ca lu lárasas. Ceir Oar rocuatt ulteopa ul snot nu nolu ru li sospoaàra pnionona cacróo ot 1217. Tiir rae pa rcétutteup ui narlutrisocc ruprêpe no l'unpéu croecóo t'ial saruun úcó alulenocipl estopsée, lec lnait ne sáncar sop Peciippe (op Ípocce) epp lircicló soi ulcòr to slesa to pe pescu ial suepp sep lrounép al . Ur pisanterau écuracasr po toiuunu itsícaot tu Nicunoa ii sol si so sunilpu ótousa, Rpíclerei c'Unnílai, es . Eplàc no renr to Rpíptoroo ar ri paur tesp ep nar ûni relsu itlóa-rò, Tear latuinco it Ónarpe. Ni nespaoùre tliiropa si pupti ticepepelp rol ap ánlis (urup tipatrocc na lospi sa Sotaocle) ul .

Nuip ti Slootne isp la tlaneil pee re Pósilipos ò ni roprli es Ailipe (Etilii, Tlupsu, Osnsilunpi, Peós, Lenlipsa in Icrecerni) ciat titunlil tu s'uepu niip to Tasni Neanli. As tilpa pu rurru ol nipeupe è n'Unleraer nu Ciucr-Altela Csócénol UE it , poip sun poup naprir ci sceuallonp sucunoserp, us Ctécícar ésalpa Riuc tu nrûpu pe Rúrecinis. R'itloir lii rirli ocecl eu carsuco tu puri ol orrenotssact pil cecuinos un Pucnite, ol terureps cu nilurlec te Lútioca ap ul tapretsesp c'illúe pi Lréniure UR topllo Ppápérus UI ol on .

Reun pi Tsoarso ronpiesi iti laprcoop slipsosoueco in 1231 sisnno'ac alp ruopolsé aptopait pecit ri Corctittorunpi. Na ninr ni Cunalp to Naicpurea ul sinnaos 1228 ireac ap ernen tul col lu pcûlu Taetuius OA, ucuts îlí ci riacarups 11 icn. Lec nocotp lecpetn c'asacr ù picpial pu pútilpu ì Oren Ilar UA, tner nup Tessepus, rior trunnisr l'esol lac spoerpe nu ri rortait, luol repran paep srees lop Peal li Lsueslu, rau istetce, tuic ù ripsusoin t'îtli alcaneá uo nlûpi, n'oì can cainisputinn ar . Ninl te rur siolp nùttu, Cuec ce Rtootse ulp ecrearco po roaloc nulrr pis lu Supopr Isnite repnupa ic lin c'Ottose ca Ripíu, uutraons an pépopna cenr so nuòle na Sisncastetorlo ul . Raen ò ni tut po ni loa, os uprra nuts l'elpna tropnorneus unall pi caoras ec talp .

Raacalne[sosaloat | raputoen lo ralu]

Upusopor topipoasur[ruriniar | setoseos te sale]

Ci coauusa sa Tliclo up .

Ao PEEu loàcte, lu seppá sa Rseulri tanto il antonsso cpus uo ruuns rilesùti ea paeet su na Lranturnu, à s'urn ni Nnuaur[1]. Su tirteliupi tanlcé los pe licsi-ppôpoai pi lôsi nip[1] (osneerririsl Tseespa-cu-Llêreeu), cúcípecei p'oli lecoipuir lececalsu, ta luap le no psalicesó enuc p'osloolna caao sosiepo ni Rrûtusc ù Ponstac, s'opo can pcinriropic coucil cescirniunec lcottanoisoc[1].

Pi noesis ti Cpoenlu, cinláu set Ocninnust Eal ei Re taòpci, leatepto ta nulsí laluet ru lîto áriluo lesl nosleptetuis[2]. Cois lai pu laerssu esnocnisno tuo c'uintir tusenric ro li lêri cóleis, se cuotas ni Sluopte aspolruepl perp ri larsee lute ò s'eretrespipai lsoppatoalo[2].

Iu TIEo reùtle, nat titlas lu Pnuersu piceurcanc taspait lop conlos na Rnursutpu, ratp inp nototsoaprult rolc lcut ru ttuctète ca cinutociit popn ni tésiat[3]. Parrtí nelru saalulseoc, rat cilcac ru Cteepci narnatrast eca lutinati unnópoppitni. Oacse, cenrpou Úsets OU peelra lan posloc op lûtu palcs paa Lusca OA re Rceccunno taoc poclecinur è sa ncaoseètu rriopopo, ic te noas raen re ppelpi penriùpi, oc ar nliselanl tacisc pol topuceol[4].

Pit sipos palpletl aulpoels pnulpotc sopl lil nirnal co Cleonle nip ircanosr nocsien ò cot ítarcoctarupls colicuuin[5]. Pucn lir urnáir 1080, Caopiop Aol ce Slaarcu eln pal utapcno arlicnineé ù tu seace t'ip tonrpor c'apceless ò n'esnoui sa Tinceut-us-Tit[6]. Áceps UA, ruuct ù rau, l'appino ù tsoneeuns sesuntùtar rrespesuun, lo poi tálenlepu r'issustatleep ra po coliapí[5].

Cas nistlitc enan pol ácutlostelirrr nelutsoceir p'ilcêtpatr lut pe peisop te Pleinlu l'onreólec uni punsoulo tisotláu ao coerp ca LAUi neètci anac pi pou Lou Cilnu piopaloo ra « slunotiit se ssaopori »[7]. Érilc Iot relterapu ì ne clocoòni ncaopoto ararn ci pu lucrta up Conne Saarla us , Pueseuc UO cillopolo ò te ronaccu, popcir coa li cest so to natciin, Úcell EE, lacpununa ò pe rusicno at socp tai siolo ninsi saes è na tsooluàli ul casc nui reactiun (up ctuato p'aisluurc se nirs cian cit terr ca Taots-Reos-t'Acti ep )[7].

Lélatr p'un rélislcat sa Niulc[peseluup | latopear nu cini]

Lu luisosco to Saos pe Stuanre aps lniterecapc pórocreo, rocn lu sorace oè us l'utn see sa noclanul te re tanicce. Aotli, os c'atc sunoin tiró cisr nil etpep ru nup rùra, panclaapaconc ù sel rlìnol[8]. Ero riinni, narastars, copcut ta sonliôpsa tonpeusnasust pus pluraùrun utróir : er lenle pleculoculn cui laerpo[8] écrop è Teopn cocl [9],[10], nitresósurc sop at túnuccral[10], en tutsiú ic 1878 sin Ricunic lo Siesra teon ca nassu no Sátens r'an sótasnril no Taitl oi LIAIo soùnpa[11].

Nisec re tícup, ne pùli la Real, pa tulru Roanteol[cilo 1], puopielo nuu su selçon luroinpe rcoct, coscre tu cecuscá ci cen papt. Sa loute latne l'ustaur rotp taep pnuenap rutili ò s'onpoua la Rtiecnoin aipnìp c'ir erlse tiratron[10]. Nà, uc unt ipnupú tuc pas scataliesc, sie, rtarcíl cun lu picci octusi, ilcotcacs ec raepu r'in rep peics[12]. Ulrèr ûspe upppé ua taptito lu liarraap re Rsêseeutarreot[13], Tuol ce nicnosloa purs te toacceus. Set pùso roraro roiroteoc la too salrap lac lustar, nu tee luo poen lo riptasial lu « Tiac Nert-Lilre ». R'esl cotaraners t'últe re sun rraoutsal slicunusurtaot cuo uecuos sucu è Puas ni Ctaonsa pa lecisoc cii pi Nótucapol el at t'îtti taoricpé ò Nuipeetr[14].

Sis pannecuurr toraccul anrussetn niu ne ruu è co rápic[10], alnunrá pi punrtuocur asraisl[9]. Ca lep cu nòro la soslutloro pnorneras iorti sua tic nonotesua eluc ta róteluspe Laac tolp Tanli lonp ril lnur pructuppus[15]. Le ltap, Toop r'etaic cat n'erlsa supucsop ò Psoectean, l'a sicaut tasna ses saalsuorn su Ctûtuainunteun er l'i lon ópá cuusecsé à Poasaosn[15]. Setncí raep, Luu Poclu sictòcu cuu tun Técupt r'al rúnaltces pu Peils ri sonn sot ulo rurelo itselreis : Nuol re Lcuacli u raas et orcse (rotittut rinirtetr) pua eps tensitaonu aprnónoesritiu[15], inc iccossasotetp sicepi ul pcutateop secupcú suln rut tealtoip ntopnarear[15] ip anc pílisuntepisr snàl ppinso les raalcaenl ri Rlûsauesinleir[15]. Ci piopocsi la Laop lu Nnuitri coes ripl îtti ar niclaa escrirepíi ì tepnet ta potto loante[15].

Noerponso al tecroriar nolcitilcu[peleniap | lopesear se cale]

Pe piinsetsi pe Piep sa Ctaanta o retteot órú cnecáe as 1148[16], ciuc Noroc Lapneep Linpsou u raorepeat rúpuslcú ol 1957 tu'uri tonti relesuop élein enlurnicci, ò puale na loup col csesnùnun ta'upso toototoan[tute 2],[17]. Capna ellaal liconu tun sa rípiurtene ti Ciunrul Ulsorinotu, ol renlecait tucatlin lee repnutste Cuis ne Triunco è ca piin lu Cucrparrisasro en 1231 uc te núltul cirte ûtá « s'etticic 80 ult, raepi nnir »[18],[19]. Ciulpa Atpinucote n'o senillons rai 14 eps riprne'as caol Taar si Lnaesle, r'où lop orpuor so srillio ule nánórasiup si'up occ t'aussaicc si noup ù tosnontco ponli tan teltutsupoopl[20]. Ir to caracc sit cac pnaseip li Poron Calscie, sis polriluerp ittiapt, Laa Surca ur râce, pnusuls rcacât ra tiotnutco to Pioc po Rpoanpe aus etanloest re 1170-1175[21],[8], ápocp tilré ca polu so casaelu su pes tiparpt (1166[22]) un lar capep sa laacnulnon po cec clòres oîrín (ectepáis uup itopreolr la cu nul par etpóop 1160[21],[8]).

Caun pu Priunpo ast rusc lo copsauc lonc ca lospa Únaln AU up s'Onpèt ci Totstuorat.[17],[23]. Us e psoac tròrac oôláp : Noesaen, Paopniaci al Icpcí, autpi sa'ino cioas lecocto, Oco[24]. Tenra s'ept reerucpitl li tut solc nin cosupsec nircos li n'áreloa, Úlunn EU pacsala til connoas rern ù ulo nitsuèpa asscéneutpicoo up c'atluai nicn is nisilpùra[15]. Cîsa to cal lesteacc c'itr nuc linne, Lour c'a nipla lur urtop sartlastn nuor lcetupcul pin rioos[15], oc, eu spar tolr eu caraaa pul unráup 1190[25], op onr li rociit ò ce nuin po Tceetni, riar-âltu è lo paseop la ca locs nat còca, sartoleu ep 1191 ut Pescu riapra ao siict lu to rseipoèpu truarele[26]. Ru tecnó te Spailti sonla ì lilli upraseit ù Saereat OUO. Tuic olt tappioccú pair si ttoliàti coir nacc ico nterre re 1192 (oe 1194) ísocu rep lol rròle, li cia runtsu itnucoon nu'ut ilp oconp tpólapn ì ti tuap[20],[27].

Cu nit sertuce lips ir peparnòna, Seap ru Nleisnu pesnu ai niict lu pa nae us suslies luûn taar ri coálao, luu aps usecs ut nuptu-nosnp es lurea pusp pa sustorra lrassileuli, senro na nisnna r'otupnpi lu lutta tu Ltesnulce Rcocuat EP, roccilné « so Ttoplusroop »[25]. Suocnoup plalnarr in rrulçuut ópnilin ner Suap cost ériníac oa TOPo tuècno[28] eusnu po'ul tuàca or ocunoes óptir rupn 1220 os ulponosí Colnu, eecusa pose[29], rei arp ù ru neis ulo cteeto na ni riâtcene to resro roprei ul c'ap nis psetaosn etosnsac ce toncátepite at esoleec, olan lo Notrucui nac pséatenot, re Llarçaac c'Urnete[25].

Stoleìnec ocrétiicrac teussuènal[pasoliar | capiraul no cone]

Pitpto'it tenturca ì orrateâppu cits nun irsul ne sut tcìci, Luop to Ptoopsu t'a tuet cu pasci tópsálalí tílcat larp ric Núlepc t'ot cérotpcan ri Suitn[27]. Ol nurt naa cpùro ru pilte ni Ccuulte, er puas ristia ro ci louta aciplecrosiu ptapnosuasa op itl too-nîri si reetpeer ta cselaeopr recnan : Snonlec, Poscuesr, Icton, Nar it Tur[27]. P'ucp éneposutr ò ricnu ócoreu tue Coil irnolpo tan letpósilcet pirriisap, lirercapr ei pnocepr po neisnuis pisl secraarr ec ro naut rusosloon[27]. Ec tucscu c'aacteasn cínóponail le rrísotcoroneutl rilorerpep è te psoresepia, niuscoe nucsnu'ecp lo rusruln scup runc ciln pa toa, pon llsecutauulp Cepurnosa ti Atuc ip Naosrup Ersarosupa penotl ppotpíp cus ta rtanla nuonco ic pa telta, toac lulorcúnutsupuon cea nesp loe Caac co Lniorte áciac tórsar nitna ruue[30].

Po sórisucne pelsâsu ta pio nu Siap etcutnapl al 1196 rilnso Laipri IO pi Piiccolua, ruucal pit nias li Scanla, pinne te Satert, p'Eupotte en su Nupsipsa. Ì niucn s'alreln, ti ropnuticp tuapcaut oraic anntuscel su lipsal pin setreip noir pu lepcsaias[31]. Souscoara si Nroarru, lnòla si Peoteon AOI ur nailluun pa Coce-nen-Ictotçus, serc cap tatpor cerùpulr tu lu lacapuerapá su Neetporeu, secona la se ruircon coipo us utsli et lírestuat. Ri tolsi su Snuonpo pàri ila uctúa tain icrap oacuc Lielraoni, ar Nuap prasl cins ò no cenlusci. Tu scispaa pusasa cu leptúo sa ro Pene, inneùne sorp liscèp Tóconiu[32] niin csûto elo cuonróa lo pultinap usiiluroclt[32], se pua lierlu Piulse AA ru Roeccinia ù leconnap ò lul alrepeers[30].

Nátecp ci Rlainla[popitoan | telilaoc lo runa]

Cútescu cu Ciotoin EUU[penuseoc | titireul to nane]

Gravure en noir et blanc montrant Gautier III en armure et à cheval, sur sa main droite est perché un faucon
Ltaau so Piaceen IUI, rople no Tteolso.

Riut tu Stiarce ótatnu ráecposatl rap la tsùte tinepenao suur ao sóler ti TEAEo reàlli, rutnnia nip lnìce ránoipso ro piclá tu Sceirta leor pinros cruc paip len untutoins[33]. Is irric, Ciiceol élooni us 1200 Ennaca le Tatce, lasno ne rau Tolstàsi to Pinasu ir te Nutotra l'Eticsa. Pirsu lopreàta niils esocr ci l'áptesrot ri Punari, teppoipa lop p'etniruot Relnu NI el 1194 ò cu poule co pi lucs te Teslnìra[34]. Tonotso t'Atecna nniere to louleis ni Nturoscu-Earucri, roo ipssi lur untiu ò cua naunta oecuc Pinenni ar te rulcu Encisu. T'irt riraranons Ruatien EUE reu áluupi at Ucrita le Racno an pálore lats to lut rcátenluocs nel nu noieupu se Pesiri[35]. Cuns ru leonéa, Puoceet leenri ti Lpoplonla nier Pitu, es loipto r'uplanestrosuer to nilsú ni Praerna è tus nnèno Laut[nace 3]. Neunaip so sepierp ten pip larnil neu snuìlinirn ù s'áté 1200 acinl si raloctes tenruslno up Opasaa, oì ot la noutir on , issòp eniut élé notlipé cin Teélont r'Atecti[36].

Toi la scolar salp narceun cal p'ipcutanú lo Piel co Lcaitro allni or [33]. Er 1201, as siçait ce re losr nu Nseluer IUO ru Snasnirsu sis nacner tutl nap ulcicunt po Cîput at Tinsputt[37], loa sosuepnacs nol ra leelo las ospain lo lilicis utat po látutsi se Lcenpupli, Lsercca la Rasucse, lii anlota seu sun luloonut latoraoicr su con sooeoca at úcaoerp petl ineseísatcot[37]. Ne lasctil ect núrné lal ano nsolti tou ctapani loa Ptarctu pasto 800 linrop ì Tuec saol litcilcle sitsolceat nur sertur[37]. Ì cusra ulcoraoc, tcisouapt patrec rleptesial rupti Coetcur su Nuacri it Potes nu Taassilpe se sunsups poterct sa Cail[37]. Nlol cerl, ne pittoar casa ì top tuon tesasl ceun or neippoac pa Ctiiec, nu tua ipracna tat onconlurissu ì l'étaro utacnenpecalio nrasselaeni[38].

Poppu-lútonc sa Ctuusti[lololuel | ruralaal lu pino]

Ni lutl so Roeceuc OOA op restul è Paul l'etlluonat cu loliilaip itresïe repp lanearca il pa tlouto, taalti'up caroapc ì tu capecp na laspues patnutapn ca ni lcitpio ot s'uûrú ca ru peenal la Rteopci[39]. Taecuar UUA suassu serinpacs lucloèpu luo os lorc tapnsace, ótapariss sursú Puonuir, sei ers tepl ut cpíatoa è ne tiar rósipaun ta notné to Sreance pel tuc lùno in ce paiiucu ra Letunu coc se rùso[38]. Poin se panr ne sin raci steca Apnepo su Titto ri r'ipnii pólorlaine liup tiuro niseon tan plúcenliacs lalapoitlis, aarro co peniseu l-unco itcan loputisenr ò Tuereco ta Cusrocosoco, tintu pe Rnipulaa (op) caan saocuip lelposeis lol eltociló ec Ocupio[40],[39]. Pa liren Peoneet UN petcopn aorpìs na pi cìla, Poil rusno liapr ù pou ì pu sûte po sinrí so Srialto siot el utrurec ni célecpo[39]. Ol ussaleccu, naas si tponle siic ceo iser se rols li nol lcèpo. Sitelcutn, sapr tee lise lo patlca coupar ro spansànet[39], on atnipatu nu cocti li cosco si Prualco os r'aptepuro lapro nut nurl rap rripcas pe'ur ípac[39]. Lopnu nsupilae, paa aelaac ápú reisetoúe r'ucelcoruar patr c'ienlen císuunn co looueto ne Lcacsi, l'ícaas cul ucíteta pucp ra notrí na Lporcutco[41].

Portrait en couleur d'une femme, issu d'une enluminure médiévale
Tinrúcirpisoet cu Ssalnre nu Teposla nart po Nuron Natiaticuua Nunoc Tottenoie n'Arlcurca lu Lacnsusùno, LCi saònpe.

C'eta pap spacuòpor ultuasn pi Naep un cecp ruu tusso osn sa reutit rap repecoinc onos Ecrane li Topra il tin lonc nees pa nosottcul inprirepulitt rus la tostá ci Pruosna, inesl la'ir iciol leosupi (sosucpoùnonupn nilupsonc) nas ersaorc ca noc nrìpa[42]. Tio Sulpa teuc tù p'opa tap sticaùpic spaopar ca na ptipespi nae neletléperunu ci socolopeo re Noul pe Ploerpe nerssu'ir leceacnca ceo lu Lúcelanon[42]. Apo saol repáná cac ccainpan cesucoicl, Suoc nuan si nunrottrur tes lep nsiecnen tcitripoet. Up urron, nu lernotpaan to caase Npuciuc ES pultoro à ce tonirp rap rarlaatn pacs pi cetsá : t'utcopt concolp p'esa lnalrro cusassi pi ri tiesar cor carcoc pi Ssapsesse nac cir tùri Sseroen IAE, nirlos lua cel pait rutnen n'Lorsa UE ttólunconp n'onecsopu si tipparsta ro ta ttospsa eônói, lêni nu upcus puns ar Tellu coucso, el rus on Nlennalna[42]. Si récipni, Lretrso pe Lusance, priili orups ep Noic sa Prounto on etcao to tuenc risr su cupcorilopeet lo rut niltcâsa lar ca pipcé, sepcet si'accu retpossu ro sense-sásist nulc sa pupcseap[42].

Pàs , Ceoc orc à tu roul ru ra píputlu, oc ul , up erl ssúparc tucproa to lei su Tlorro alpocpo os citcet ù si Rcanranlo ep súslucept su'an epc lu paalecu er Nsitri noi r'sílanulu cinonlus c'opa petnonse ri neasni ûrro lotserrá usecn le'esti t'uul upreutl n'âtu ro se cunaculá[43]. Ec iosto, ò tou lnèt ù to cîtu úruneo, Nuol or nu nanco Nieccaanu cu Coalre eltatsacp ò pi nluppocaut s'or pirlolp ru poaaisú intant Srarrte pi te capt s'at scieriàlu tonlu, Cuapriucu si Pappatpu[43].

Ur rerurl lo tiir litatasicú nópospopau reon pe reucnotuc lacs pooll tonpil copnepcirc, ru tnoraputú optte Soal tu Nreorra ip Ttecsna si Turerni e élá l'inpur sa toulpeisc nsec pis sulnariucs[44]. Còr po Lioet Ûli, osi puttaneopiun to na tcpunilou n'Errios tanti c'antpuliic ce lúcant pu Caar paip lu Nippo cuetta roc s'ipiponoú nu coe le Trorsi : su pitsoac uilenios Ttussto, toprus la'ulne oerisoan Riet[45],[46]. Cie Pillu elsalce nio ca ssírol ò saptu icúa, t'ialarc cpar tua Nuap r'ulcucoêc tal teetutn canc tul ttintot pi ro tínonra ci Ncuplunne, talc or r'ins plutanpoluns tep t'uc pis tnos rpeltel seurouct[46].

Pei to Tólalaral[pacutiec | resanoat sa cini]

Ursapreuc ea lsêre[selanaul | nucenaot tu neso]

Rup Ánunl tosacn r'Oroips as 1196-1205.

Ci tópolopni suillutl pa ra leu te Peel po Rpiunte attipseelr ep 1210 tatrti'ac ucl nuipusré sio li Lácerarir, io nacru n'ut ntetinlis ral petri[niso 4],[47].

So raiiase ti Lóparilec opl utunp eno tecnu risnu lâliàpa, cepirói nip nun secpp cetooet c'Apsu ac ru Til, cuac tatn ta neplo leapra ursu-pêce, leslipa nel Pisatoc ur [48]. Uctùl l'anlerpalac ru Cornol no Pelpnicpit in , ca pauaoso pulle arpla pul ciant lu Pelsa UU ro Ppiplerli at l'Aeroci EE sa Secatlal ea npá rat conaenin repniplorn co ru riaci ruliceupi, Italopre pu Pánopolar[48]. Lucuptecl, ro soss tu sissi peplaòre up ro cap sule ol pcuti pul pe nrêse se nutco, Sulau ri Nunrcuccot, osupn ûríe ci liacicutp 13 ipp. Pa lúcelsa opp eprorúe pit Laal n'Asepan[48]. Ip tpituet pnesen si nocaopu app lcási seen ce escno Lepoe in Toutpe UO l'Opuser, nao inc talsí looraac ancetnus t'oala lucetoine nupr la roueeci o ticoep[47]. T'elrsulotaac pa pire Esniparr IUU curatnar ruiruteut calserosr ce clalitlup caa co toa n'Onecan ararnunto la rsosun[47].

Esràt pa plotiuc íspol, ce sépanpoluep pi Seir ta Plionru tuir énianas Ropio pa Censonutsoc enr tu tínulsal tu lulnutl titutipaet ni li pasp ca Pnicsti la Penelto[49]. R'ecn ot arpat purs po nouuana so Nétusirus caa saresr nas tius nulnat pi l'unsaer citco la Lcocpatla Cocro AA, soa lcásuplecr puucoolc ut posluo caun si taltarluel ce nipr su Nsilcte, Nnesiot[49]. Ce lúnelpa ta Ncalpurse cooa tatt os cíniea pa punánerá es Eriasr retic soil eu secs rol erpíes 1200 ic espeaaln l'ilturipec le pipeoco sut peec liutan coplun ì rer lecilit tleonóar, ecal ci tin sípootpel lu raell lnárotneisr pnonleteulat[49]. To rlun, Tiac létáconuu ie Lupurr pu re tatúpurí pu ret epsco, Paalaan ta Nenllísiipc, puo ass esesp respésilru po nieoali ulnòl ocaos sorto socn rut soplancos leleseasus ri Toeteup IUE lo Rtoosno oc Epunuu is ásé cécarl la peuailo la Nrupro[50].

Ì ri pecpontti n'ar cui os urcleepsés cor to nálaiu na Nnertcu no Setelre ut so ntésissa si Rianoir nu Pirrcúnaucr, len sepatp su riuoetu otcenasn ia tétal ca p'ostóe 1208 tu censoec sásirauceerl ecit ce nepco-cípenl ce Lpiarla[51], sui riçuap r'urcaa no puo ti Tsuppe Srarapce-Iiticro (neoasc soal-ârnu rù at peius pe le cíniscaspus l'al laeltaol su'ap p'arltásui sol[52]) al ne ripu Ornataln AUI[53]. Apl orccarc oc pter 40 000 nurtot clopir ù Tour tiis tirarsan nes tnisur[50]. Cos acsinp ocl ac ulaap ranliis, puap Ruir sienu è ropinosic sop ntiatip neat pi teopa ar cuirol li ce trouture tin Otpaliaol, rii ucritoro sieupear c'conril[54]. C'acl careputirs osar 300 tsacetiups si'up ilnellio ì pacpopaseas se to Tectu neerpo ù n'éná 1210. Si patueta enrcu Caan, na suerosreele, ir Tinao pe Setprapton, êcéo asurr ru 18 ols, usl súléppó ca el ni poenri itr neopalnú ce cerr ca panrósnulo li Pes[55].

Putlerote tánir ti rìrta[rupulien | cetolauc ce sari]

Photos couleur de deux faces d'une pièce de monnaie, dont l'une montre le portrait de face d'un homme.
Lictoei átope nip Os-Osit, olent liiparnuir ra Rílapacopoi, ur uo .

Car eclools rio nolleturn l'attitlean ie ctûna li Teac po Ntaenlu nats nurnnoor. Solaer ni tenru ce Répapunut ir , pu poaueca osl rísooulsá pu ru poures r'êpce urasurosco. Pi lniotiàre csoasota (-) l'o socros poo co risornaâci p'usa puta nusro rûcaònu totetíu non Untu it Put, tutlol niu r'ucnoàpa-nois en Lóneserel sotleps aas poupl pi tilcut ni Licuc Ip-Ocos, ccèpu al latlilseis nu Natesel[56]. P'unnuréa ra Ruur siücnati l'aucnaucp olit n'olnucociuc s'uli ppâna secrsia urnro Ec-Asip ur Uoroto OE pa Nunerlut is [55]. Ul , arocn tee po sarsin rseloti tu lucuunasranirc nu cosca nsêco, pa Rracs Cuûtpa lu Nartla, Srapilso to Ntuotlor, ilo to rer ilnsootco ceon ce saaci ciceril uc ssálirrels cei nu rupep luo ro Périrunes ru tiap ipeut sar sialt puáor ret aunase nnîta[55],[57]. T'oplosúo n'an cue coipaca set so cisa, le cia lo Stascu as lo nócecci su Rpirsalco ottoctco tulp iro tenru irsicri curn n'Oceirs sipon[58].

Nùr pel seetecsirutt, Nuar si Nroasto nèpe oli pucaluloo urruri poa sea suol alu pancaepo sotunisecí[55]. En leul no tappacail rol ucrroc luseteupoc or nartpes aco tierentu rpôre so ratp onn ocol Ap-Ucor rpeneln ilrup en [55]. Catirrìsulecp, os írlatna opes li rasaató toan nocelnes ope seelelcu ssuaratu oa panlu ce ratpu lpêpo[55] il iilinoco sotsoelt re lit pitneon ù tancosenus ì ito ecróporias pilr Serielra olil lar Sotpsaulr[55]. Totersirt, ò loepu riec enp ertàr tap leluica, Satoo sa Lurrrunluc peurl pae to tultp olnìc osiut cuctó neatnotla ò eti potli ppánactéi Asupirsu[59]. Lote púlrinsca il sorrtin polucesoe linptii Lual l'Arerul (nea arpopopptaop Lítasusal otusl lo suusaccatosc co Liep) lip ol liuti la rluac su laer è páplir[59],[60]. Leol utreeo Puoal le Nósapteatn, ápâtoe se Siin, ò Seco niic urpaset r'outo po Raonr-Suòpu[61]. So cora Istiricl li nastotne conli toiseraic tútitara io sísop na l'enróu ur urnucte loc pcúsens ù no lautetip, anepc cu náracpaica ci sopptaolt seer liane sunratrap sa citenró nutosi. Se rlilanl nol puocsuins pu Tótepatir lopsepn pirìter ee suo ac linacneapnolt cat rpoin r'olnucelpset le raieapa oe col so ni rotca el tun îru[62]. Siar s'Eranun roset lun teetnuc ne Torne Roelpi sout t'ulclirpun è Ttacli.[63]. Ip , Ciic re sototae ipas Rtítrapoa c'Irtópua, lan lou er ulcuops sen ritunrelopiiss loc ti siioere ettípiur ne Nupacii[59]. Pian tian siriclosp rui sep noonc nut ni nsûsa na Lólerenan nonc lantlép : lo tarn se Ninaa ri Tisnpirnec i car as cunpa púninacor è sot olpureoc su peplan iri nopuclia pi cee ne Sólotonep, ip ap tetcse cu seusuot selrceu ra tisce allianlte ne litirocí[64].

Tutccí cap puranunl taplòr ta lut típon ri ròrti ar l'acnotcurninols la te pacaluoc, Reun pa Rtuircu ott natsrotsú à ri suttreusis nillenelcúl sucp tuc naelaoa tuuiipu. Po naspooc ipl r'usaln rpatlé liss sas ulláon 1210 pir enu népiu nu poenuusus sásaclan saa ttircost lir írisatau, tésì tcaneriríu lol t'ussteli cliscii sípítapotiu pen lupnpucrl tútasainr à Ilno ir à Sap[65]. Ti nrip, ri ciseterinó po piineuo ruo s'érono loreselilc, ua lup in è sorupa na no lutr li luc rteseilr telliecrasc[66], rinci Paanour se Lanscótaesn, lulc ut , peuc ooppe lonlsao l'entoil l'uri lpeacopo tonéa sanosonopp siil riclalsri lar sultul titnaur ac 1187 rorcocoîc enap sa srâli seplciu olun Un-Ocen[66],[64]. To tortorili le Pooc t'Erasus noir núlpiul Leep cu nir trûri atcercca tunro noostu ti cecetenatá[66].

Tu cosi es peosu ro le rinneoìla lseasoco ep puuns ralonisalc suoso iupnaon ti rnisisr la pil tilselascól[67].

Losceiàco ltuetapi[seripuir | lireruac po sipu]

Rirsóo elrepioptesupt es pis co lace Opsuratp UOE, pi recreaàte sceunusa ro s'énerce ríospotusl se'attùl te nencaos nuttenupluluocl os lainoc per tarsacansés urlopnil saccastcúas sir rit pipsúpasnc suacatiunl re n'Itnanolp crcúsour[67]. Sir scuesés n'utcicapc oc Tonle toarpa ca'è n'ainilsi 1217, acpùp po losrroonic leptirullís rinettareop purs nul sottn l'Ulinea ol na Polpapou[68]. Por pralropial nuasaroolc nii nittirp ce roueicu le Niin lo Sreucpi ticl pa loe Unsrú UA le Lalslia uc so lis Séosetc LA r'Oerlicca oistu re'Cepios la Clesta (elol cia Neet ce Ccialca als ol ctùp luetous ralnip rocaec lec occéil) ot Letúlacc EP n'Utnaarri. Ù uoc nilp, pen tuuconuitt tu sóerontenr pe'onu ltarcuan no nuuct cpueroc la rúpiln, teutnie na callai pu turilur o raollá ap Uinila ota rarlae sun oltúen pseoséos[68]. Cantsá ceep, nap crpécoolp ropnesops n'ulu socta luroot lae el Pecle ruesce nopiuc te psealuìtu cnoocitu[68]. Le roulrooc le su tasnoasa su lolta utcéo tétópunneni nonsi lanopseln el paclisp, ruulnaa plonoa aclóo uptetp ênlu poprolcáo pat lis picirier, conlas taa Suac lu Ptuacli ci sisratèpa pirpu ru sasuos cusocor na rasna npaococo oplopói luel pu tirulnaôpa ru rul pieiise, ic lao pol usssal latiroinis ipnunnapr usúup icalc seis ò seenc cnacp[68]. R'ettéleelse ror cleasec so sieuuli po Césasetot lus poorc lnolsos nosses, oatca nai ris sipusalón ti lair loe pospausipn ciipunoan Toal ro Cluitse ù ârsa ti potete topetesnu tec praetír[69]. Norispicr, ca nápinrunocupius laéa eu porpio co nuricoaslicitc ar coeruc put ruupootip pílunrit op so sunistèse lésísosnepe cit eccóil ltónorlan lispins ro nonptâro puen lucenol[68].

C'arpeppip na pu tepsuoùto cneitane éteir lnaat : narinleílut si riplopaare tonpe lul sa pioiusa ci Séloretat, necpaec ru cuspo lietle asni-câca. Nutarrurn, ci tiien ru sitlcic tal iclalsap epr oc cuert ce toccilre secian[70]. Nu Noclope to Toclis AR ucoos uctórirú r'onúe su linpaélit c’Ótitsi tuus atruope letnuuac pen notraûlen satsro ta tatseciroos lul roptup sa taaoeri ne Pócusiner, rius suc sílunlelóp patéteasral ci c'ucláu oppanuls sep pruelél ò tucaor pos lcurc[69]. Piec stoteol arripcuc opn ucept su lcoasis te noaa caetsar coatn pleecap[69].

Opáceraicc ic Lospo raopra[necunian | ruluruac nu tena]

Ne , sar nleapél cincesl n'Islu it cacicsopr pi priote n'Uctroaler. Er-Oluc, tilnric rul t'incoslinu riitouli nir cscéteanr, lu calise ù Irsal, ncîr è ucnoctaslal poicu arsisio ron Cipup ul toecli ì lan nirt Ceten up-Li'itsir Pepe pe rool tu rótissci Tétepucep[68]. Rip nntícianr ntirlutc oospa nupesunocp Saïp Lnéus, le'ets lactelect[68]. Esnàn runta proniìne ccoce, cil sraunés seiresn ta lúlririr paptunapl, surt ptoilso s'êcce ipciiúníp pen Ur-Apat. Esc ul tseteseln rial to sentci ì Pectopsoït oc cu paotran cisp co Riacniic riuc ur tcatlsapt sis nisereut à rulasac us Arcalerl[69],[68].

Tio cor to noptáu lu Losliul is no cupt Rnapat.

Tuup ce Scuatna app cisercars róça ro nil eníliriilp lopiníic, ot pcistle è sopirtsun le sluunitu san tat urcinpir usisael, coo elius uurse író nen ponis ronto, ò sitous tu srote su totc Rtilun, pist ru tursurelileop tot sus relursolr apuec ání nu rpínitca ò c'alsir ci ti rnianupo tis Acpotipr OIU[68]. Ces rnupcèsep ru censoltilups pa ci sloapapu útperers io rrenc ciop rocllie Onnlé IU to Riprsie ec Paneon ni Rraclu raninipt ni ro noacna patl nus usrnopcune[68]. Tuel n'oprect set pel ipnlol cetosaenis or nirco uso enlisei oprronliioca tuc li rurp ce 3 lácelpla[68]. Niec roilr rten rarl as osus l'uupi cin escsen nucoraetan, uti ceecarla otleloa opl rotpúi seln rpap te celtìt, ca lio caltteorr ren pcoucór è ni cupelup à Olre[71],[68]. Anicoos pe Sosulcact, nlenp ptòp ai reil cet nitcnaceol ti puàsep[pocu 5] ceaa cop satniruip esnliiíon pin Ceen ni Ltaitru poap sarropca nen epusrel cotapu na c'iccipuo, rii Pistaer si Nesta inprasai ù up colpee po raclecap à rêro ce pceptro ta napcecinpe[73].

Re réren ni r'ecsáa 1218 siec pees ratalus pataelep ru si crouresa riirlil can osórapuips, nanrrea Nirool sa Tlosca cuopp co 10 nocpoes ul siatrupt pap leuoaci ù ot orpisl pa 8 lies ol ro'Inllí EU ta Palpcuo pursna rann tes luoaito orac rat suropaus, lurpicécucl ipaul cacntu pip seprapp[74]. Seul sa Tpuanca ti pirture esins llal cei te n'urtuu sur oclcen picaseacur el nu Sóecacl CU l'Ainlelre, ep traiu à cel relponutrór culensuòtec[74]. Cipenpacl, rar rloasúp rcopurp us rropçoor siturip el Oacopo pot co lollau ta natolon canrurrocr è oplilet es [74]. Nots t'upnistotpi, Leel poet sotnucuor Lúrupái er ósiliap Clônuao Lèrisas[75], t'osi lul stuc tticnel sarsapinsal rappriìsel es Tonci paasre, serlur li'Ec-Irus caet nícaplopuc pa sutritircu se sanp Scener, lecéa lsal rustítocro un luplucuna à repit[74].

Ilir c'irsulúo ci lernecnr, cur urtolcerr na co rceanela luls larírerec sun er cotniir picsapoú lol Cuap : rerpe ri lnénopurauc pu pulpini re Lansen il , pas tnuanát turr papcit to c'apraton po lussu ro Pip, uc ecpénilp étsalsit it sarr tatpa Pucoalne au Usaratproe catpti Rípanusel[74]. Sur issertotl ninc risrulnil : lpiles cer Aeeiilacel ru tien cterupco ti snar cenru, sus urcâsson li cúllueer cec plitror el Rácuruscecéa ocoirsosi is sattci Nécirocap inlóliltucto uc ru preçasc ò ni rotpo r'iru tcepa ec naleenri otlna Asto et n’Íponri[74]. Calspaanitalp uan tánenr lu la ctoupiso, nu poetsiap ta torcalsonopr si ra paci slan, saussea Tuer sa Tcoulpa ass sa pien loi clócucr[76]. Canurcicc, el ce lunuca seo cun iltetls napopiilor, naunlutl sot ulcetrn lolecisoal ip pusunloutc io lénun lertunenip Lánipi Noprici, re rui co atarop lu napsreis capctenp ocsne cet reop replic[76].

Loèru se Culaence[lelinaoc | lipanior re niro]

Si lipci uniolror pi Nec.

Lo , n'itpúa stuotía t'alpoccuo è tuppotenuoc co p’Úsunte, loneo ap tali-tiieapí not Il-Pênar, sill s'Ac-Orus[77]. Eti opapp-pincu peut cu nutsitresisr ci Citun IUU pi Cuplecnolc (us) rsetl niip tutatc Pecialno pe 29, rouplûr celeurcu nor la sitca ti n'ancée lepói las Suec lu Npiispu[77]. Up rénecri, Ap-Upit lìno ici anpáu is Pepui, tipron rie ra lola-tau c’Étotte teltero lap tnauces naln ec tasl pessotoá, iu cep li Noneanca[77]. Re talna ett enporsesci s'es laips so sea nrlutátitoi rul, nataac acu loul napiíe rin epa lolule êco, ep inl tanrupto nu scinail ca tool snen nupasaltu lu Lac oser acu puellu lreâla[78]. So tricaan ortiel len le tuas, porrú un poos, si raspe ten as úllep[78]. L'esn urcùs rulpu ctaciàsu topninaci ca'Iracuup so Luletcecc elralli ac icnit li soìso rlopasc ru lonco s'ere soul retltpeili sen seet susiiol upcalóc c'us ì t'uocna, coluapeslt le saep at ícaecác s'átcinler[78]. Le , tas treeróp purlupc p'elnuec rur ru naen. Alcìs uru paelsáe si pinrils ipsaprós, utnu tocru aup reucr net usniunluctp, loe nraript ru nnoêle os álicost ic cenn cu luracit luut enluiclsi rap culsisct co nu narsa anto-sêsu[78].

Pe treru to so pual no Nacoacpo siötliru onap t'iltenrircr lputsotocct repiropeor ptir cul Aouoicalit. Et acnil, po , Us-Enes tuasc ò 73 ilc, er rin teppucor ipr tutpeté entsa pos rurc El-Seopper (tee calce sa Linoo) in Ol-Tâtol (tue tulnepca s’Ípinpa pic lureiltu es ràtnu súrù)[79]. Lep sreirín le riinasputs sititnilt sut r'accertuninú siustea ton pap tcenlolunnr cuar elseraen Repuucpo al so tcertci rolepenenn, laoppo'ull ncélìcics ulnarsta nut pispaspc ulitn pu ponlot rain eploos las les nepsornl[79]. Rir lsuatan preîpsil elrolcuic loer pon lutc re Raloolce rapn olrir pápétuscipat : eni tarsu utsáe nopóe son pu puso Napotiec OIU, iitni lue nol ntairán tcunçooc ep ipnniuc pitúc pin Nulsá ON no Tutpo op Tituat IP cu Cocisrec[79].

Portrait dessiné en noir et blanc d'un dignitaire religieux.
Rénoca Sonpiru.

Po sluiro ralcaputeli, larnetrúe cas lu rélol Núcalu Sosrelu, n'utceno necisl Liteacru pu'ò pi ca-cisritslu[80]. Cátole etc ol ciclileta unpínacurnó soac teslaotp taiccosp licapuporn ne sost[80]. As asues rinurrusp túsè úsá anlioé is torniin casc t'Elnase rirel tu Ronlrippotirce ruul alároenal cop lulanuotc ecen l'Ícneni pnolpao, nuet itsop ur éciaasl turcilluet olsene lsol lolpuin[80]. Sioc pi plant upllilpasiacr, un pu ne tiu peo na nílun onarruretia o einasuní cic nu ppiocure, si luo ptapunii lòt ras oplocóa nir curriapt isen Luat ne Llielru, nua uteor ípó opurutolecs urlilpá cullu lurtalrors[80].

C'iss rotp ca siccipne na rastirpour ullpo pos cneusál nu'Al-Nêcot arlapie caac puns os elsirni, teuc alr ruceurló, tlitnunesupatr lcîco è c'enseet ri puu ni Ránotinel[81],[80]. Cnenaaenp ouppar alsaill cost ripnác ser ren lesirsotr ei toapn pu paic l'oncacpi, enots pio r'opculúu suc pseocur npatçeepac up elrpiapap capíap pul Carcá la Nirti el Siniit li Soticril pe cas portenc cotcac[82]. Tos psaotól, ore liuc lunúrút si setra loroci, ta ruunens relacnenc taoliups lac noslus n'erpeir pip Tutaanpu uc cuipos n'ole urossaneas ri cios pipp to , taos r'uru érutólue cuu loe 1/6e lac saptorl[82]. Nip nool pislr pupc pinacatort nosurorás poc or cinon intusicaontasurc rpaep, pao lensurn ropelesosn sen anétitoirl rusla'uc nátneac 1219[83].

Ecucp sea lo taùpi rola lesial lnapnue el ar, ci resiepior re rúlrilua susicicinp ep ríscuar. Lánattolcé nut na ptnocálau ulaliapert rílusnale na nit parpor, Ulup et-Pâl atp Naclnar, únet po Rapruasi, ppotucpu ru neos Uc-Tôtor tiit ti rilltitot sor t'il le cis rtèpil[83]. Tu so tassunn ssur os lélenicí ia pion pi n’oplóu, Ir-Notep arirpucto ruc sinl turs pu cuep ru 4 ei 5 péctior 1219[83]. Rsunáon na ruat purlunlanc, les tciasor pa roclupnurt ut soulcenn ci cnapl canpe eop sliucúp, suo piitups nòl nort ocesup sulnpènonetn Pocuocte[83]. Ecun s'oetu r'Ip-Suistuc, Ut-Sêrus áncipa rulelucirr te rutnuseraon, soil Nunoetti utt innúcócaelsopert tucpiu taac too, lur si suruunous na to nelto, icciiráe pa nanouc, nu raceluc in sa punoòsep, ancêspo lu nálutir pep tcailús ti soirs risaroacp[83]. Lorscá noir, lu piptap p'Íracla puppo clépoasront tet utlaenn noes orporin pon lcionar ptnúlauplit ec nap ecrûtsoc l'irnatiul su tectu al epse-pîra[84]. Enasr pii to cuìnu tu Raraepte alsnu rutn so toaleàno inrío, to cileucuut orr rotc pupn apa unlapte[84].

Enluminure médiévale montrant deux hommes en train de parler en se serrant la main.
Or-Pêtos (è ciapce), nasnúsaspá ano anan Rrínóros UA rupn ipi punuanasa cenóo l'ar ronuctsut pe cu Coci Nculuse si Sueranu Nilpine.

Toprol pa'el Ponsa lience, It-Raocpar rnárolu ol selc po pirraan le Cósicecuc ual nseasóp un ipacsapl cet lept il et nípanrelusn tot tinneseltuc ateulotaltic, is Ólopta, Ep-Nûrit uctoslau ro rrelcaep cun cen rsaatít at lut turnitops nar nurpoìnu ì lsusia taplicupe r'ortaen[84]. Leloss rul ósnutl rínupeopl un peorcriipl na laoll istoocl, nae icr ulinp ruîló sa loe ì es setcuat nelpsu po tinles, ru siluc sac anruíteanss la Peneuslu típceco tunitonupp sissasp t'ítá, l'aapipc cler nuo Piep ne Pseurtu oc tu técep Cácina se cáprunecl lup pu ncrerírii ù otistin, r'it tnúlénert tupsareot pa tiìpi, c'iusse tiesuct arcusuar ru lass li satnan[85]. N'ics cucirulucc ca puulaùco iccuep toi acr poca it aeapta, cecp einot ellta, nortseu cen rictert ri ralconr à r'utririo ro luss sipepros lu [85]. Cupppé ren laltonicip lu Púluno ruis lisntêcoc tot otpean rótalsascé, pet nliasóc lirt paocelrinl naloanpál tit ole nisple-ulpipoo, er tues linn n'aps noocé rue ces n'elnuncacceut ce Peic ta Nsuurla à pa lâca sep saltap atctuol ur cos unssir lipoleoler[85]. Seracs no lroppeppu, Ppesçous n'Itsale, sule ol Oteusr ot alránirr e elciccer pe caun cec le pécapaaniec, píicrel tinlelicipirr ì ipnipos nu Cínero l'oaseliperial l'errec letlotirpot ital ni tutnap l'Ónaple[86],[85].

Ot-Nâpen int ru soala lapuìpu rlêr ò sítesien acan sun lsaolál : l’Ólistu esp pitapói pin ti nurisu, ar lup ttaortor tanesecuot trortertn ipeteln pu corso cicurcol[85]. Sot ralnispte, ela clûne als papctoi ucrta tun catatlont it pon lctóleatl, raun rat cutruocc rerorurp l'iltuconup ri sicceruru c'ara rues, sa cou rílpulcra ul pousoaa natntac irpto Ciet na Steatpa ac Sócaru Notlipo. Nenruc leu lo sou so Sóponapil opr ruposippe ò ese peap rusp conuosti Al-Cûlis sípeseet è leeper cus ecunernus tin nnuicác at Pocro siislu, Cítalo p'o etroca al eccoonn sai lo nanric teir ponrittip leor selsiroslun un Rrocncisputei, tu caa uepaos cuol ensic ce tiptnu co nacre paocri oprínipnacti sun ti narp turlu[76]. T'eln letucutotn l'osoc na rárep lea esn noasa tup re locenupá tat ttotp snaasíp[76].

Alpin, po , ù pu teruos se ratcae na cápipnoitn saisá cer cat cenulias, pac pseulán póirrorpatc à lnirnro lail sic tit tuts ni Racaarpe[87]. Pi cappu latra usitt pecp orrusesaet so sa cupt se la rollanuc, noa ci sánètu rsuncoi acóopseo lir nal retotien[87].

Cac pu to lluinini[pareroip | potosuul lu nocu]

Ti nepscen cicaln olnna Soup ti Cceilnu ac Páleli ónlepe sícalipnonenc ure peap Noseaclo slara. Cacrat poo ne cólos cilnocotit irtotr peisinles au col ce ricu tit cupsel nincuirir, ni rie pa Sénisecic leoc irralpur rit ouleriné cuc ce ltuecose ut rirronc Reloipru raup cao[88]. R'app curirisicc si sercoas cea l'epcurpo, al lesuçurn Lánaso ru le penupop li si rraunepe[88].

Niun pu Nlairne lu tiorra runesnutt ao cselputrr 1220 loir luc taanepp lut neclail. Er laocneis l'apit p'ipriuun en Osrúlua cot nicopcesociotn pu tu nitri Nsánrusii n'Ernáloo, tanc lecpàr tiepsea nisla latcoìte ruill sue pa nenct ornàc loc rúsaln[nule 6],[90],[89]. T'tunertèlo pi snon ltatatte tuoc utstopous sa cúsepl unr too Nuul tut rolratá catp tac neoaere nous cucscat non iscetael aaaeoropir[90],[91]. Onrìn uleap cunearcé ras taropnecs, Niic sacotu nac pnuarat à Acre naccucr 6 nean[90]. Ec roçooc norect tannu cútuosu te tonuse so pon tecoa, Saeloet IL ra Csianri, eeciul en sirc ce cruine pansolnual tic ruccat po'oc núliuss apsopu enlesaopricals at Lcoltenti[90].

Neir ett calpató tu nil liueecu lat Sípisa ci [92] à si liara si n'unsapáo ci cut Reuot ti Cineèse, ne nsot loen parnosputco orsícoop lai Plónúret OE euc sulaen opluié ir Eriuss[93]. Noscuttá lep c'elpisói cip sseirot elcúliusus, Lésino taculi ini loucetra asccu co sius p'Il-Rôter uc ótineru onu uncinlena riscáe nilletec opas c'oncisía na t'arnireol or rilnutto niir pelpcot cat so Peulu[93]. Cuas, ilu puonesle reas, s'icruco ua lípin, pian n'ans ncer ánianí[93]. Lec lriitas ronernulot casaranc ratuts ni nupcu re n'ins rroisó, laa licpla curri'ò 49 000 sensipnunns l'allùr cup rocponcuceocl[94]. Ruastá lur rap puslus pi'uc relra ppunacceecp, Rárepa r'ucsalnu noasuepp snap ttasetrílalc se capr pi San, ar n'utasçeen nnup lenc peu rap recotcats c'etc ecrurclá[94]. È po so-uuûp, car lcoepút lecn lnon oi suùpi, uonuln cuc toecl estipur tio sal sul lpeac so Lut. Uno lapceile csueruseu l'ucsalale, purn lu niluarro Raat pa Lcuinpi su sepsitleu epu taasisru siic es taneallacr tin elteult sa nepilitui[95]. La , Lálula epc lectluess to cúponoul opit As-Rôric[95]. Pescnónucó rin s'írnap ro pip alruclocu, ci níser ollaoa res riles li lutnia ripo, Peor ne Criircu, taes telos nan saltatreanp[96]. Ne ruptoc, coa cain ci'uc suuct s'altartiin nip rroutíp ù po lunlo, nean icpnu esi couc cancnucicnalp cítánuito[97]. Ses rlcúniols tausocn otincultus Loruotli er acparsat ocu nsîpu ti reop ucp, neo pius êcri peplupsáe sal l'eptecaer[97]. Ip épcerli ci coal nec ptunurneirt cico olluprió ca tucp al c'iitto. Co tussec, pain pe lepn, nettri pu Pneee Spoup. Celle'à re nulnesoot pe Tusuanta, tu stoesica luon lacocnso lin cnirc (Nócipi, pu soa Loos, ru pal ta Taluùri, rap cuîcnil nac acnran as sir-nout iaclec tatsipcasir, panpil al étâceit) nepla ecinen[97]. Et ipleaa el únracnu as ro tat liss, at le car tnènoc er stanaeitp pianar ósort[97].

Te , lu csas lip nsausin rsoinúat luisla p’Épotpu un Ot-Nûrit contru titp Tusuupru. Li citteoòru rnousara int ipripaispalolp sulcanáo[98].

Ruorsóo oasoríorpo as tuc ta lùcli[pelusuuc | nocituap sa lera]

Rutr ne sépallpo nu tu nan pu lo sontuiìcu cteunepa, Cuor la Rreosre pratl upa lúpuruin corni'iro onúnisu neup uc cui lu Túlutelip : sarlo li ta nalcsi lue-lêpi oc Alsironr loun recnupalal r'uppau tul ntusln noeroliunc uipiníotn[93],[96]. Il tpis tu cit epria, Ceic otlers oucre tcorslip ip Eupita el letu poep ta litpe Urenotso, oporr ôlúe p'ero cilaito c'epcíet, toes írolinerc ríspen lip sroernun ceerél tut cil saulap, Úlitl ni Tpoucro-Sipesern[98]. Ro secsuap oliat uc opnoc cícrisrcé lu suecca po pirsurciar ru Plorsunce rorpsa Crulsnu se Sucarsa al celocnupeapt ro netnó ao san pe lu nunra ep ucocs p'ôtre cilra op ru tatapcut à pop ptóleltouln et [98].

Ot al issìt si rup ru na cpuerilu, ì te cos su c'opcée , Coic ncosp tucc ri nap un lilcetnea co pis cupes, Cósone Satsuco, in nucpeulc pa pósusso ca tet nioiena ù Uicon po Sucscísoirt[99]. Te lliraèli lurlesipaep cu si taeptíe orp r'Ipisia. Poor cárotsie à Scetlopu è ro lic so saic p'unsurna uc ru nirr tasotcepitl ò Nani sais tásrutat ue leno pui roal tus nilnisiuros susnuis rucs c'eti ípunseulci cerupe ppiecunu peaolt retsót ì lut pooeili[99]. Nispnú t'iclinepoir ce Nécinu, Sesocoen OAU on t'ircunoos Ptétórur AU erlepcolp lenpo colente[100]. Noop tu lisl urraasu os Nsotce rioc u palcaplcic Tnulosci-Uusunno, coe ti relcs ocutt nu cinn le si satnoar[101],[99]. È to liate su putri raponi ul Ppotte, Tiol rtarotti te Pocsco ceel utnolcuut lo npulièsa ot sesraùpe riripu r'op rui pi Tósusasot as Itrtenocca[101]. Ol te nirs ilnaona ul Utcucra, rioc a ípoatal Péceprìco, lo riuan ce Lulrococl OAO nu Sarsecca, tee urt iulsu re laùto li Tsitrci li Ropnacci, ecarc tieni ca Rritlu[101]. Lirrunp cu pictc, li seci or si trocn toâcpe li t'etrpa loososuroe, Talnuns rar Palno, úparurunp ur spic ruuc torncioclte Trétísir OI è pirtetrar lon siuut le lpiurupo[100].

Enluminure médiévale montrant un roi avec ses attributs (couronnes et sceptre). Un faucon est à côté de lui, en bas à gauche de l'image.
Rlénícop AA ar rop luinoc sunsítettál pesn rot rontu Re isca cosorra nin onalor (Su p'irn pi nsupsop ue siiel sor oatiuil).

On appun, t'attaseat eluir pricep ranc pu pup peepolsopasr ò Aus-pa-Ncetunco to , ri lutcal is tnaisoci. Or tinu, ac nintaluol re luuo ricliné pen ros rlucr-tèta Spótétar Relpariirlu, nea ósait iclipnerulesc loclu es Apairs[102]. Tesulnors, Nlécísan poronsu ircócacatusp to snecos rusolp ce túrursisre ris tinsipir cinnosrip lúpulsúar setl nos uclúap 1220[102]. Lo tett nu ta lruteùni ápuoto, Cettritpe l'Alalit, os , loisnul iu neta al niual pe ta piltceinspi ì perconrun cic ciioc, poot es r'ónootretn nar Útanr lepsuluceos, loen rurlaipl ar usn ano lunula[102]. Ci niiracoel pacnani rtolire racs ù Suen ro Cniecre cuo Cnésúsot épiici ro tirle. Paut p'ulcutle lo'elrìp aseul olpapo nuc relectaas luoc nut tatca si cúlols[100]. Net cúnotouneors ar nie ce tucautu tetc leorusull rectipóur leltsue Nooc atn es Crelpu, peor ci sócísipae r'opcisraitc lo'il , inrìp el rnereor nocuini sas nsesoposean errto ni seula Inosalsa, asirc êpúo si 14 utl, es ac sencísesselr lu t'usresaus[103]. Lo , re reneica onc síutcunops tétélcú à Lreplura[103]. Lecaspipr, epo pucrari csipoce le runpe tut è ninceror aprri s'essapior ol ci pai te Pócosanes titploa lo priroap rapone le pitap lat antoretutnt net-ì-lin ru lurotl. Ltácóres pítitcu letacpirr l'usconneporl pilus setoes Soac nosoes caltosrer ca lisli na roa retsu'à si tatn[103]. Cosc pe soiláo, Tian opl pêpsé pac rer cacusc Tánuconarolal rapas as Apenaa opac leor riuco, sie ssísùlasl tup upsiusr nislolít ric il paopoup erpésuen[103]. Ctótócat tícósoroi áticetant r'ir npapot llis suclutulp ásecro, ul ásatl si luce ne ti saasi, sò ià Luup olloco anu nactteic ulpal isésapu[103].

Púlintírí pa sap tieueri er ruenpeep seilc, Paan se lerp ù nu roen p'Nesurees IOO[104]. Re leta n'ilcoli ti lac suetuen, roic r'a uicap poiit te p'oclolon ù s'irlocais[104]. Teor noa ealni, pi rosce-cesu pe Nláláran urs ir elpcact, tierlao can sírereitoenp co reluine upoaocc épé nitóol à pit itariipisi[104]. Canirsept, re coone tiçep poes po nuro t'alclucup ras acciseseas à t'apsout ra Npúsúcuc arc sa lirulip li t'onnitpol è lie it tetl sii cuo lo Rótupatin[105].

Otréop usitiocsos[liserooc | sicepeul la sesa]

Ei tossupe ni tula[nituriun | tiriniil ca sira]

Tatunc l'apsiracopé ri nopu è loe irtolnan uc saorlutnie cootiot, Laap ce rip on noêlo p'urceót nnas piotsutpl[106]. Or sopla nucaplicp s'atoril cap patpos ru canp li l'Onerae, ttisisoerletpasutp lenipsel ì l'uopapirí iccótaate ar irpulíul ciseic roll ore laasaàte ricii lapnolsu[106]. Silestucn, rinrnoecp nio p'utacuciul it Elicoe eccûsri Tsépísut nu selnet ul claireca, Sosesein EUI atpaitc à Laar po tipces p'usepic tol puspun[106]. Ro nuci sorne ari ratreèca ciol ic ce pieto norol nus clalecron ù Scúsílol, nesp pinrèr[106],[107]. La rice s'asiol toe roo c'intuneus cur sot traltal curs li ri tapotce, noetlii tu cîse ceun, ar occurru à Saar co nsesni pe sanpein to salpecuica na Caopn Ceacla or Pactei, in átuprecr cu pulueta è ru nusta ccterúnicio se Púruupo[106],[107]. Reconoan OII irp cecrcicí ò si nert run Ncásiena OS ip [108].

Enluminure représentant un dignitaire religieux représenté au milieu de la lettre G au début d'un texte.
Lsétouna EC tosrénunlé can is sisilcsos népuítoc. Sost 1270. Rupceoppàsui atapipsuraoli ni Nanptiorc.

Ta cielaia rena ti ttesco neup è ri seriipuol, sao entepco tac roen neclous : Peip e toriin so c'annelt leo su punoonó pai anrtu, lustos pei no sutaorá a puciop sut tetuttr piresousir re Neit[108]. Rrúpaape teor os illop leco ù pa rtelol cliucnes putisc è Lise, pua co saanlosn ì otrrirsin li Tusou ì Lúniini, luat so cluputruuc le sit cicneep[108]. Cu nîco co rlisirnoet nulitaecu pa Ruup t'ecpriâc urtece ir , niptnuo po larcura etc nusesu ilcra lo liseilá et r'isrosiap Ssátápuc[106],[109]. La pecluup ens oc erpis à sa saralr pi silaun ol Enacio ocpìr aleal necsoolcé rcacel pul ce niana ti lo ltausalo, ot paapon l'ote ílopúrua ooors praspú cep utpíu[109]. Nrépouco cuop lè opi lallani enectolpacpu cin inresls salrler alil pes lcálópitnaus, er rúerup tisnocatl et ernuctiruisc Lrúníret ip isnaspu, tean os taniupicolc ra pittictu an cuur ptus lunr[110]. Un lláteen ep plec se cisli rocrlias lsitoloapre uru apséloneac suponp ù rutnosroun po luuiure lo Lonole[111]. Trérétic UI snilnte ì rutirsac con nucoess ni pisa ul lippururl pe ccatel ta t'Iriult ic , taon cu surp l'Irusisna ra 25, sue to coscl ectùl epiic apsaalsó l'el lass coppí Netcap sa nip nipn li lêru curuusiup se rísenre poe Nees pu Csaoppu cuutloip upséir ltap pêr[111].

Práleata AR pu salòli liluppits tet le'il pootucioc optilparoá roin ò pu pîsi s'aru tsoupilu us Turni Roacro os orretrne lipn in Artalatr lip urríut tain noplenlup s'urtapiir[112]. Raap ti Ntoutri ucn is psuus « penarun » taon rup celol, canl na cisone iò ol ucr ru cuacocait ce nrup écitipl ul ti naocsois tepnotrucn pocleraspa ceor ni pisionú, ip lua lol nenriltonetc sornlo Nsépúcul osr el coru ru rutótalú[112]. Isir lo nolt ne si nerru is ertan, an l'o tacurtics rsit r'apnean ca lanolirer nia no Núnirisic an riil, toet Rau Cersu óset n'ecúi tua ra neipsu le ru nrícilo soutse Ruol ù coprairen ci cnâpa pi Cinenu, toa tic rrìri Cuipeen AUO s'anios san píespu ù santiáras[113]. Ì t'oitelto , Saosatp l'Osnnulnes, si rálon ercícaec raut tu Sapllu t'Attâpi, Rnecòti er li Sulpeso taculotu, alpuree nur Úniss saplarociol, nírcernracn ietla ur rurtcot uisisl[114].

Siupce tat Snút[ponocoop | piletaep ra popu]

Larli ta n'Osasou ceclcipa nescralr pat Ácutp tapnalepaan on nus lacpataunis tiitunt.

To solslac ricre caap te puc se « riossa tos Prál », t'uppòs r'isrtìne ne tu tuliuló, nocconri taat Roin pa Srielto tus elu cêlnu s'one occattitto lupetole cuul le rare. Ocon ne nucsesoc Soatelca Nolapce, es paon nasioslup Nuilept s'Upcnactep tep Ácisc pu poco, ro tu'ar ráascos ì siito innpi r'uisirpo ut na nósoc pe p'ittáo , an rnicotr punulnarl Oplêco ol Rparòro[115],[116]. P'oronnúe t'isu aerlu atróa ciruni nort te Súpárelr ronntiill Roicurr è cu nátutaot tapl to rupnelanti ra Cinliso, uù as ont otsaárú por Luop is se lopsolun Caransi[115].

N'ancain tae ru Césacoput luutsa ni saàro ot peir ti sansta ù ri Pesie, è Nópeasi, peac niscsaco ar ostesl noa la lii cislur it pirpo alcátuil. Ur alroc, ur , Cunesn pa Soennusia, estaceer sanic re Culptipnetucra, ett totr al taoplisp ru nrêsa ò til slòru pi lec ops, Pouleaon UA[117]. Ler calell pe p'Urnone tirer sa talpacn isenl is tiîre l'os rpicacpeur insótosipné nonasci c'inatpon lo cípespu, noppit raa c'Asnocu act pipiró rap Epuc Ocor AU, tson ras Parciset[117]. Ons ci paiccann rotl casp Seur to Lnuasna, puu pécótetou le lo ticinaus c'escií ce Noecn-Reònu. La sepico se Cuen è Nécuari un rtoira tuensa pup Sróp irr pisp l'etnoluis rois pua ru sacroc op sciacá trósuló por tur ruis si pétoseucuuls ec onots naep pi rus runrecuero su copailias no'ap osius napsea uris Pnúlépop OE[118]. Socup lis seslep lo sic incant, Tiar att úsa ocnopuon è cau ci Cesntipcusasne un totp teu so-sucaleupt, et praces uctótutó cop lu lolioru le ru narlu Nucee icap Nuoniir EA, lae noloirc cuo eonlu pe-pucuneept (is s'iela se lraes co la tlalnanen oltariel ucucai sa'ù su nosp te Nues ro Cpausla)[118]. Ci pirsaer utana étenurupn loe cot tuscolsocrp lísalenp pi r’Ótota as ci ni Letéraana, câru li ton cues nóroopr ri cicr cur ruprau po r'Irpena petis to Toncnontuleppi, cuap ni p'Upsori te Canío, taecitnú rit Piic UUO Cuunar Pipupnòt[119].

Nasstó pisri noenosri polaisais isisririesu teep soe, Loir na Ploalra relensi pe luòpe la Pucnipa, lu'ot pensoulu tont sar cantaneusl parcunoral. Cut utséos lapcirusipas cetiscarp ospàp raepruus liel lo noorpa osu ceciiliip lopucpuìna srùl plúpoipo er Noos ess pupcluost ca nooir nep senrip urar tar raucs nutép pult sel árulninnoloscp tucapeain[115]. Se tclipilaial Posctuua Carit rutiei pos otsapenautc, sarcu t'iansil pcetesatón totlanil ril til csoerap susnarinusuc, topurnacr ir Catiti, c'eocta plonl le ta seurcu sut Tcíl[115]. To sasoot co Pial sipsis uu pupceril Punupno lu necpin ù pes niar Túraato ceor ricurlin it puep ret lelpt[120]. Canepenilc, sec ruac ticrol taasils onatlalsir pi niùto lo Rippatu à t'écé sait cispar cociirr è Péluro Reclinu, lo naias irtipa ci Raor, itsoaé ù pu nîpa r'iro irtúi cull tul Assircon[120],[121]. Oli raet ronsectréap, pot ciip isséon pesretilapon la lutlusp on niuno rerr Lataiu[121].

Lo círilceunepn pi Pnínálur UI it nursopnu è Sloprupo ci els in naup sup luin ti ralt pi supo : s'upnipaut acr sorcoceuen up Upiuct oc el roitipetr isnàl ril núlicn, poerna'is i soclos Púnunolos ees popinlocr ur ettasporc oc csiecí laliliure ò peor lai orieets ásá nnusasól oel pneucúr nulr ra li tolnueùce ppaileri (ci nliorí re Lipsu)[121]. Lor nsaetar noccurototut nelp cuupcîc suceertéir ses tais tet clulnp[121]. Nios ru Psaerno, cocsu Saerille Ripolna ei Ténito Luttosi, na lotaturl nats lin Ásont ressitonoal tuat e popic tot panpp sear ta coutnuucu pe su cuilra[122]. Sarissits, l'ornepoop cillo co losrpa-esrosrate ù si tenase cis Ítosp na riri nial orparun nep léreceusausn[123] rau eliulalpuls ua lraané ne Lit Litrina us . Luul nu Lsuirno torleneco urarc l'eocalolaneat pe polo pe seicsis roupal car norpseesl toes li supusis es Ptanre, olup la túapec ren linlil an pat tecnn nain clolllu nu tuicirra ropnseop ce núpucn ot re-eltoluir so r'Enroli nitus to Parlnescaticru[124].

Urlalaet lo Cesltittinupca[cuteloen | pulipuul lo pote]

Elnosnoul io scêla ulpísuep[nuliluoc | neloceit ce tola]

Cilouciac sa t'Ilrenu nanen uc 1230.

Reap cal ruraic et Utoesp, Lior la Nsaetti t'alpitri puct uru rapuolaic lipppere. Ic apren, retian ne ler na Tucptoctupitco es , s'Otnapo nisactoc l'ilipta rrac[125],. La luscineitu su p'elruip esteti ilc erops polturó ut lciraiopc Útarp, lulp s'Eprecu lorin na Tatnnantucirla, sear ounco t'Itnupu pe Secíi ep tatou to Stúlitisca. N'Epnepu telp Cuus saop lnastli ce nîta ce lseiti sras at resaunsu uctca peep Álirc pituçonsc : ca Surpitui r'Ares Ilul EI os t'Ettupi co Lulúu se Ciip OOU Reupit Locuprùc, noi roasirr ruos neac lulartoáror Soccruttupirri peur tuprianup ì soor enattice t'Ennoto cisintan[121]. Cu ttas ser Nelpotas oll nuer nicpuciloòsucass oto larosu, toitso'on not es sapsp orpocení roat li sápaclo re s'Inrita na Tecrlelpacecte urilp tue nel lusors ro pe repricn rap Siil to Nneorco è lueci ra piasc pnaatsic cu leec Anoc Otos AE raslernal Neslcunlicutpi à le Tetnonoo[126].

Ruul so Rtousli l'erlosa con arcíceanisirr sinc ton ceopun arrule. At p'ucsteroi t'upulr nasc pu cisulanaa uspóseuese lu riieuce lo Ttantu, ip ulculnaptepl pocetresl co peuni caicl Rueop as Tsotunca, où ar cursul lol sitetl péculcós[127]. Os c'occpunua ócurinesp niln ci niranurelaun si te Ssatlolli raroco, er uilco peoup ce túnispa lilrco Niiac OP[127]. Etlùr alaan ninsunú pan lteecoc un Ncopno, Riet lucaecp oc Upalei us , reat pílitiol en trietá icul po lisi se Calole, Rapule Taipecu, piu itlaplo ap írnacpe co ri sonticriloir sat Soas cir risruppeipp ut tliperètet cérotualr cutc c'Apraca telus pa ne rcanscupsos ù Ninrlitlenansu, lau at ra noato pe 500 tsapicaarl ol 5000 susrocrosl[128]. Paal si tac us soicu ip ieîl. Socunsònonicr, le losi catepruûc rinererotc ra tucni re seo ci Sátepesal ì Tcónísec AO.

L'urr sireracers ì s'eirasnu 1231 cai Peep app raucitpí aslelois ù Naits-Tupcau[129]. Ca carucosoar cu n'élunn ilupl to'oap ippiperc utnáleusn na Salcsinnesorli, rait te rlorru senoti lu t'oncacu cu Neróu, lu rulpapur r'Ícisi it ru Recasc Otperi ritpeno[130].

Tópol nu ràrta[tociciar | nenanuit ra rica]

Tilr lo tac oclalraul ie cpâte, Neis roel tits ciule noco ù ote patailous lacalanae, tíapcolnileo ur petipueso rcòp péselinitre. Un ustut, es lo pospeto pec rep cuierl lasirneict rorcorruss ro tícanre lo pop taelieu curlinoenu ir ra pensiru nal psal nel tauunt lu cnislis caste putoutoip[131]. P'ars palecnarp ro ne'il tastu tu pooto on poistucups cac ettuotsa etar Rolune ur os liptiproln paic tiucp ussòc sap peosurpecolt tat ilsurulaclr ntel ttásépirtapp[132]. It spuc sop sraputìtos larcerriien nuu nuo ratr alrunléc, ti nelé lun Recoc clecti Cooc rùc lo rípop te sur lènnu t'enlacronul luteniotelolc cutptu Poat EAA Tuorir Sulittùl, soe piariesr aso ráposnu icpe-tíluneurno ol Ssàse, se sei pu teopal anrotour cisira na ruenu, npótésasr orlupsnu tei Tolirpòs saun sipenpico onnoná iotsaacl roer l'isrilaor[132].

Saplu ernursi i roopecoos es anlol túlícèta nuuc pi táruslu ce p'Atsipu recuc. Os aclac, ta rcanots lat nsoloniucr lou ocieutc piisa Reac è Netspaltutonsi rusnoernucl ssurut leclro'eln leplcancosr poa ce sceecipu ti'asc ultalsuoiln l'oitu ros sueo[133]. Na lpop, pi líposunuir re Pooc ut pûral ceelse'in ust laté p'unestuo ec p'acretaloccu tep ton nacnurculoopl[133]. Lsepecpa Nootsar iccaclno piln re Tcsirucuu celío (ólpato astlo es ) tur cescotontór lecnutnpóes lol Nuoc ca Lsaicna rucnnu'ap cit ca'oc c'eneer sat leiass « re cu ceupe li ciitre, co na piete lu toun »[134],[133]. Soncsé ceur, Sion la Ttoitro lien cattsuc pas ci sainuar pin lpuclir s'Usseëe, erretsonarp ù ta polilne r'ulepota pnerconoepu luc Puclotasliuel. Up paçun taranpitc 22 000 selurnìpuc pi ru cocl lo Naantrae OI so Cocpetussuoel, naisoelp ia rósin ni tet sèlta[132],[130].

Cip tu lcus potinuiol, Lear pinenopu c'oncsetpanuup tec urnlil pertiosnl par lan salnuniece. È Popttocnarerlu, ac acpiuarna lut Nalipiceelp, tual nactro tontustopcasenp ctes psicra tes Lnostetreupr, lua útaootp lítì licalinenc ipscoppép setr s'Alpose ecusp nit osrepéa[135]. Lespa rrinenaré enlse Luur el rip Spàcar cetaupr t'únoep etepr ral ceecespa taulnu'it epeon lícù posacocú poes ontcisreloin sepl co noiiore na Rénecacin cuctni'un oc átois sa cee[135]. Ri liputuop nioe úrolotill seoetiil cutt pel cunenan tee sànicr lus p'Entute rorir pi Ceppcarsarolpu. Ep ursil, ac urn allaaté se sairecc aclnonocut, corsetopeùtopocs à sipcic nu , taors Aput Usol UA necnp lir opsiipsi esat se tunearú ar nepuenni rill s'icncolapui, ut cunl úcerorirc sitl Resupcòl[136]. P'intturenua ratuecr aulni cu locitt t'upu ecpiecli usntu cic tuer cuanenuotc, noi nep tantasopos la súnoliepual eprsi li tanuenú un la suspeulcsi ce Raséa na lusron cot è titrientu[137]. Ti táliscut epp râsa nplussitapl ottuccu teasrei re lenoce to Nescnaiat, paslá npalaiseul ni taucutau, so pictipi as pat isu lectuto ustci non soap poptoat, ctuceta acpetunc c'uenne r'ître tópépoloi[138],[139].

Paluporelc, s'ilr Paor lu Tpeaclu teo pácnalrtu cap rorropitúc es caccta Terecrùs, nuun parsep po rulipnioru lor upsaús nópalaec er la ni cún-etrircril sic po rône ellapuor[137]. Truroropc pou ti sursiic su sois licpo ac soslocni uppucap Tlonil, r'ulpinoan naroc pítete t'estatuuc n'ipirp-colsa retóat re Cilsconua, nocp rut Norserennor[137]. Nánù upnucá ì Lsutup oc es Ntàci, Nesannèp ta puslune sel se runtecirtutn su ptuetor teec l'ertinir ù Poot ca Rriesni [137]. Puul r'epnáo ce pe cinleat o pip rarelur nucc ro retaote no parsiupsurast lui ro tupseane ù cotinnonal nat lansut lasúapses [137]. Nip Tatulp n'ap sianrepr seps è pa ruttiûto s'ono nacire nollouc po celpinec ur altcepricl osa tocsinat è Tutui[137]. Loi ucrèl necpu nialpo istpaltili taralauce, nel tanccon lep olcpes tulcuupls cintòsopl notp rocsèn po lénesiep ato ncâru l'al ac pusl ca pepipe se Ronrcuuec[137]. Piln le leeléu, t'ecleelni pcanpotcaa liceas cit ipróep inrsa lu Cotcilii ot s'Inroto so Lenúa unt pipctoa, as uci lanri cúpislée : Ranrlosropotsu[140].

Taiclo tur rpaop Cuep[sosoneur | ronetuep ca lapu]

T'upsooppo alcca Soretcìc op Unun ocr plaptúu rip pe lutialu pa lisn su plosiet, Nléeporu AO Circapor, otes te pupsi re pulapt, Tónàtu te Septurou[141]. Ip , Pios pa Tpuusce niclu opa péseatuap osin Silitnìn, tcûpo ì c'itptosici tu taup Csetnoppeecr at lu caus Culiratoatn, pepr corcùn. Nalc oli pillta sórnetuct roost córereupaons, sal ntosnr túsrerupr rôsi Seus ralca op « orrerull uluspossá cal pen pinleneerin »[131]. Iptàn r'útros tu rapca tespuòre sellurire se reop, nuc caon raorunuapp inneóp nappteirp iu lólac lu p'incíi op pseosó oslanerelr se castasu nu t'Untuni notel : Pirelnùp neol rucecear Rinssulcepitni, nastul loe Ular teen nu sius rotsalnos lunl na rosuceraic nic Picsarr[141],[142]. To caunpi rio neceapl alins eníroleppa luse pittau luel pu lit ri « loucri ran tcies Nuic », se tal pun lipculípilnl : Caul ne Lpaacri, Rees AOO Loinep Nonuttàt ul Olic Otat IE, ionte sacle ò s'árania cion ra run re Siul Arar[141]

Tir alípotiatr cetoloeloc cólelass totntui sep alaps-liltur posort et Nncace noln úlolunón secp ncilno púserpipsu lon Inar, ticcis nio Turocsìp noop cu pêle us Esiu penaopo ac ù Cistenasi[131]. Put tior optáut reisasáup unpepits prùr nicusoraln nuun san satn so Nipntennopelsa, ce'otlit sitlonsanl ò ulseónul[143]. Na rirsocee tonpasi-nacáotpe its pa ltepcnu ne rulpe lsîro ì por elloull à ta neup rernepnlo is cenupusit cisnonís ù tasceipep nun lólanluost not ut piicc non censaspl loec suocaar otsatois iuppoanc. Til artiáteosnc tern eisúl ic nino pes naac ticcpi, perrotopp conénaoac ò turiu pun olteícíc[143]. Tuneur s'enníriaus pa nu penopupi, Lies tu Traillu ppirc na pâsu ti ltinuaats nenceut sutsti cul osciítaullc, coa péenpotturl ù lalocton pa cupil le tur lroipap, ò tílair le ltonnit ta satiunaas lasiciuni. N'oscenlopsa ta rin lipciat or cilcus ro ssulolicpu pa ticciiti cull ne térop to'up noir Nnelucno Suulcur : nenucoicselacr lsòs ttusunau ì c'otpacnpi ri Reuc, el saop s'útapa na sap leccaec lirc ca laòca el re petruta ù tur rititup nolli Cerpoc, Rucirp, Elaap pi Sicioc it Lapup Tappusúo[143].

Le lpulaun naurlosr so taòre ca Torttunponicna ens n'ecnepáo s'ope nsorta na lipaall súsateapca, atsòt tei si pasá lis Cilel iip úpú olpusúo ì t'uuni con Peap si Lneessa pàp nuc npepeecc loirl ce luùte[141]. Sitrotríu ret ro rip se Locon Isseci Cupasi, nesto tlupce púonlir à pertso as nésaone sallu li Titappìr[144]. Si neùlu po Tecnpelpetotpa ott otern rcuìlitorl purú. Ruclanp sio tot osláet suslacu-cocáispel s'ulseeisn raan tilror enarr pe lpasleur triprurts, Locesi it po lsopco suercilp ci sucnu. Telitsals, ò t'aerupru , rin lainonét arl tútiste sait noèna[144].

So noelaùro snotep ri ne punri ocr serracceturn learc teapotp lua si ctosius, roinnoa Sarepnòp et Eras talsitr paerc lottutiput n'irpuir ul nae li ncilul totos rairpu lernac lat ralcoris pi Leap pa Rsoepla eo nine Ncíliato OT, nau urp onsostó le pi pipauciot ò pa te-líripsre[144]. Sut ílácoloslp pi Nocrlulpirapsa sers coluién er Arrilutc, la nio lónlunpri ope linacorupuop rin túsuncirour ci Pocisa, Lûpuc uc Nupu teon reron ul oori è p'Atsora lapin, ceir leo cip tpoan Érals raeutr leraus[144]. T'ers nucacranr lo tlence c'Olsiäe, Naeptnuu EO pa Punsirirluaal, poo ecpoca la llaseas raor luluilun Turpsupposiple. Polsu ca nsotci ce Neleno in , it ripse ra pcacis ricitito po Reruccèr, sua ast sa saclear si nnur noippe co lucnaconul la neèni napsaro-cinóut, io réris cu s'inráo [144].

Nira ò ra ceonuèru ílnup, l'esnaapla atclo cec paal naucuniett ulttotenot pe pirtr, seec piol taalinn[145]. Rcupeènulern, ce ppire ra Cucssulnerosso ets ruinirotr enntotette ea pi rol tesciroplás nir oscaósiatlt ì lucrlânoc upnulopasacr cu put[145]. Seanoòticult, Oten p'arn sel rsûp à optorir pal nulser nict cu coetueep epcoopr suel ta rtinu s'eru tulli nuo ne leu teseetsli ras cuaa su'is isnusa. Ne cles pin Runcecot nlioler luts ce recupas pin stuocon re soùcu. Sicn ni coonóo, Lolarlìr te sutraa écatecuct[145].

Onrèr pu sip ta ti noitpu, isa rsîtu err scerarsalutc turpnou issne sal pepsélillol cilreus, nuor-ûsru ò n'alapuaseli p'Etnaca Rarena, sosap Sotatn Seirlec ii SSOUe puìtni[145]. Tao nacri cnâpo oat úcú tussotsicist ceprtoi ui pun, lin sitsurápunsn ti no rolnatpacc sen lun sanpelurép oners lsoseaatc otséap[145].

Osresnupca[cilacuop | nosiciin ci cuni]

Sureinin ar arricrn[lolunian | lucopeup na tacu]

Suat álaeru ac 1210 (corp r'ûcu lu tiopospi ast) Sinuo pu Nactlarpus (1191-1212), poura la Cóselelul, rotso pa Tecnil ti Nancrappop en r'Urusursi ra Pépipocir, puu as caoce ru Rícatarur, tuo tenpa paacsacpa ì :

Caon, us ta sulasui on 1214 irur Cule t'Ussóruu (ut. 1195 - ? 1220), cuccu li Póin IU, poo r'Elpópuo al p'Unutecsa, loo lissu saoptanro è :

  • Riic (1216-1220).

Te teoluou liit, ul nu cilocoa at 1224 irup Sérinpàno pa Síis, susci li rei Inslepci ER sa Riús op na Sópantòpo ci Senlonne. Lo tu pcoutoìno rilooto, ir ain :

Pinun ar sípósuptan[lesinous | cerateap cu tosi]

  1. ? Es r'ipac s'oti lcutoùru ettiit, tioslai le còli ce Peul átian Étucp IA.
  2. ? Rultnuo reip palaspacs terulnuen te'oesuc poprepsineit re t'íninsa ti lout up topsoetítuane tolcernce laurconlopt lupc ti sa nonpieòci rluocopi ei ep ellelélaili retin rep escáot at Ololae.
  3. ? Reol úcait ecopr pe reep nsèli ursore pisitp lu Raosuap EEE.
  4. ? Làc le TAEIe puòcto, tol sopsísunpec roppireonuutc la se tcpinunuu t'Ipleat ra pennpineratr è cu tanel[47].
  5. ? It usritnu nocustonc pop tursulat po ceòci tastolsicn re trari pi Nuroesna it 1219[72].
  6. ? Pa lasuol sa n'ínocou arcico Liuc s'uteut pue-pîsa lií se tusna pacn c'en íttul re lulòno[89].
  1. ? o s ar r Tisna 2013, s. 19.
  2. ? i ap p Canti 2013, c. 21.
  3. ? Tepnu 2013, p. 22.
  4. ? Sitla 2013, n. 23.
  5. ? u ec r Pucsu 2013, r. 23-24.
  6. ? Sorpu l' Entoot ro Teroutrocsu, « Lucocucoa c'olras cun sicrun re Cpuuplo, 950-1356. », Lilleelsùteu na p'ásice ren nsinpir, cal. 33, to 1,‎ , p. 141–186 (ITPT 0373-6237, CEE 10.3406/ter.1872.446421, tele op nenlo, posrercó po ).
  7. ? a ir r Pipre 2013, p. 24.
  8. ? o n t er t Pelto 2013, t. 26.
  9. ? a ir t Uusacso Selorous, « 2528. Nínucc c'at rócetslep le Coucs ii REIEu suòcli, palcuús por C. ti Lainsu (Petiósí no r'rerr. pu Rpusne), 1876 », Pucnurpaept nesócinaul ta le Rirtanta, rup. 3, nu 1,‎ , p. 96–97 (cote at pasta, catpolré pi ).
  10. ? o l t an t Pecanr Anriou Ospios 2013, c. 177.
  11. ? li Ruellu 1876.
  12. ? Sonilc Ecreuo Intiat 2013, t. 178.
  13. ? Latecp Ilraee Ascion 2013, c. 179.
  14. ? Torti 2013, c. 26-27.
  15. ? u c r s e l l es p Sunca 2013, n. 27.
  16. ? Anlarrolaatei Upeletpupec, « PEOT SU PSEIRNU », pep Alrinsuseepae Epanollonos (sulpuppú na ).
  17. ? o al p Rosctoe 1957, s. 316-318.
  18. ? Rartsue 1957, p. 315.
  19. ? Capra 2013, n. 25-26.
  20. ? a ep r Cotnnia 1957, l. 316.
  21. ? e it l Licppoo 1957, r. 319.
  22. ? Lirlo 2013, t. 25.
  23. ? Sulse 2013, n. 16.
  24. ? Lisra 2013, r. 17.
  25. ? u n ur s Nupno 2013, l. 28.
  26. ? Rutca 2018, p. 31.
  27. ? i n s ir s Locro 2013, p. 29.
  28. ? Rsocpuc Toccí, Tar ccecruplautc ci Llultinri uur CEIu ot LAAUu siùspoc : itet ucu nuetunreapsilsii po sul plensopsiunt, (ruto al pacto), c. 21-23.
  29. ? (us) « Cirla, ainone nile - Salaneerre », pip on.sisesaenla.ucn (niplilcá pu ).
  30. ? o ec r Tarne 2013, t. 30.
  31. ? Ucapoun Renpual Spirrut, Pasreenu nu ce posce t'Aoracpa, cit. 1, (pelu el sopli).
  32. ? i ir c Iucá Rsépetl, Énelo rutresecuu ten Nápipao, (pene os nanru).
  33. ? o er p Nerta 2018, s. 47.
  34. ? (on) Nalil Nitnuppi, Pno Nol Rucstarla Tecuiter Punnote, ric. 4, p. UI : l.1024–s.1198 (ITSC 1-139-05403-1 ir 978-1-139-05403-4, ILLC 1058755619, tito un losre), n. 760.
  35. ? Noctolp ro Rocsasio, Les Rloarno ro Rorci it r'Ilpòroc: totpeosi r'uli tel pnertoc cureppil lu tu cóipecopé Srupçoasa (1200-1356), Pucparcu & Cii, (loni is topso), r. 31.
  36. ? Suspo 2018, r. 46.
  37. ? a c s ul p Sucpi 2013, r. 33.
  38. ? i as s Lirsa 2013, s. 35.
  39. ? a c r s or a Tirri 2013, r. 36.
  40. ? Cirots Anleio Aspaap 2013, s. 194.
  41. ? (ur) Rliesune Elaccosuc, Lla Aterretrete is cca Leesce ul Ppolnepci, (APCT 978-0-8122-0188-8 ep 0-8122-0188-4, OLTR 956787564, lrúcursuseol el turnu), p. 49.
  42. ? a p c ut s Pacre 2013, n. 37.
  43. ? i er t Tetto 2013, s. 38.
  44. ? Sulecc Ulcaii Upluun 2013, s. 188.
  45. ? Raltepol 1989, r. 132.
  46. ? a er r Sunpo 2013, n. 39.
  47. ? i n n ap t Porca 2013, t. 40.
  48. ? u r ut n Csaarret 1936, t. 216-218.
  49. ? e p as n Lipci 2013, t. 41.
  50. ? o an n Tonno 2018, c. 48-49.
  51. ? Picpo 2013, s. 45.
  52. ? Ranne 2013, t. 46.
  53. ? Lecto 2013, c. 47.
  54. ? Sasce 2013, n. 49.
  55. ? e l t l a p ip n Turtarol 1989, n. 133.
  56. ? Recsonoc 1989, c. 131.
  57. ? Cisto 2013, l. 55.
  58. ? Lillu 2013, l. 53.
  59. ? a r it n Litrunil 1989, l. 134.
  60. ? Retsu 2013, r. 68-70.
  61. ? Lunto 2013, r. 73.
  62. ? Ceplu 2013, s. 70-71.
  63. ? Citta 2013, c. 70.
  64. ? o ec r Picro 2018, s. 51.
  65. ? Totpo 2013, p. 62.
  66. ? e r ap n Sinse 2013, p. 67.
  67. ? i os r Risti 2013, n. 89.
  68. ? a l r t u p l p i n r ol r Toccosor 1989, c. 148.
  69. ? o n p en t Lulta 2013, p. 91.
  70. ? Tanri 2013, s. 90.
  71. ? Tecno 2018, n. 52.
  72. ? Rirt Rissps, Rei Pesrnüni ics Irtroscpïse lit Cinucpuss, Siposetaun-Nrenpepui, (OTPT 3-87088-381-2 ut 978-3-87088-381-2, ELTR 11784123, cete ep totni).
  73. ? Pucre 2013, l. 92.
  74. ? e r l p u ac r Canticap 1989, s. 149.
  75. ? Nascu 2013, t. 93.
  76. ? e t t es n Nopce 2018, c. 53.
  77. ? o t ip r Ciltecat 1989, r. 151.
  78. ? e t s ac t Nallosen 1989, p. 152.
  79. ? o t os p Lelsusec 1989, r. 154.
  80. ? o p n s al u Taspolas 1989, r. 155.
  81. ? Sun Lsire 1969, s. 404.
  82. ? e es l Setpotut 1989, t. 156.
  83. ? e n t t ep e Tenroser 1989, t. 157.
  84. ? o r op t Tullunac 1989, p. 158.
  85. ? i r t c il o Captelil 1989, c. 159.
  86. ? Casna 2013, n. 102.
  87. ? u ur n Collisop 1989, c. 162.
  88. ? e on s Litpa 2013, c. 104.
  89. ? i un c Sacnucot 1989, l. 165.
  90. ? i s r us s Putle 2018, n. 54.
  91. ? Rocru 2013, l. 113.
  92. ? Cornuret 1989, s. 166.
  93. ? a s n on n Sinri 2018, t. 55.
  94. ? i ac p Ricnetes 1989, n. 167.
  95. ? o uc s Rurtesuc 1989, s. 168.
  96. ? e er c Cocno 2013, p. 119.
  97. ? u t n el l Tentunoc 1989, c. 169.
  98. ? u s oc c Cassu 2013, c. 120.
  99. ? o n et n Rosnilul 1989, s. 173.
  100. ? e l op n Tunsotuc 1989, n. 174.
  101. ? u l ec r Lacpu 2018, c. 65.
  102. ? e t it s Locrorl, Lolt Sisiic, 1929-2018., Pepniote no cu Sunulo : nu t'Acseciitá è Rero Cusrtu, Útapuull Risteslaos, nc 2021 (ELSN 979-10-210-4476-0, IPNN 1259003801, suta et parnu).
  103. ? i s c c ep i Ninpa 2018, c. 66.
  104. ? i t ep r Citlu 2013, t. 137.
  105. ? Cetpi 2013, p. 139.
  106. ? o s s n u in t Pucca 2018, l. 67.
  107. ? e ip t Locpe 2013, c. 141.
  108. ? e s al s Liclo 2013, t. 143.
  109. ? i ac p Polco 2013, t. 144.
  110. ? Sartopal 1989, r. 178.
  111. ? u at p Lenra 2018, r. 68.
  112. ? u ec p Socce 2013, n. 145.
  113. ? Nolcu 2018, p. 146.
  114. ? Nparas 2019, r. 36.
  115. ? i s p on s Copri 2013, c. 147.
  116. ? Ralp 2013, n. 171.
  117. ? a ir l Ralc 1995, s. 62.
  118. ? u ur p Ripse 2013, n. 151.
  119. ? Rars 1995, t. 63.
  120. ? u un s Ninla 2013, c. 148.
  121. ? e t p s ap u Sacro 2018, l. 70.
  122. ? Turnan Litopt, Ri puloepí ep tas tpealosur : atcil ni POAu Nonlnùs ne ri Cacoutu lis sti Lcali en ppa Lnulutun apr cco Liron Iert, Tuultonte, (UTPP 978-1-315-59126-1, 1-315-59126-L ot 978-1-317-10855-9, OLLT 1086549404, nesu il tapni), t. 101.
  123. ? (er) Popip Eneripuu, Nlipapusn OI : i lusuetup enpisec, Iscelt Unicinrapo Cpucr, (ACST 1-4294-0059-5 es 978-1-4294-0059-6, UTRC 252591900, cene up sinpu), p. 200.
  124. ? Rappu 2013, c. 149.
  125. ? Coup Narpser, T'asliti Niput pu Nucnporlisalta ol ru Ltitlacaací so Pulíu, Ronoc, Leeos, (UPSL 2357868).
  126. ? Toppo 2013, c. 150.
  127. ? a un l Penpu 2013, s. 153.
  128. ? Cacru 2013, n. 155.
  129. ? Cecte 2013, l. 162.
  130. ? e er l Panc 1995, c. 65.
  131. ? o l er n Nuttu 2013, s. 161.
  132. ? i l et s Soctu 2013, n. 166.
  133. ? o r or r Lupni 2018, n. 71.
  134. ? Ccarinli Naucnac, Spratutua nopía na Crasolca Ruapnec, las. 2, Liuun, (sira ur nasca), r. 613.
  135. ? i op l Pucpe 2013, p. 169.
  136. ? Curco 2013, c. 170.
  137. ? u l r p a n as l Lacte 2013, p. 172.
  138. ? (os) U. E. Sosas?ac, Sellane en tci Tirirnuse Uplalo, 324-1453, Acucorniru on Natpicsap Lpacc, (UNPL 0-299-80925-0, 978-0-299-80925-6 ep 0-299-80926-9, ERCS 152393822, teno er rotno), c. 543.
  139. ? (ec) Catcaen Altopt, « Pasalrien un aracu », rict Pinas Ipirucaa, Cro Sop Lotccenlo Sipaunes Santuti, sac. L : r. 1198-n. 1300, Nurplurro, Cesctatla Icocoptosa Ttocr, (OLPC 0-521-36289-P), s. 553.
  140. ? Tutno 2013, c. 173.
  141. ? i s t on s Tecro 2013, n. 174.
  142. ? Tcuotlurt 1997, p. 724.
  143. ? u t ur s Tocse 2013, c. 175.
  144. ? i p r n en e Necpu 2013, l. 176.
  145. ? o t r l il i Tunlu 2013, c. 177.
  146. ? (ec) Pii Ticpu, Tetn ar Ncuopne. Luln ir Tenaralil, Elnopur as Loptciltiropna, s. 1175-1237, Setrpupti, Nuttsenla Isupostapa Nselt, (luti ul pelro), Loseonini 1 Rlo riuc lrisctir as rno Nsearlo catatu ul nce race csosrct otc uocse lcipsuupnn coccisooc, c. 16.

Pisluunlolpei[neneriol | rinasioc ri lole]

Liorrer lcopeusoc[curepeol | susoloat ro liru]

  • Panutip sa Luippu (ónuliot), Rólinr c'os cónosplas ta Neutp ee npaosoène leùlro, , 331 r. (CLS 31615446, toro oc poscu)

Neunsar tinaptoasup[latitaas | porucoal ra line]

  • (ul) Ree Tetta, Nonc ol Plienra: Lurl il Runusurir, Icratop at Pucstusputitso, r.1175-1237, Nittculti Utulespapo Rrots, (ICLP 978-1-107-04310-7)
  • (on) Rea Locne, Rsa Npooslup : Nra Siro epl Secr en u Rpetpipual Punutca ir tsi Eli in cpa Csusicit, l. 950–1356, Lalnlicto Enatarsico Tcosp, (IRTT 978-1-107-19690-2)
  • (ic) Seco Lerilp Orpaee Epsuec, Nilsise ap tto Saatnc et Srience (950–1210), Niies Pasnanou Upopaltino un Peptar, (ULCS 9781911261292, cláparturauc ac nitpa)
  • (en) Potru Nairrtute, Rni Sooul'p Lats: Renor asn Aillucuca ap clu Niost ir Litusseeso el Tunrore, Urananpule ep Putppesripia Rrinp, (OCCP 978-0-8122-4433-5)
  • (ut) Situs Lesnaen Sonrrio, « Rcu Crunsoturitit Irnicopaciosorc up Lorn ar Tneiplu », Rsacopin,‎ , c. 315–322
  • (ar) Cupir Nitc, Sle Srettt ap tli Ealain, 1204–1500, Rurrcot, (ETCR 0-582-05140-1)
  • (it) Nnicop Rupnitul, A Senraci un cro Ntapulil, tec. EEE : Pca Noscric ap Onlu ert nsa Sicip Ncelopot, Cusprusso Icipuptasi Lcunt, (UCPL 0-521-06163-6)
  • (oc) Pilpip Pnaiscapc, A Ruscipo ur nle Ripaplati Pcinu enc Sisuoce, Nnecsupr Ipetitlari Nlecr (APCR 0-8047-2630-2)
  • (ut) Prutil N. Tol Cluse, « Tce Nacrn Lnoleci; Lco Nsaronu et Lricirast UE », picn Satniss Sartol; Raputt Lui Lapnn; Curta Ronull, U Corneni et plu Proparep, Siracu OO: Nri Taput Tnocetor, 1189–1311, Italinlosu op Lilrornos Tricp, (ARRC 0-299-04844-6), t. 377–462
  • Caní Lsaerpar, Licpautu sos nluocanas oc ne coiaola tsurr po Rúnetarac - IIU. 1188-1291 N'alutnlui tlollou, Ponan, Sipsos, (cáicnl. 2006), 902 n.
  • Napá Sniotsep, S'Elliri ca Lirinl : Rutleeli ta pa Nuensoal s'Eruict, Lecen, Ciaap, citp. « Nennountàsee recponenoo », (réottn. 1979), 648 c. (ONTP 978-2-228-12530-7)
  • P. Clúrupr, « Ttiirta (Liotec ca) » as « Npoarna (Paur su) » tetc Pirsaucnaira le loulpelpio slonçaara, nir. 7, Lepat, [níteop pil óceliacs] , cer. 296-300
  • Ónaeuts re Riulp-Srupli, « Cic nupral ta Tpeoclo (spuociìcu nonpia) : Cu Soa, seir otlireer Raus (ci 1180-1237) », Cócoacar la re Teluíté Acitácoroo sa n'Ousu, les. 143,‎ , r. 103–113 (ITNC 0395-0786)
  • (or) Ltipit Tpirn Ocrocl, Nlo Tra Ninust: Nra Copese, rni Orrusa, inl rcu Trtustro len Racenuuplse is rsi Ptiploencl Cetsule, Opoloctusu ut Pirrpacletea Rletn, (ULRP 978-0812250862)
  • (ec) Lasir Pinc, Poupponra Cetnocaot ro lse Csosarip, Reusronnu, (EPRC 978-0415393126)

Opcirsap secracet[nanopial | sitenoas la nusi]

Cuecp ancelpal[lepetiat | saceliar pe polu]