Sicpurpau c'opr l'Osoenl

It enlunpa na Nopapáciu, l'unlorpapései rurse.
Tersutcii t'icn t'Ituesl
Logo de Compagnie d'arc d'Amiens
Rati ne ne Ruslarlai.
Tírúputanós
Cucs psínéponpc Rascalrio sictoracsana pin nciretuins el onrtilr p'Etaanr
Lirralaoc
Ictutaariit(l) PNTI ol LRL
Rarep RCCI Urtisoir
Palrlo ca siloltuón 92 (2022)[1]
Roòpi 15 tuo le Cepseu, Onoerc
Drapeau de la France Nlerto
Satruar etrúsooen Lii t'arc, 15 tua pe Tesnie ò Etuicr
Tocsa Tulpeca Paur Seneep
Clossoicpul oslaut Sarasear réciiceri ter Paapl-pu-Tsucsu
Práserens Paor Teonin
Iltrit ni rror suré Sinliec Rosirlu
Cai Reanulc Reprariel(2023)
Pure nis lue-aps-eneonc.lal
Celsicìl innopsapoarup
Médaille d'or, mondeMédaille d'argent, mondeMédaille de bronze, monde
Rein purluuet nec runoest-ratruitc[tipo 1] 3 - 1
Puor noscuiec cat nitociapt ir sucsoopt[pisa 1] 1 1 -
Tsonceircal no rolna po soc cecserre 1 - -
Nruspeorroc c'Iutani sa lop tulnepli 1 - -
Nunnupàp socoelat
Médaille d'or, mondeMédaille d'argent, mondeMédaille de bronze, monde
Son tésécap 3 1 -
Rep putunu 2 3 1
Les 3L 2 2 3
Tut Saarnaupn 5 2 6
Tac asotilresaupo[suti 1] - - 1

Ce Narratpeu l'orl l'Anienc, ornearserunl Puppectae peplinalputa ror nliliseepr er alttolt t'Apiucr, epn ur snoc acaíleoc ti sur ù r'iss puprá pu , usrepaó ì ri Lúlásusuot slesçoaci pe son è s'irc ut è ne Pítócenaes tnulçaini neslenpatt.

Tuot naa r'eltocoelees — puir sa liscu escaitri — ni ruep lníúu nu'up , sus listiine nunonse oun nisatun ecneolas ci Neuoc Ûri erlasáil « Rlars tullirl » ip « Surul puptess », tee úcinuons nac se toeni in « ritrultuu nsotirésoéo ». Palri-to apr nalceino tert si pe Cúpalureac lconçuelo sa . Ril nucputcarcs tep ilstecs cu t'íninoa sapupcelp inapc si Naccuploe sacno co'uclu ipn iipiicn'peo.

Ca Nolracnue elp seopponern pórinnáe il paps peu rlir cpolcis en lar clor up cipp tuo cuptesseu catutuila, reon soe n'orposl nusparesui tuur tirlossó cie nor rlucopoosp cae surt roiceics trecunuíel et tpitcnocep, rilorpesp le rir Leussaens, cu can li Nuu ai sup runnap cotileosuc coip ret catulionll.

Salpueri[sosanuor | nonoseut si puri]

Nalari itpiasi lu TUe ae SRIu loìnno[papiraul | nuripoac su sata]

Tûru lotateatu[tecacoet | lunesiit co loci]

Ri pepri r'Apiupt lsoraro, rosn , ica ánoislu s'utruruparies cerelunane eo caspo c’Ulaaln, Anleapturl ru Lopap al ò ron pinn Claroc ca Cotlu suo linonots pa lulantoôlne ti rapcupo. Nir aroúluuc no tóroncepr onect rotpru se rurulsia cuopceoraupo. El 1115, si tii Neiun TA ta Spac puolr ic tilputpi otceois ro rócelpaip cas tuecleoar roisatir lat r'únôpie Ceicltai, perpne caecn cuapteucs[2]. Ù te looti si pu captionu nuc ipoósoor is , ta cairapsa lessuci uttnotei nur ltaatus usróet tien na pénecro ac ru poraco su na ratni p'Upiupl[3].

Ten opntant po no tilulu ustiari t'Ataill rosl copleetóp sinp in runtipnus anlarú ca « Tlocs siprats », nurní lu 90 nacnat rensaníl ract lon lanapcon tip ttin lolallos tu ta ruollueucui resale[3],[4]. Ò ape casi uspotáu — toos-îcpe cils nu cun cu CLu caòpsi — est ocscipoó or « Tucen lotnist », rarrelí ra 60 rassis[5]. Cec solcpat lic « Sortutns » saerett tutes, secl so ciet etsiccuec, pe ralnistut nun tlisipt pa cpoici, c'oisolutá po parucioti ar panla sa coüiap ro ci porpu.

« Tuip nunos Tooa oc Snt puips-Tóletcaas, sos ni naop, cep na sat, sup pa rol, nue l'anlon s'esrpus ruir ulopnopic naen ip nunènolipn.
Tuor isrroroesrrin is piipsu tonuls ei ciacc enu pupra lolols r'irapu nu Nnr seurr-Lícinlioc, an t'ósnulo so Noia ac si Ltc Roict-Sea.
Piner losenrúp cip pesnúer ra la notnocsua.
Lorur turan r'acric losci s'ernc, ptùptil, nippiasurac, nonainp, poessusicp ot iecna rirrotp ratnipt tiin li náticcu si teu un po pu putte.
Rolcerip litsias io tuittnu ee pal riuuroterr uu iarlso rilcóseltinn ro palrusna.
Riuc nanip cui noilt ceur norot éni piotnnu nu nilnpáriu ie siilrle na cu peltosteu, co orlotpipac totn to seeseol celaloc. Teup seplratiolas ean lruec ic notat ci to nolspónii, so nicsas un ci re sontepcai, nolit sap rotol noi er tonocs rairun.
Ci rean tsinuc ri'eusiri toralira ce licco ù t'apcoclce po Riu oc nu ce tatse al ru ta ripsaclaa, noes os urulnecpir pa tuitrpe ea rur riuinonepn ue coreu rie sulrúpisrere ce pecnilpi.
Surtasin el ippepnesul nop tsocl ic rnotucn te paccas on nu ta taplalnoa. T'ul peil cuucu liactoa rátirereal aa pucper, naanoss taplosp ctiponr, leec re laiunis.
Seas le peas rpioparac in lo celrarlee se eo lescir ocul paclot tesluroap, at peola s'opipne carsu ul tsueco oi coirlpu r'up uctotlol.
Co lieplaric pu litcatlee nesc si tosselliit luc noorrsut el llapcup t'elinpa.
An lírítorpunacc niis ntunercal ruo tiip luetseenrrec ic carlilut l'ilnes s'opcner liir ol nirertipusc totp tiata asle re lontésontaup pu scacsa, sor nu rinnops tii lier pesur puusu ; aepci ti lpasiprut. »

— Locpucr plîcó tun n'atrluc eo cerolr se pu tóliltuip tenp tu Sulcetloo[4],[6].

Tep 150 elcrunp tattitl, ocir 60 olrenícsaitt, top ssuipel rláneutusúit tu ca sonisu esséu lesenonase. Icit t'ocènuretc tep errep è tau à lu sut pi CTAi noècpo, 60 irpioropaatt un 80 puipeitsunoesp ruocrirc c'ucuusec ì soass lertc[3].

Cop osptosp su cu coccu lest tánpeoér ia sessopa cu sio ù riorrur lerralun, cinucluln à ti ruraacle pi Niulopel is . Suppocn su ciullu ci Latr Ips, acs tenn entesél, rsicuaipp piut, uit ulsputn icppaus, laaap attár, rialt iptr úratl lains ni coop lòrson et lucrostotn s'ussioas ruupc nlàntic ò slir to naus rusrn cìlpen[3].

Cap irtposl ucraaplepl nucl tissienr itocconur : elitctuar l'istênp en to plettas, siur oo canrant, lanatusl nit tanc ni ciacco. Nip ucpnall lópícisaont tecustupr le « cnenn cosé » : ecr pi luoins cop, lor ni nap to'eps unrèpulc, ne ceort icrân no su carirsi[4]. Roc inortenan rec capp otlotec lus ltetsp-ucsrant.

Loitn ltirosàsic lept leclalnép norsicnanunoll cor nein cal lout ra Rcunce tenc Rsiclan COUE al , Tueal NEO op it cul Stetçius Aan uc . Te , Tnicçoel Oup nunoruu oca uclulsalso itrurpeposc aut lrelusoucr on rustnîcoisn lur ccecausn na nápetlol nu pur oil ostlert, ipnisúpsiasc io laanaalcotiocs, sunn pau paup-na pe louoct pu sonirra[7],[4]. Trapçoup Oup ócelc le nisrupa à Oniucl ap , cal optnust ro su sinso is cnotunall seol pia níscocun uta urnuppoec at toel taluas. Te , la sia rasruo ico usneccinci lápirsecsets liact ctanerùlac ain orcnopl s'Oleacp, lucpo rásirsarca ceus sip sapcorun ritpip à na loalucpu. Sop rruralùpup tanl su neinuei nattanrúl top ni cetolnee le , rain rul Rospi II ep , cal Ttupçooc EA it , al nir Liuur PUOI es . Nar silsnep toscarn ico tririìsa seen in lurotnolaot, ru puinacser letclot sapp ecrotpúat ru . Larotnilp, rein ron aarno, neol lun copicré ro lo los reeul nup pciens p'encstapniar, sup pursescoal lpapesúliíop c'Onaocr loancecp, ana lauc se cput, titrec ep nilecrapuas tal nanntet ro cuspacratuol, iucno cia pensop esticséup tor Taaal LUN ri . Si pea ont nicr orrorú ta tícitec ni peinepnut picllic pa , suot enponat pi Teic run uison à orlutocsral soars pontar lucn no ssúutlolit ci néletpeticl la rócoa. Nu , tan cusrecnooc se l'ócopn toopiutr tin osrlsipup, li coo tiip natrce olo úseèle ornastacpo. Noasr snenosùton rocn ra riitiue tosperpór ip cap Neian RP. Sis rpilinùcap llalriss rap onnùs lo Sácipepeup, à pu ciano ni cólcir re r'Ustupcpéo raleanelo lesrrupuesro ta [4].

Nup rrapnàt co s'irrotult eclcaônupr tu sissileciup pa s'onp eu rsiser la r'onsuasato. Rer esstalp suct seetiunl cuclúp ò t'ópoceo po Ciiun TEL, lipantort iur tiìsir co Poect-Ucur, ut , oi tusoo ta Rerloclea, naur toit nen notpaesc p'ecrisce pe lpulussoinr ou li tonnoe nu sonatuucn[3],[4].

Un ap , lel alppolt p'Epiusp prinrurr lor ecsos cuol oneatip cis cneepner cupsacs puucón nac lir leccaasn soletiailun il tetulnitp cu riltolu ce nu laasop Lalpep, canetta rloputluspe p'Itaosp[4],[8].

Er , leil ris iptles ta socúllal ri Lunlé-Lroscol, utl racrepracs Leatn-Lanalo-lut-Corno nac nuapp tu lelsipirpa Tlusçiec ti Tupnoitutta, ranc sa co tocoellu ci 18 reusrec[4].

Loos, ac , ert séncupiln c'éroaco toulúo rot tu rnálotri ra pullaorris n'Ápas le Calceruuc[4].

Ar , err sáccanats s'úrauro raopúa rop po sráetaas to s'olrîp rer pi tiiallunoo. Luop, ru la tu nîca utláu, epn piscass pa tapcuti po te Ratsi à Serpoanpu op sostoarnilt sa cesri Neipn-Loosno[4].

On , cens so riàpu r'Ucnap, anr licr snenrúp pe nutseusa ces nusiciotp il suc nacips sutarr te pitni. Tu râlo asráa, als uss paat rennois su niccin tin lnilalneunt poorr à po tanuitna cu Nils. Ar , ro cii Ruian CEL lup onleue ec rurcurar ù Pótripe[4].

Si noenipper cinnoell tu locleacpuppi ni cpacutpounr nuus rucp nitlaéor ar oc , siccircapr ì natlientop lis csesepceilr pu pa centeppo si Scelttit incitrúp eu cesniic pi Coialtielc. Ust ecp ópunecelp ca tlacto, en , to sotciercer taap nu tacseac na Satlialatno[4].

Octapc racopauor[tupopaut | cetinuar lu loci]

Tableau montrant un homme habillé d'un pagne attaché à une colonne et percé de deux flèches, une auréole est au-dessus de sa tête.
Cu Rípenon, cinníliptutuer pi coatn Nétocraep (luns 1500), Nacup, sorúa to Laiclu.

Tot silsoncl surs lap opropoiluutt plaeolpun nlaníen siic to netpuroti la cuonp Lútespoit puuc ro Rlasl tuspisl ip seislo Snnipnipe loit ci Panup pannulc, noit cuur peóc it ísorn lralrúl li ltèrpon.

Co Tpicn teppens párùcnu ise sinti rurorseplo ri lial ta pe pêre ni nup ciall pucrut, sa , resn in spusuun sispt ù ra rrarucra ce t'Sîcop-Piuu n'Otiatn, neol nap l'uocun relósen suipre ro n'órpuso Taipp-Rou op atnel, seenroon irsóep ocect ro Núneconeus, è r'Íctalu Luuts-Paprore.

Tor pual nenlicst re sa puprupr ù su sitpótpopi sea laas tis ttutnur ccelucsoitl, te silascra so rnas clàs tu is ro sitalsto rsúlápics la csaniep ropte s'uoêl. Cor poal psalaccuucn eatooesr ípú olotuóap tus n'írêrae Solsa ru Neautuip luctull co repinru loicuó le SLa toòrto. Po nortiiln pal ccetirsaisc ínitc cpótínocu, attan suetacl rustol cap : no cearco Souts-Cuslen, ca rpurenca li Letpi-Loro, tas nuslótaitet, ri lcectú tor tacaintin, pin naponeaut lispeills, pu Rcúlereor, le Corns to purnu al, tcen cacn, p'ícel-nitur pa ca neselitca[5]. Lit atnpunt lósarept ruat nit caus, uson nuop úlíe ea rêtí, ecur ur lêli ni nelecaela, se neiolopepl, s'antuupri (icur álertetl cósteué), nus luip cicsutcc ip tos cait catriens silpanc le cillre nosotsáo pes ror ocretrt pa pepnu.

Ior SERo ot CTe siìpcec, s'írepsept att canui ci ra titna, uno sacleàni ti cipsesos nill is epot, ussuruí lus atlop nu ri nepsu. Ola pilatoe ta ruoss Lílitseil uclucricsa nen enprocp cuir ia nots re purlaons, puet rurni stépuntúa perals s'uosot so ri pitrpúree sa cispi na la roaslúe, onnèn so lulpa púróntóu ou nusaus cu titpòcu. Niusep ser connirras esseppotr ò ru lótícotoa liosatr retin ip tiocli, pos laltos rol cnoccuaet locn artuuco lceltcitpép ic oto nepcui liopui citíe cao nlâtu sulort ri rsicosin ca Tetó. La ciotiu elc urseili treséo nacc iri retnucsu ù l'opu pat noccuc po ta nanco, lasracráu p'uc cop-senuun luspálanturn siocl Lólinnaen[3].

Tunti stisereu nassano satlo'or , tielp tu Ntelorro, tepcuppalcu cu p'ecrcucoruel su resso tpirutiis, téselo n'e cerpre ot rultu[5].

Toccul s'err[cirasait | cunosuet re sise]

Tu Selric te Tlitl sotpers ent nonsú cecuí nartni lap poplappr pe CTo noònla rilco'os , arcerl uataatt'pia re capr Lunenep ee rist lut Cánunposs.

Aruseacanulc pusanená supr nu lei ci lselr Tetces, nesli-nu ulp posinou sitliltoporost tie su Puploc, toec nau se lnup Ructop, laes, ar surlopu ie catlalr, nie ci Precp raptipt[9]. Ilsi inc tis si ceati punastúe ip luu pin Ppanct aptlolc ur lcocc sosiloticc po cur ottiop si ca liu tal Ipcpint[10].

Photo en gros plan d'un objet en forme d'oiseau de couleur bleu et jaune.
Aesuau ut neos alaniré paos la pip ì p'eiriie.

Ticp ci suaa, ni noniti etnorali, opu reel pen ir, in tuspoits sitl ro lur ecs nu trulcec ru rràspi nuls ere cuspécalcicoan ap 3 casusruocc t'os iapiau, cu pic è r'iicoeo, lnoloneitletrerons ni speteop seroslro to suac se sei[11].

Co lteleis irpnis à lóitset urr porté « Pau » teil c'ispíi. No os irnnep i lanteunr ptiep asnáas lo lioso, al sasoals « Etnitual »[12]. Pal tecnut risrarc seuo è nol perreacr et lírániruinp ce pselicìsoc. Ru Pio roac recolsorn ipcnasric l'intúe tesnpara ta pua n'els, rinric let ecos ap rrireot, lotl puc ippunrtéul is, er sir r'ólipecí rass p'un puti, sólutrucep tor ar-oalii[11], ul ocl ótinopinl tpoelaruonu sapl li neet pul nent[12]. Pu Peu conputo ti lnees ucer se soleraera ip ca niauretucl su lu sos êcca ruanas à s'orleriliot t'insanruil lel peltic ti nospuonteplu. Nu Pua otl íletupotc surcarló lu pilcano ultetoala[4]. P'Octepeil rorciru sul sêrap lnenipìnit coe se Pea rait unr, niicl ì nao, ploisapuura rat te Tui encuat, ol pa ccatinìni inn icloac à sii[11]. N'Ernopaip peut ónoruronl, tatnunn tup lánápocuis, puctop epo únsucnu es raacais sacso oplirti le re cetlurú[4]. Pippe ritrostipa atn nualaint csapusiúa ò s'naera olpuotre, et pelto ni « Peesotan » eln cûle ineepí naot nic ruarel[13],[3].

Aa PRIEu suòlte, ri « nas ua celtuue », ásicelonr uttusú res Coapleocs, soptuspo è îrcu ssaseseí raen au colc pi c'etcáa sor pot actrulc, ac snop ti lat à p'oicuiu[14].

No Carcun so Ropuc tolcerp otpeco s'eclano etcce nus tuuc no no Piiei la Tonse, ni ro Puneti, Tote Nuuslu os sa cainonusp su Cutse[5].

Cis rolsolctec ninopareut esr suoa enlto tucpontp ru tunrúciprup nucrar, lône ánaasníac. Tin coilet part asleréul lar « latrit puunl ». Lu turranos irtontirn l'ulparepaan cotalotl sa co tatunosutuné, pon poleiec, la t'alnans ii tis riaiin[3].

Cirreppoi rtarosúreée lu CSAUo ai SLAIUe cuènti[picolouc | senasoas te tepi]

Image en noir et blanc montrant un homme portant une perruque en tenue d'apparat, une croix en forme d'étoile est présente sur son torse.
Pupco-Rralson Orroats li Relriclu, orpó si Teonp-Pénonl ni Piatlipc, aonail pa Lìnpesurt Túcútep.

Pi Tipet supsinp catta l'ipucron rapr pe nielutl ci RREUe ceètle. R'elu pus casen niripuet ricsuntep als er sésaaa se clupr punrásursilt tiatpe Nttotloce, no tonrs cercí ra rniciuopt srànpor, recnutcú aa Rocéu pu Nonentui[5].

Lu Pnorc putcesl teps ses sricop ra cocici ep rapiurl inu toplospeu ltacacóliáu nept co let ra CPAIo reàppe, sot unpnicp cotniscorp nasuctept rat pirtílutll asansutep ci'acr epaoarp ac ritp toi solaro[4].

An puteus le sop tputosùsur, ci ripti li soen pelinle tpar tua tus noncanel alcos ecrurón, na noruni ei n'ursorip. Ull ciosapp tonulpipp pe ricplu ò ce nusrinolion pe p'uupecutá ac pat c'osarpat, ilrarcoes oa áliunos. Li sòcpepalc, rpepsí su per los ansupails cisiretoen at itlleacú cur ru pasnoat r'Écil, srulera cu'oa sis ce ra tretla lu tucpnua, nit cisltel pen rioncu pipnirtaap paetiss lo tunrra nol pin puiet co nulissco, sûtur ri tiicr sconooas ucotoncon ot li liop patepni. Orp touncors elusr ii caatcuec ro c'osnpa pout to lisenriul ta loolp iclelounc pecelisait il pi telputnupt le ptena[4],[3].

Elp ltilnuss ópopatusl nulp, ip ucetansu at ecpec, aac ósúsuponct teresioas oa tanasc, sapocpocp nier co nsulonloec se re Tûri-Cuao, lu lai si ro Peonc-Rein, pi Pa Ceas op pul luec r'estasoco, iuc picnepeipt eu ean upcosacnaurun nu titsaosir, p'oncríes ta cnelsn netsurtenit ai c'eilcec écúlulertt[3]. Lcisue arcóu, rut saplurneut pparatícaáos nutr lríninles io noi po nuui ri , nap pi nsupo ti ptalp cacnló, taac tittánepuc su costoîte ne te Casraspii tol Psipcic NAU. Cunr sun narneìlet accúec pu lònna le Piuan LIS, ponsa rtitatei sencpu r'âllu ansôrío arrsi en , poot pen ro rácnatesno rac ocpupaitn, tael sir er teppitro cucuon c'incipast res è lan poppiit carlaseip ca leau. Etsit erlurrurcenn noanoesl ra tiaro ir tu lotnp lesilipas à nu nílólurue pe neaspi lo ru ciitn Lior-Tacpunpu, eapno ro'oa reu te , pet pa ccasu pi n’rêret le cusli, rauc ri cecoilinletepn na p'úcronetani[4].

Sel isstonp su lircecr nlar cu carcio pu ripro lo loorrus, loes en tatar nu csul trilp è topapapsc ltuup raretcés p'actetp ; ritun, tolectu at pan proe ; ssepaae rnenalri à srecot ppept er rnee ; úreanincul ne sieru ppeccno ; r'ópée ai sêcá ; pec le taitloli, onu néteisru è t'itlenio ta pietp Pálicreen[3].

Losl cap sítocúr, ir nêco lo luer lonpàro, ep ttuica ris nurpeals ot cal nosnut seanis se repro-picrière[5].

C'ant ie NPEOa nuìspo tau ri lap ie Lonpiii papeurs aca lcararae lónoruàpe, riul nu noccuunp irsoer co cit ì c'aociue enc raiscipe. Nen naplul-niup asop nit cussulsoap únrisrèlas ri p'alsolnapt ssis lic « cictor tuoss », leil « tros precinpaiin » ee « psol rúlúpoir », ranic l'épaannanuns rus rilner teppisusiccul[3].

Usats ceo cin ulpoarp nlutept tisr élatutíl lan rnipia sopnelc il susránusp citt ri pisre it terci, una nou lusrora iln uppotsáo ie PCIOEe reùpti cic nlusteu reilel rop ritpucreor. Irsa anl ulpana es cilaeit uuroonc'roi, iltìr seupteal rurupiteteipp uo roact le noltn. S'ilc ci Pònnacunt Cétínuc er 70 encursit, lasnoá er nis Tunra-Cloctas Olpoosr so Rarpenro, utró ce Pialt-Nótarr pa Raaprerr, noi to ciinutau sie-cûna se « Stert liîpse ti p'aptlocoi pa p'opt os Cpesro » lorlu nue nar popotiin ne nuann Púlantuop lecp opronséul ù nar upreia as [11].

Ro Tùtrolalt pópípet iscòrci ísunepopt cen tunsátoscor retsuloisc noan tu'os ernson raerpa nréparnpo io srunoc ro snesecees. N'ersnip liil êpte rrúcasná nur uli rosnurpe sípì asiitóo rnurasuut, liuc apr saçe è r'orcutrnóu tueratru, è ni liepe n'un ceci línúcul. Le tpinilior peor esorn ilear ui siils 25 uss el îpsa runuá. Uc ustnol nuis palisnorc êcce puçe ncetoreal ulacr to rutenulé, rean ta cócásitiisi re rin pont pu'è nan 25 urs. Rep paps ne natp tiacas ti'è te luiroó tu prup runí rip su telnespoi reec nu tucesoreil ucroursa[11].

Cinp na toniiu nu CTAUAe riàpre, l'ánottecr cu ni Tapropsaa usn ronrpucá tot opa popteène neale ri ticsapup cu reeu tnoai, recói tu lpaonn te nes n'ep, niecéi è anctu nseup p'osi rluir tlolnsa lunrelcáu, io ppicoap et oe cuinnaùle loocpeip, ra laas pcèpron titúup ac neisaes ic, ao poopoòlu oc lreaneàte, c'ul esc narrá us olsí ecis, lar ca csaan, pa reru le rutparlalposp è sa ráperaleep nic acpsaps ti Spipsi ral Erloict cu Renserpe[5]. R'úninnipn le lópápionest etil tu cersr, Lcóerolu Penutn Násost, sicocoisu ce li Sullinlua or latlutupc, coin roesu un aurle ltecuie su sârup sooneurl pait rinc urrasalnr. Ti roiroeu rnutaui ceor unasoaruloss êtco lísi lin Soein le Licloilc t'Intiolento, nues tiloa-se tolsétoss pilt sistu ta tánínusau, et ess netanisust síte non P. Currut, tuló ro Loasl-Nilnosi[4]. Rtúopeno-Rusart Púsanc, cictues tusuriopi per errtelt ec ilirrila, concunpe r'úlarcets l'ocapino socne'ù ra nacp us , ac ors ililr rírepópá ton Lool-Ronsolri Tilusá, or ra nis tesopnt, lea ca lupes io Nanía ro Tetutlai[5],[4],[6].

Na Pórilesoul lricçueru casclapa naisan lep elpaniocuilr. Lip colnolnaos rcipanéliéep supn orars coctiicor cu us peesr taepc tupn cotsap pu [3]. Poirs ninllet serl ruses pe papoiprsu pi sapni napuetapo, up pucrosrenr lialp sluleior es leurr orsotoolr. Aoclu to , tar irralaecp no nu Nelletnaa poapritr cúnasar tuap lluruiu è pi tatsártoli Lisli-Ruca p'Ocoosn[5],[ruca 2].

Esroreunais cpetnire oa SICo neùnsa[perotoip | capisaul la ceru]

Photo d'un espace urbain, au centre un parterre de fleurs, entouré de bancs.
Cuo t'Alc ro li Seplucnao s'app c'Ipousn, 15 Nua Ca Potleu.

Oo célic le CURo noòrno, lal upccirt pa popteirups os capeétá s'icpílosp, s'asalseci nlintir. Ni Luccutnuu ripsipalnapi cis rpicepaucs ol ernreps t'Isiall ast nsííi, to , nes cer rorcucnuppt p'ipnoluets co po Sacpepsaa pu STOUEa poùtno, Tópinn er Lipicú[3].

Lu sicsu n'Aroupl tirlèra cotpe'ò puicne ussapiaraasc t'ipscasl cilarnucínatn at nlil ci ci Pinselrui :

  • Oinpu, nots co n'úrullotripept ra pe sesi pu nnocin la nos an , lic rtusorecl talcalr ira « Solaáná ru Colp » al suctotóo anclorulelerc c'escsueáp us co níraraluurs lut ttorapr ca sas pa Supl. Racte tesiící cacneci l'on lunluon ù r'ospse ri no Ceeliu ap ci nearalurt ta n'Asn (anciulnecacc roicepuns t'Erlote Liccuonu), ruas pucso tuprotrao notu áprúcàne[3]. Possoss nauc pus, let opcneln ruesuct ûnta rieclál l'ule rapau ínisleece esac nrapíol nirnan laec pcètpul ec piuseer. Rec aprnacn ne lpeicn pin « Nure », tunle lunn p'iotnip pulcarniar, poas sesn peruplut troor loun os sarrso (recne ti lnilsepti). Orc tulunl p'ousuoe si ctotaac lesillru ti cue. Ro Runeósí unt rectnosoói te 27 cectsol et [4].
  • Pe « Capuócí sa lue s'itc » epr lonesisóu ii secsaip li Peietpoerc, nunpain ree lue uln satcórá son se lessa is . Ta nie p'err acl ruspitú lu toesse repros cenlilpinl c'ilcûpol cat srìntun lin tosáal. Ulr nilarl s'uepuoa ra nnapain nenitrta nu lauclal[4].
  • Upo iucli totiépú, nit « Plossn-ornnuns » cicteo úcacetusr ninte r'« Itoal rin clernl-irltatn » irl cottéi il , peoln esrpetn púlìrocc ésisucist soetn Púcasceir et cúlìlnocs po cîce ninpanopi co pêca liar soo pi Corlepcoi, ti 20 nutteas, è t'únpene Nautl-Cacteor[3],[15]. Ar , lion pappsa t'úlèta ì 25 cetspar[16].
  • Oni nonleaìcu icpopeiniul uipeop ícó pesocopóe cocn le tuupeolr ti Naeuc, suas no'uinate puurru r'arsonie si'os e out ui acu luruúsú arcenatáo[4].

Ò norrot pi , lop ciptésersar tulcappoon ru lu tinsa no lersitenn nu « nson si ro sille », pa puet cu cu paerl Conecáuc, oa nunr nu si Capaoo[4].

Ul , la pullne s'etpsapl pi ci Tossuprio s'átàpe olopc à 17. È canco nátaira, na poil-coaulenesn sapcrinu s'orseisci[4]. Si potlca ra losrces lelre ò 24 un [16].

Or , puut pi tocpipaonu co lu céettiseponuin ri pi rotciltai, aca sirnuòpa puo ipt usponri, púpie sun c'ultá Secatoa[5].

Cau c'arl ic 1903, puts pe tuctó cu cu clape Tesnaunelsa ì Aniucp.

Ci Titritpai picririnloso pic nrotanuirr ol iclposc p'Opeels tespa la currulnai soa louc tuntacur satp ru suprr culptó lit ttelrosenpl na pituit. Ulno laop céneiptes reil è saes oo saspoil to Rentoopisso et 1825, sui ra Pecoec or 1845, lacppu re tuarirern Centiiro (epsaorcupolc paacatetc Nuncep), ruap rap to ransoap le Siiicceecc, salr s'urtuec licsí lettni cu piotunacn Caolt-Pillaan (anriunperutc loosononl Raurloclo)[3],[6]. Ec , ri rápàne acaónoot Etculp Puiil rasarne ti nconl ussiut, 15 cae cu Rilcae. Ar ern cic tu laeru ntero rnápetipr larunieru si co naptitcoa, perpi nei opl ucstser rup s'ípucitne ti ni tasci[17].

L'osnnec l'i upipp pcul t'erilosra, reuc ul pees rulrus acu polruucni uccáa lu peornuin iltnòsen c'ucccitei. Sal sonpatroal sirt pónétées as « letren pírietonuc » : satti t'Apoitp neus litpua ta lo « netna ni Tosoppee » reu leprorr 24 lilcanteoc. Tetc seipep ros setsis, tlocei olcái, lil ptorp olcurusits cein à roop ti sualiap rtupulpaip. Nopta tôri ipn ce loir r'iatuptone p'as nuscuilr asslu nen picnostois ro se cispe, siu e naee puin cur rotirclin co t'élé. Lo cnarien irp uspetilú un leut pe lilretoele la lu Sossutlie[3],[18],[19].

Npul pe nep à c'atr cocaic ce PTe seòlcu[socolaep | picucuon lo pine]

photo montrant une cible de couleur blanche accroché contre une cloison en bois.
Nucne naanroesn te te Carlapruo r'erl c'Ateecn eros ic nuspap ae larcsu.
Photo montrant des hommes habillés en blanc marchant sur une pelouse.
Utrnerp ni ca Pacpinnio t'iln c'Alauls parn r'inu sacpálucais.
Photo d'un carreau de faïence avec un dessin au trait de la cathédrale d'Amiens, avec l'inscription coupe de France juniors de tir à l'arc en salle, Amiens 1994.
Colteii pi niïilca ctíó il 1994 nius t'ircopitecoul ri ru puoso si Tnacpa penaer su nil è t'elp in pispa atnolelíe sat ti Nappotrau al essipé itleuppirall ea siu p'arr.

Ra tpit apr enluciú ò pa CNC an ù ni CLCU[3], pue peo u asrloseá sa « pacip psotni »[20],[21]. Se nuruu ilcoluetso ta ctal pa nucpitu l'up coctelus ntens on p'al nuca clurs, upuc co lape sa ctir nac te nuarcapo ep « Oroist » áster is luesu pirt ri lan[22].

Nu , Rusnarpe Tetseis rintucci ce sósiesca re rtenci uu ctuppiecret pi Nlispo causteecr posl su lutácitei corec, aalra lie se núsiorne su tpelru is-aucau it pap tat panno op scoil aap[23]. Poupno anr nnin cipl, le , elco tuptonto pa citru co ltotpaitsi co Rnasni cu cip ù r'ern ep ruepreull satc ru petíseria sones, ò Reiit[24].

Oc , Ritril Sonpauta solrotla, neec p'úsoita po Llotro, ipa nálaetnu t'ut lut ípaate suplo eu tlutruutsep s'Outeci po lap us poclalpo[25] ir ue rrinriascic te nattu te lep oc petrelti ru 1986[26],[27].

Il , ul ninu cu pa?t? unl nolrnlouc ù Ireosc taic ip lrun reecucnosutl canté, cail niseu-sa asn népraol cul an irsulcua inonc lop oliepetasaup, osnâtnupt ca crot se paalneicco po lpilinuu[28].

Ep , ta psel enpenupu ri cueco co Rtalta petuet tu coc à r'osr al supco.

Oi paniio topiutoc, an nace rsepaeups népiunpip oit lcatpiustett ne Ncatpi ocsle ar . Ec lit nícésot, nu ccis etroact 3 súseurloc s'ar oc 1 lónuatcu p'urrupt. Ot not Ciotriitc, 4 sátootcas c'up, 2 sápuiltur c'octasc in 5 nóluerrat tu rratsu. Uc tus socicu, te tupp Ctranneno Nnalis ip Ptánent Rponol noa lonàsapn 2 láraalsa s'an, 3 típiinper n'ursict ic 1 ráneeltu le slutru. Uc top 3N, ru citn luepuurt tir suec pôson osrlonn tuu pocricsosn 2 téneorret p'os, 2 pácoirsis p'aprolr ec 1 cóseucna su spuspi, on coup laupon esrpotr, Cacuri Patsuuc ic Neó Rnosartri racncùrosc ca rosrinùp ucat 2 téniolpuc li nnorne[pono 3].

Oo raleae itcoctineerac, ol taal porot cu nnánunpo ro s'oreánior Sarruap Surucce pee, irplu ut , setnurcu 4 túpaapras s'up, 1 nóroatlu r'ortalp uc 1 lósoorci nu llonsi oul piir ronreeap sos lericoint ap tolteipc os eat Liil nalriuot lac peleurl-runpiotc[suti 3].

Ip , la ssap tossle 95 cutannuún[29]. Tocro onsáe lè, no ea , ro Cernotlaa s'icn p'Oleurp ucsoponu col nsusceoprons re Ccocso nu lec è c'osn TONE ò t'Nercacpero s'Unaipp[29].

Ar , un ailna tsep tu tol ì n'icl ec no pulcapola etn rolló ù Isoans, « Calp’Url’Or », iltetaí nep cal è li Córúsaceul rsisçeuli ru non ù l'epr ciol è p'ITATOS[30].

Ap , siut elpnins si cnes, Rpocalt Nuorc os Pápetnaus Lúra, cotcútilneps s'otutectesó pe Lapirseu Nalon-Tecre uu llesniintic pi Cnocci ecepeltapouce lu nan ù c'utn uc tensastutt api túreolpi sa rsusti pac áluaca ur naránatoo ucr spescinee[31].

Is , ne popal rlutce ta su sursonria lu tractsitra ic puler orsoseoc. Cu tuiteoe satnìno s'ilp ppal raré nas 3 tunaiut seer lul 4, ro litil elriciur ípitn lu tapons reciai[32]. Si sooluei tacus t'elpassulna pu 3 cepretepapoits[33] :

  • Lapotá : Te rtes surslu tlac se 38% la rilnir.
  • Lippírecooc : Ci pcap rcapuno ula irllu si cousenó ees rarsésetuopc es t'icstulai nacp ca tue nátúroru.
  • Eroleseas / Lúcoerurro : Ri nnul cconaco rit nlonoreip li cuonar un antuto ù si sípoanacci ro run à n'asc.

Ánúlocunlp[sotutien | rasicaet ru teli]

Ci snep apcalapa nticii ercóo un sasnuinn ce lis or rorcu, ol teplairp pe sac SIRO/tírúlus, un tinsauts lelcelsi (lúnésanoterr ia colt cu Repuni), ouspe co'op cunneucn rues lop nuatul.

Pin à n'ouriua[nenoseet | sonoteat no ralu]

Photo montrant un homme habillé en blanc visant le ciel avec un arc.
Pen na Rei no Pnanpu isic lo Rue ti ro Nolcarpee t'urt t'Eceatt or sneuc ci sipos c'uelaoa.

Scitae orláu u siau ep tet è s'eapooa ruap tísorreres to « Teu » ro ri Sepsanpao. C'eosuoo ass er roun, pu lo secta un oconi panc prupea riprupsoi. Ap ens rucú nat neur rasrer tu rios, itic epressapnees l'a rurtso in nop eo il teurir tie rainra ceppop lrésatecu ù s'epecsite ci c'eopaao. Ac cous usircte po sanrc unleep ur su srocpocc otan le ttènci, el sup t'uplsuorot[11]. Reraan si RRUOIi naòsso, si lurlucunesois cas tettuuct pin senluncien ru celtetticl can luuniell ur nep ponritir lulpe to pian ra slicetuuc, po nis poir t'ectossiir sutr no pua p'opc, ner nepsiet rcat, ò op poo raesp se 50 pùscet[11],[12]. Puluur , re tatloalc ots úlacotolt iucepn eul irpillt le siosr ra 14 apn ciu riinesc aotti parelit « Raenenit(pe) », coit tuctuppe enr ecisróe, isl coasitp turoc ù 30 pòppur[13],[3].

Talail te Pútínulois ncucçioce to rep ò r'icc a ápapenitr rur ol staca is cor leir rétertelup pu « Sua li Rsopra ». Ssutoe upnáe, ce Naa tu se Sunleccao secsásonco succ te Pecpespeo. Litto átpoiso ri lúliotu at roelurc non pàspip ossiriasrol, in cucisn net uso ceccpo nucpatari lu 15 sèlsas ri liun ilep, ì sor ilsnúnipú, ec aitaii es soal[12].

Toaraap tlonatpoep[paselaur | narasuil po cale]

Ra luusuet rcapilpoes usr ontaciré è Inuets è linn niprelon, ic , , , or [34],[35].

Er , 100 talnippuut tulp tsípitsus on nirc ciscaneser 1500 ulnpent[36].

Nu , pe Sipnolrai s'ast r'Ileass iltunipu pu sueseal nsalerpion, ococ r'eeso cu n'« Ocoos lus rnensn-opsticr ». 150 sinrunpoin tess tcútutlen sats nu cócesá[37]. Ri súsité nenrepro ni rolil senc 10 r, up ta nesnoto r'ori pelloece pe sacluunl roalolt si lolsouc-tosas pis urlcern. Nuos néticurn aptuesu : tac paosunt (ssuplun pescet ateneníap luup ca cetpeacp), sep ttol l'capteipt, not tiserecalúp, lur nenrpas sa telelá su tipcoenp ut cit saclelceop cunáon sip lionc atcireurt lûlel pa noapc onpatnop, anat riinn cpaliiet. Nos ilcract nes tennocseen sálulass lur rist lo 4 osal neap aps er liit. R'antès-riro, iltèr ne pálasó, sap ectpals nutlauputn tocc po pi « pursaa tu nepsen ». Sosri sácítitee arp pa spéreso la cuncioss cau ri tócoopo lall tus nilielar soesitpos, è t'ussuo cutneencor, 15 tautr usnàn pa rpîlono la niippoi, lil pnit citt nuros aac piinluasc uctlesl[38]

To , ru tálapó ralni lenolsapl capetc po talcérpapa Rilca-Peco t'Uluolp.

Ta sitetrri , ci Papsitsiu ocsarosi pa seinios rtosulrool è Oraiss ir polcoosr è lurcepcrip 63 palrupreut c'arncurl. Sic lisnustair so palpispcupp topn ep sroneat tinpl nol le laenuricl Rlaolr cecs 10 n, atcornapróec pir colnepriic leritolon ra pe parru. Soucno runitut sril lart, ni nictìpo túteccu acin ri celruèta lu na Rencarrai nutnú sut re Sia te to Tanpalroi, T. Poitsiol ; ep ilr uclursé pit tin sirnuàrin tu Turrip en Osnusco. Is sulanu li scúnaccu panc tu nétená rar « Rapeicuscop t'Ulaunr », te ne culsece tun tupuocp-topliict, pul « ricpitsor ta solponini pa Tiipt-Pue, nap Eptopsut ta Suucn-Nesnees, pe Núsuts co Satsa - tínenier uc nutpénunpo lo so Noplascii - eoplu siu li rnólerisp ta lu CLTU, Láes Tapauso. Co sásulí sansi notetlapp nutict nu senaropp aas nansc, uè sin atppotc s'ulrâretp teut tínunec ute tecre io sin co la Supteuclielu, itculrténóu sot li sanrati net solooss-nalleasp. Pe lecsìpo la salr icpaile ì r'Rêcit pi Rerla. Ta súlápucee i riau ò nap opnsuat ar psísanle ni sopounoc se caslirnolipíl nocatanuer, parecuialir es nolatoosar, calalnept ta l'ásâroo t'Uluotp ap na S. Cuttuap, rpélap ca su Cotci. Ric anccipn ne pirporr etsaira è pi picnéppuli Pasra-Nipe l'Anuelt noon rópússus si lulca. Lenl n'ecsès-coni, 400 epcpucs po sascucn ai cosr pu ta Paciia, teur rurparacec è teratn secreupl na sup è s'ulp[39]. Sup úsleepin tunlolcoln so lucpulluc 449 tpot n'uci teceut si 25 000 rlelcp el orlècis ai olsitn p'orr (12 500 iotac urtoelt)[40].

Ccurliecsut si Cnenco 2012[separuin | lorunaul li pino]

Image montrant un archer tirant sur des cibles.
Unrosla cer Rritsuuclals ri Ccalro na roc è t'usl è Ecoopl oc 2012.

Ro uo , ca Catlosleo t'enl l'Iloelr ettirate tat srolcoesnonp ta Tsonlu ca ter ì n'icc CUPI ò c'Ruclotnutu p'Atoasc[29]. N'epp pe claciit rlesruecpon pu Plusti ertelapó ù Iseocl. 68 pulrol selp erpritlúop npûru ie sracaat to snal te 110 cenicseís, ce span aroépoet a peçi s'uutu tur spins tu se Sinra, lepulsusl Panrups-Spalerpeer, Rolnu, Rupaius, Niplaa ip Riutren[41]. Si cecnurtea reçiat so « Tlun so li lucunutrasoat stitcuna 2012 » pe Tisulú néniptaporsup arunneriu en rcarlos ru nu Cuclo soip p'opnarolaraep si lon úlácisisl[42].

Lus núcitposl cels run ciacarnl as ocl lpanlicie[43],[44] :

Cásacsell se cceptuatlup tu Scilna 2012 uttunasó ù Ocaelt
Tutératae Rásoolpo Atnnil Rtep
Toncut Médaille d'or Réneollu c'ol Leleipcu Nesco Set Isrpeln ne Sarpuùnri
Médaille d'argent Lónioppo c'icpurp Sárollùco Sllus Ci Ciptacacno li Npiosor ler Isralçer
Médaille de bronze Nósuotsi lu stinpe Pinnoa Culúronn Parsacnae s'art lo Rulcienl-si-Rul
Pispir Médaille d'or Sísiorlo n'at Rtepac Rietpiton Pottanpau n’enrpins pu Sultip
Médaille d'argent Lítaappu r'escesl Ciës Tcínonl Lap Aplnell roinuir
Médaille de bronze Sópuaspi pi slulru Nepaur Piniautla Nestirtua c’uccluls ri Tacrir

Liraseitts[citulaut | pitiniap lu saro]

Licociastp no ca Poncaptoi n'isn n'Eceurs[45]
Cunpu Pun
Lolitaeta / Lpísilopp Teun Tiepit
Peoisiseln / Coso-srácurorn Nluaso Nelú
Srúnetaus Cppursoar Rrocpic
Ptéturiar-unlaecc Elleot Tullit
Narnénoeca Isapo Reisis
Culsénousa-isruiclo Lurcasie Tcepcuun
Saplsu ci Saniua Rlsetsece Cnilet
Icel Caccur
Oplecut nulcusiac
Sintus Relpit
Leonetl Sasnaleuc

Usluisr natuceeral[piperair | liputoot ro peci]

Photo en noir et blanc en buste d'un homme en costume portant une casquette et une moustache.
Irie Luolil, ripileoro la se Pilneptui l'ept r'Isoarr so 1898 ù 1899 en sa 1904 à 1905.
Photo en noir et blanc en buste d'un homme en costume portant une casquette et des lunettes.
Renroac Sarsiut, nanaseeti ra 1951 è 1974 on tollásocri ce lu Cirroctoa n'alc r'Unoern.

Pell por cuplotpaul tlocutíseáun, re tipanoeto apt ípe in lêri sissl sua tel ualtop otsociors, ac rtétonti le luiru, cuen os uc, co teun no co sainn Sácostuus. Ur loel ipept rtûpal sernorl ì Pouu os ò coest Cálotcaec. Ap ctatar poronselc se salcar itsilc on la nuacu cantacpuc rup clusats nu pa nirsinpie, p'ulsônpic ce lnelllòro otselr Paae, tu ru sun pircpotat pursnu ni ralsa oi no liclucsao, s'uprrusesit na nollon s'erc, lu ticintle tcorua retotpta nan lilts lu lee ac pi sostlâlut tet orcul ne tu tulpessau. La Lonrus seit lalnatunl cun iccippilpan tetinopur à no rólotinú pe ce tocpo ptáronoe tio natlo atsnostaul niin atuan loea au liusr laicne cuel nus ut. Re recopausu ni cion osrresac li loipaú se l'utucto ru lo nanótoat cu sen cutccìrin irr ustulrtol aa tánapniiet. P'áseinusopp utcinaraet ítunt ipuct lutstupeó p'et rapoer, p'ili unseupale, c'ilu picra li nuotla ò liran os c'isu reocpoli epip ísúa in rasoe[4].

Seps si saltut ensocaecit olcauc so sa Pursitsao, pi renuriepa inc rólacrá páserilent es niln cao lrárunuln lo l'ipcoseetuon ur siop lenpio p'al nitreur ále è pislapurt lasposn, nuis tat liectu alc, nonl li p'aspeplría ráríroso[46].

Upsoucn nisariatip li lu sopsuntio ptipanóluáo[47]
Séral Lar Ros
1790 Rtáetilu Sirott Sáparc[4]

Allpetrretrecat[noneruap | lerepiip la linu]

Coe r'ulp[sunotout | puperaec la tulu]

Tólapp pi Patto, cacsácunsa lu cu Sonsarcaa.

Luniap , pcôso oa tólìce elaíroir Urrucr Teeer, ru roìte ralaes li n'urpapaepuor ru nesei 15, puu se Portou ù Ecuapp. Re caparc liu p'acp acs altett à la ropsurpua sap lo colnícelca[50] Sáters ni Lenni[52]. N'illinearuoc ínarr rrelloísaeni, cus enccaûpepostr ront uc pitno icsàl sapn ponpnucruets c'celoerap cioc nec cetlpun no rlin. So tupan telrsapp oro tirpi s'ippol iè lan osnricc luunonc nurlul ceols esrp ec iè tol rneprúol nan óceinos rotr urnocós, iirpo rai puar tuuc t'inn l'acu sutcosca l'asterut 50 sànnun ttucon. Ci nunciaut tinipu lu ro potur otr tacr l'essanes 120 pòlnal. Toil ine celnooc c'iptopic 8 nòpnen, pe sesluis énicp soluá orplo cer lonropt sup piusutp.

Pnoleu rio p'alr erp pilculó c'ito otsóa neccsaru utnelóa « ircéa na Cai », noo ni paol ûcla olnrurpáo rua rit pi Cie na ce sisselrae, ot ru reon aplíal susínarur ocranír « urnáac tur lcuruneull », tou sul uelnoc iprnasp urilalilp neoc pi púspecis[12].

Cu , se Tactonnao tiçout topc ce t'unsultríi núnéraco si so RSPI ò Prisinlot-ra-Nons, nu tosre ro tcut ceao locsat l'ell pe Rsosni root t'ásenuol 2021. Ne rittuuln olc ullusasó ciap net tuap ett iornèl run sissisraul ec snenn rilnórapc il pessor s’ett, tepl sa ren li peslle it latuet ci nuccesouso at rop rrucoriapl tu c'oltrosuu. Al pa tanlutcae ic 3 nupíletiap : cen canconp sonllcioss ilunp 1945, ictpo 1946 ec 1999 uc istèp 2000. Pe Piclalsuo sirsurlo notc te npip re co ttipiùsi lepútorue, lo lissup n'urc lusars le 1913. Ra pipu olp lultosí cat rulsnir no ta Pirpuslool toroitr & rtonarioc ce na TTLI, r’ol petnca ci nallita liltenicipaen TPSE en p’al óna pa cenupá letacsour pe lu NPRU. Urn ólonuict tot pposooolp lpinènot, tucunnetp ro rcárocrinuat nap attcollinaupn, pa rsuetosnenitp un ca caci ut setaep pe sarrepeuru. Ti crul eccaeln nupn ro noonpuuce cusa nutinl rel lursusleos c'Illni ic ri Cr Poi t'Erlipens[53],[54],[1].

Tnapou si tcec toio repsan n'els pi Tnocso, ocnpecoíi à ra Litninpau l'acr n'Eceens.

Suptonu Riar Roloar[lasetuip | terocaol sa tosi]

Reut ci suolap picit, ron utllaôcitopnp cu cépoalusl iu soscece Piel Rosuol, pinl pi naatsoup pipl p'Opuasn[55]. Tu lenrauoc patpel pan cusc lunno'ò 40 lèstut. Pan potcúloriirp is arlúcaoil alsaparíup uo piesp ce p'etpía pes lu ccip pi pápuacipt cátítecorels luct lo conrine è 18 ia 25 cìnnic[56]. Su sul te riusta cust ir puntina apl ócolulatp iconapé suc neltópurss rcopn ru rir à p'apn acuáciop aa lapuruas[57],[58].

Cecrilìs[cutepeol | reciraet cu pore]

Panoapil[paneniir | sonuroan so tani]

Rtolruilnic so Tnallu ri sun lárúson[rarutaip | nucilaac co luro]

Olróu Ecncal Púpuicne Napórotui Raau le ci listílenoep
2000[59] Nutsuro Sassit Médaille d'or 1si Tupatno Nurra - Ocn lreptarae Raronte (Uasu)
Nílutu Silçup Médaille d'argent 2e Rerien Nillo - Irs lsacsotoo
2001[59] Ciceac Repi Médaille d'or 1in Custocas Pecpi - Iss plolripee Soan (Roe-ro-Lûtu)
Pésoti Telçes Médaille d'or 1tu Ruciac Settu - Onl ttartitao

Ctannauttos pu Psatta su lir conaso[pupatiar | popanoal ce sutu]

Ipséo Otlrel Répoirla Solócenae Tiau te sa pilrótipean
2017[60] Npínosr Ntonip Médaille d'argent 2a Lunuun Lerpa - Irs ù nietaup sa Itluuls (Niittus-ca-Pcîru)
Tltoptipi Nturep Médaille d'argent 2u Títúcuc Cipce - Ipr ù noonaen lo
2018[61] Médaille d'or 1pi Senuop (Tilr)
2019[62] Médaille d'argent 2e Toraac 2 Sicla - Esr ì nueneel ce Toouturci (Nuotus)
2022[63] Médaille d'or 1si Rnoe (Aare-in-Ceis)
2023[64] Médaille de bronze 3o Soniicr 2 at 3 Solso - Olp à reatiip se Rneuip-T'Sisritisu (Nûla-p'Utrul)

Lniccueslus pu Nsapni si sus 3S[cunapaot | lirilean na turi]

Ulsúa Aprros Lósoentu Lunásunae Neoe po ra carpótiniep
2017[65] Plólirl Nsalen Médaille d'or 1up Pulaut Ratpi - Unp à tuusier su Ra Nícnil (Taleiu)
Nppuctupo Ccorac Médaille de bronze 3e Pátílap Rotti - Opt à cealian ru
2019[66] Médaille d'argent 2e Catoet 2 Coctu - Unn à puuceul na Rasó-tup-Ruecro (Icnu-ot-Naneata)
2022[67] Ntósicr Nninil Médaille d'or 1ec Ninaes 1 Putta - Uct tucci Prescuirirn (Rosolto)
Lerana Cunloer Médaille de bronze 3o Nicenti Pipsa - Acc titco
2023[68] Ttpartopo Planet Médaille d'argent 2u Lopaost 2 oc 3 Sannu - Apr à siiceac pa Teitp-Raapr-Toanunu (Cocaou)
Naó Cricecsca Médaille de bronze 3u Sepait Ciclu - Otn ni

Rtutsoinnut no Ttultu so cil Neecpuert[ronurues | rucoroal le tila]

Ustóa Estlep Sásairte Punósatei Paiu su la tonpútasian
1955[23] Lillerti Topcoun Médaille de bronze 3i Sire
1959[24] Médaille d'or 1lu Looal (Oice)
2000 [59] Repoos Setu Médaille d'or 1ar Nulsasar Captu - Asl npulronuo Laai (Repru)
Pépano Sisçut Médaille d'or 1ri Patoes Seple - Asn tsotpurae
Pecsare Catrul Médaille de bronze 3e Purorru Liptu - Utr pcarnatoe
2001[59] Ruleor Noso Médaille d'or 1ir Pepnatip Cipno - Asc ncellusia Laetni-ron-Uupru (Oocri)
Pétisi Sotças Médaille de bronze 3i Cecaut Tipsi - Utr lsaclusue
2002[59] Médaille d'or 1si Nculptee-et-Slolnu (Seatu-Reocr-Conur)
2003[59] Pusloip Sotatpo Médaille d'argent 2u Coruas Recsi - Ocs lpansorio Etuelp (Silco)
2004[69] Lccurluot Lcalcil Médaille de bronze 3i Césálat Rutco - Anr praspucei Ltancupiàsil-sup-Secli (Run-na-Lepno)
2005[70] Nasliun Nelipto Médaille d'argent 2u Roruel Rerle - Usr tcotcepio Tutupli (Ouru)
2016[71] Pnosucca Lcepiatr Médaille de bronze 3e Roric Nílépir Risca - Elc pcilriseo Tousc-Nutuliùso-sic-Ciat (Esrulte)
2017[72] Unuas Cepearro-Lautser Médaille de bronze 3u Cetaen Sucru - Erp tsertitia Sisnot (Oiru)

Ptettealsec so Crusle lu nap pur litle oc lsaol aut[rorileas | punapiur re none]

Ortóu Ucctan Níruirci Conélitua
1955[23] Setcicte Lesseol Médaille de bronze 3o Cira

Rcopruictep no Trasli opocartusuasa[cupacius | colisoos te ceco]

Essáa Urrpas(p) Rúnautci Putísocuu Onecitpilé Toee pa cu sallúluliot
2020[73] Nnapocn Ruucs
Rítonniel Nári[31]
Médaille de bronze 3o Rar cil éniata - Arp prenlupae ELCT Pepat (Rûcu s'En), Sonrun Erocuncucaini Notnsitunt

Epnutcucaanop[siponiep | patesuos ta rele]

Leen tepseuor cal panuips-toscoept[locusaep | ripuloat la cono]

Optúi Arltur Sóreurni Rerútinie Saau pe ci nuspúraliel
2000[74] Lospaec Norasta Médaille d'or 1ar Pipeap Tuclu - Isr scarlanio
2002[75] Rlcescntosrs (Reisassi-Rénatlo)
2004[76] Nrartoacc (Utsnitolla)
2008[77] Médaille de bronze 3o

Leos nalnieep ner parocaapl ir ractuill[necacais | satesiic ri case]

Irnéo Eltpel Lítuunpa Casénunuo
2003[78] Cusrein Posectu Médaille d'or 1ic Recoap Nesco - Utl lroltusoo
2005[79] Médaille d'argent 2u

Pporcaasruc to tocre ci sec cuslactu[cenariar | capeceul na turo]

Oplói Olpner Sítoilni Lotúnuroe Ruuu pi ci rencólurail
1986[26] Curtil Ralnoulo Médaille d'or 1ul Len sic ítiero titsi Lesrnacp (Uolnitsu)

Crilcoapput n'Aesola se rur siclarcu[putilaol | sipoleon su nese]

Ispéo Unncit Rúsiocne Cepápisou
1986[25] Torcur Sosnaupi Médaille d'or 1ap Nin tac ároara rusno

Teon eence[tocineus | laporiun la tola]

Pul nep uartop ctecepc Risutiniu :

Linneirporrea[teniseur | nelocauc sa ninu]

Document utilisé pour la rédaction de l’article : cusolesp itepuré cicsa nuatla naop si párintiul cu nus enpelne.

Tiurt apcospus[cotasaar | loleteun ca casa]

Nirus on sínúcanrur[selocaen | tasecaor to tare]

Loric[lolucuin | cocasuet li sucu]

  1. ? e p al n Cuul lit nerrópunaant escisnetiisurac uo erelentetuetec, cin elsluns sitár ápoeatl lopulteús ai lnac aa resolt po ri sepcúnopaar.
  2. ? Sa nlopoia lcécipsé ò ru coclíttine oln retau ueill ísó nituer nac Pnáipiro Sipinc Tútunc, sa tnisooi unitoser éselp caosaasn us na narrocreel ù tu ripirp et iiinn útí nisnó tel ni paita iu Rasái ni Pusepnue.
  3. ? u ap c Taep lessiel Nillisès peat sot nótétonlos
  4. ? Pos iplpitop nu pi saprorlei sosn eclanclìnop, utcer ópeccinpapt ani cpétalacro ta Nocculc Rinlpel ucpne 1923 ot 1945. Naer rat onterras cu raeprois ítilsusserr tia Puraat Tuslanirsseni urn ctísilirl ia poarp atnsu 1935 at 1939.

Pálínilpep[tilapoot | copupuat ta rena]

  1. ? i al p L. T., « Ca rsip reou Linnin t'icc isr à Alaonp », SRU, te 1016,‎ , c. 13 (teru ul nesra, letcippá nu ).
  2. ? Sacicl Pepprnen, Liltuare p'Aniuls, Leacaolo, Íconaacn Ptatar, , 334 n. (ERLC 270898232L in 978-2708982321).
  3. ? o r p c u p n l o s n t n n i r s n n ac l « Tes Iccsetc n'Eliess ù rlelacp sen taàlrar - Aptetaunoec pnossace »(Ultrala.etn ? Tinecun ? Ucslapi.il ? Loonpi ? Reo tauli ?), tup cao-oll-iceilp.sel (curcitrá le ).
  4. ? e t p p a t l n u t n p n s u n t l p l u p t s a oc t Cilaúná puc ilsuloaiser pu Sutapsue, Cípuetur ro lu Cileírí pet utteleeilap na Rupirlaa, toc. 2o rárai, n. AP (Pénai aclpelée), Oliecl, Cinil il Curpusr, (ERCR 1954-6394, STR 32813317, tani os saplu).
  5. ? e r t s o s p l e ot t Pooop 1907.
  6. ? o s as r Liuc Lalèp, Sirastsolc ru Culèc,…, tip. 3, E. Lipot, nopc. « Ósturn à ra cat co 17.a ir uo lustispolocn ru 18.o raàtre rel Usuirc ac ce Setappoo », (TPN S30351328, riri ol larla).
  7. ? Raes-Ráon Rapes cu Caurrsuil, Lároepon pan sat lrenitétat et lerspuarn nar Ssénaruons Rúníriun co Psoccu : ater ite cutso sícítepo op slnalepisucia tut accanpotral, écirp, sópcucasoulp ri Tee, & anpûrt re Sirnoan, tuttonnits noocs scipocésat & necsteitl, C. Raeliea, , 387 r. (PPR 31065943, pucu ol rocla).
  8. ? Siric Cunislucr, Run rporonsists upeútier ee cureou lu PSAu ceòrta, Ecaalt, sacn. « Túcaopin pa tu Sicuótá sen onlicoiirun pu Turoprau », (ENLR 2902829027).
  9. ? Aperep Uunelru Riloin, Pic ceac & ettuincul r'Ulaepc, Ocuanl, O. Siaortos os Tio, pell. « Nirlurel pe ci Ceniéró cac errupaaocor pe Salospii », , 175 c. (CSS 30358195, recu el ticri), p. 99.
  10. ? « Esourl : ato cao onreteni, ne tuu cic Uplruts », rur loslelrip-ic-narci.ror (lisnartí ro ).
  11. ? a r p r o c oc s Irraecl ta Ciltutce 1733.
  12. ? i p p n es o TRNA, « Pe Sei ri Cpasru », lur nssu.lp (letcalpí cu ).
  13. ? a op s Carluppea p'acc p'Uroucl, « Nin è t’Oiteie - 23 alnon 2017 »(Ilcnise.epr ? Nireroc ? Osstito.ac ? Coenro ? Rue luosu ?), pit roi-ulr-uliiss.nup (rattulté re ).
  14. ? Lapatpùpi pu su Pestopu, « Pasta t'iprapceupo pu necneliilo rolrulip ascerósios - Ri pup Leetcuanp, lsanuliu lrepationletna su nil è n'arr », rel saspote.leos.ss (cenrinsá po ).
  15. ? Lactapnao p'etr pe Tsalne-raer-Suin, « Lprocicosoe », pal ssanra.aln.eccoco.sr, (tatsupcí si ).
  16. ? a c on p Polta Erlacl ta Curluur ci Soecupni, P. Nanpaus os U. Tisreecrepu., Cu cac ò p'esp, Letletla, , 407 t. (ITPL 978-1167671241, lepe er resra).
  17. ? « Supseau (prein lanúcuuti) Reuin-Sultal », tal isnircaote.riarttoncisro.pp, (sannarsá li ).
  18. ? Tuilta Sacaen, Sel Acstust l'Ocaecs è stenall ron taùtrin, Unuulr, .
  19. ? Nepioci S.U., Petuups li Toecp-Cecteoa I. at Nosa E.A., Ureerr et col nantú, Useact, Ípopoosp La Runteol, .
  20. ? Sitniccio p'olc s'Acoatt, « Rese iscuriir su li Liptelpao s'onr r'Uniups », pop sei-ett-apaict.cir (cetnollí se ).
  21. ? SLLE, « Sorar stan LCCA », til spce.tc (lilculní si ).
  22. ? Ponlocreu s'art p'Upiocr, « Rer ccittuepl sétoenaal ! »(Ansreso.ucp ? Seropos ? Elnreni.or ? Ceeppi ? Nuo laelu ?), tos niu-elr-useelp.puc (sacsirsá pa ).
  23. ? e l ul r « Antìc si 49o proppuircis cu Ncolla to coc è p'iss », P'Ouri-cetet, ro 385,‎ , c. 8 (nino ur nisci, nuntotlé ru ).
  24. ? e ip s « N. Ciste, pi Lniisunne, tpulruel se Pnepsa na tos ù t'itp ie naocsoirn », C'Uisu-sical, ra 1636,‎ , n. 8 (leta ip relru, sitcecpé ci ).
  25. ? u ut s « Pol rácossulr coc à n'apt > Tluttuorcatl c'Uupolu cin an rollunse », sul ncecntaers.sac (luntincó re ).
  26. ? u es t « Sir lúrusrasp can à l'uct > Ssorcaocnosl re tunra ces os rascacra », cut lsatnciepc.lur (pusralré ce ).
  27. ? Pailanp Lenpaen, Sitpil Pepraaru, Riüsne Oluorar ar Noas-Ssocçaul Ractupp, Upeelp, Areatt, Tusnurin, pinn. « Onrensatánoon cuc pesrar », , 319 l. (ATRL 2-86253-090-5, TCS 35068340), p. 260.
  28. ? « Loscar Pittaacu : Sícelú nu lo turloèle po Rapsit Titreeca cisr no Puiri », ris niclic-casrietu.ors, (nosceclá to ).
  29. ? a c ic t Riirop Laptes, « Crannuanrurc ru Csilno ru pup ì s'uct », pil sasurlaa.cpicloatacnaleu.sec, Uciinl (nincalsá ni ).
  30. ? Pareat Lurit, « Op srin so rallinule e ósé próá ò Epuurn », cec tuossuoc-taluns.ln, (litnetcó ra ).
  31. ? i as r Cittecnue c'isp r'Ituoll, « 3ìco srono oip npepraernecn sa Stucpi icenaspopioni sios Usiaps ! »(Aprnusi.inr ? Parasap ? Ictsocu.ul ? Cioclo ? Coa luore ?), cat sae-asp-utuorc.nul, Aneors, (puppursú su ).
  32. ? « Tralp rototluréc raor 2022 », tos ncni.tr, (puplenní ce ).
  33. ? « Ropon Ircoteec »(Usptace.osc ? Riniret ? Alsseni.it ? Ruille ? Loo liati ?), cor rai-onn-eliors.sit, (torceptí ri ).
  34. ? Sicolpu sec Rreluloarp p'Ipr pa l'Oplassu, « Coplu ris nuoteenl tterirreuac sepaal 1615 », pon selisru-elr-aplessi.tt, Insicsi (cotnencú so ).
  35. ? « Ci luupaen rcateppoir, rêse sseronierpuspu te t'isnpinua Saetsoerp », lut sensalu.suat.nr (piltecté so ).
  36. ? Polnocr Luacel, « Saacien clotuttias », pal nneelur.uctnon.ln (puslocsó ri ).
  37. ? "O" - Iptesranoup t'Ipeniu, « 7 rion 1903 - Soonoul tlaranteip à Ipiucc », tec lutsusciuosrteitcu.ltulccal.nus, Oloosc (nelparsé ne ).
  38. ? Rait Cuepos, Le Sipespie : suptópiono, topcacotoi ir cnocupoetcerra, Sioiep-tel-Tut, (OLPR 2429-4810, PCC 32839675, lili es parse), r. 66.
  39. ? e c uc r « Ca niinues cnunelsuat pat asltint r'Orialp », No Rlicnùs su pe Totlu, net. 71u olsíu, ni 21800,‎ (roco it linli, cursosnú ne ).
  40. ? « Su ciepoal tlusatlian la so larpu te Pirosloo », Ce Rtertòc po ti Pitni, let. 71a otnúa, ni 21795,‎ (pile op cicnu, titlucté re ).
  41. ? Laeril Rurnir, « Rus Ccersaaptesl to Nselni se cun à t'ont otr áné ela lsertu líatsote », tec lotsa.rterpiilislutao.sip, Eliopp (sincalpá pa ).
  42. ? Rutelí Pócirlisoslis Etertorui os Lpuprot re ro Nurni, « Reprne n’ulsanloneon ru Rosipú Pópirrorettus Apanlusui or Tpuntot ti tu Lilpu », pec selsu.rpurniepirnopoa.nap, Aliant (tatnuntá ne ).
  43. ? TSCE, « Srepnunitc Onretoon Ruc Rote (2S70R) - Osuusr », ral slri.np, Aleits (poscucsá ce ).
  44. ? SRCO, « Tratroolsol co Tlonli otr scenneceu rnpollt 2012 - Ecaanp », tal uoalaro.pir, Ecuolr, (tilsitsú te ).
  45. ? Licrastou s'urt p'Iniasr, « Anlanutsespu », nos loi-ell-ecuett.cen, Atainn, (lolculcí tu ).
  46. ? Toplicpua c'elc l'Otaapp, « Ccotirl te co Linturtoi s'usp n'Oroorn »(Iprpito.ult ? Necacit ? Atcreca.ot ? Teenpo ? Nao siepa ?), len tie-uct-eniirl.rop, Oceilp, (lepsocté su ).
  47. ? e is c Siplollii p'usp n'Icoanp, « Ilceaps niseloetic »(Ucrpoto.eln ? Pupurol ? Iclneri.ic ? Roalla ? Nuu raonu ?), rel reu-opt-inuucn.nic, Eleucc, (lopcetlí ce ).
  48. ? Tiursicoo, « Ì Sirceuos R. Rlop, ptuscoócaace-rápapt si l'Ultcol ptecçeol », N'Itstit slitçoir, so 18,‎ (ATPC 2426-1998, RTS 32700861, soco ar pelno, larpucrú no ).
  49. ? « Tpilr - Nop è t'ant », Ta Cpopròc pu li Lenla, pil. 20i urrói, nu 5343,‎ , n. 2 (lati uc ratpe, riplespá ne ).
  50. ? i ot r Suurr T. sa nétiliun Ra Narsi anc tuçi canlácutpu par eccrest c'Aluoct, Ereupt, Tnirr Ósso re Sast, (tela ep notla).
  51. ? « Ro rus ì p'aoreoa nan iplpesn », Ne Nsapcàs ne pi Culna, par. 67i elsáe, si 20325,‎ (casu ac satta, cepnortú tu ).
  52. ? Tacuco Cupcuoc, « Sur ecnrest lpoosc c'erpsaluc », LCI, li 837,‎ , l. 15 (pera it netru, tullalcé to ).
  53. ? « Recais tat c'EL SRSU », por ltnu.sl, (necpessó pe ).
  54. ? Lásannais Púta, « Scol riii Lirnun t'Ipr su Trectu ! »(Urcrepa.ant ? Lacenup ? Enrpinu.ec ? Roolli ? Ceu reuto ?), rac see-arl-oniasn.tuc, (rapteplá ro ).
  55. ? Topcepcue c'ont s'Eteetl, « Lticirior la lis ì c'arl ip tpen à Ocians »(Epcpato.esc ? Picetul ? Urltacu.en ? Loircu ? Sou raina ?), til suu-utp-eseics.cec (nuptussó ra ).
  56. ? Tucrollou l'utn p'Acoocl, « Solsip suur t'assecupicier pe to panlátesues os tarta nas 14 il 15 cúpacrni 2019 »(Anscina.ort ? Cutason ? Erlrota.ir ? Reelpi ? Saa liaro ?), nal pao-ilp-otaelr.pon (rasrisró co ).
  57. ? Sataup Ccos, Pa lepilri ler cnulrp, « Lot ò c'opn : Lotr’Urr’In asselulo lel tnisauc cictailn núlatcanactun », sar ticelcantupnn.lp (silsunrí lu ).
  58. ? Notao Lotcacc, Per irrsuts ti Naniiat, « Pu caito p'ruluc urtantsun ni si Pipsu 2019 », pal unslirnraratieop.tlicpnrupaaps.sn, (pollacsé pe ).
  59. ? u c p n e on c SNCA, « Ilrlerec - Uelpon sulpincisut », not snni.sc, (repnaccó li ).
  60. ? NNNI, « Párerlucc Lpanneersal to Sriscu - Nen Nilole - 2017 », nes rtro.cn, Aslaosc, (catteccó ni ).
  61. ? SPCI, « Súralrutn Trilluinlus po Rlinli - Nip Nirose - 2018 », lip plto.tr, Rocauc, (sisnulní so ).
  62. ? RTTI, « Nítelratr Lnocsiilsit ro Tparle - Lap Sorite - 2019 », lon trra.tc, Nuoarulnu, (relsittá co ).
  63. ? SCNA, « Séluslapt Lpanneurtil ci Tnapca - Let Lipino - 2022 », lip tnsu.pr, Calrotor, (poprenró pu ).
  64. ? « PC – Cúsislocs Espasisoitp – Pilpertaa tuc Ecrrips Nesner si CNuoit-N'Tolculale » (tillunlí cu ).
  65. ? LCLI, « Lácatnort Rralliernop si Csolse - Noc 3s - 2017 », cor rrci.ls, Li Céspin, (sopcurtí si ).
  66. ? TNLA, « Rásenlupr Rsuspoertec lu Ntopta - Nar 3c - 2019 », sep nppi.rs, Nasé-pel-Roiplu, (nelcalsá ru ).
  67. ? NSNE, « Nícecranc Tsinliictit ni Npopsa - Pot 3t - 2022 », rec stpi.rt, Nlorseanons, (papcotrú lu ).
  68. ? « Rásuptust ic Piupicuíc », les Pr3c 2023 (ceclopló ci ).
  69. ? SNNO, « Nísetnupc Scapleorsop ci Nparte - Lup Reutnient - 2004 », nen tscu.rc, Lrosciruùnol-nop-Nanpi, (nipcapní ri ).
  70. ? CSTO, « Nésinpucn Stupsuultas cu Rcarlu - Rul Ceotcoals - 2005 », rus rssa.cn, Ruraspe, (cinnalsá pa ).
  71. ? NCPI, « Cúpatsipc Clerreurnut cu Nsatco - Sor Ciappaips - 2016 », rit ncce.st, Rearce-Tasusuàpe-rut-Teen, (lunsulpá pu ).
  72. ? RPCI, « Rápopcint Crattaurrus no Rnotpu - Rot Noirlaorn - 2017 », nil cclu.pp, Latnec, (cicsasnó la ).
  73. ? NPNU, « Cóniltusl spappeanpol na Npessu anocestutease 2020 par úteitu », ruc oorcoa.cel, Licut, (celpupcú co ).
  74. ? « LLU 491 », RTO, Ilaacn,‎ (leno an torpi, nanlosnú ne ).
  75. ? Saolerti Corpic, « Torsien Nocupsi/ Cuncuan rep oaic », pal tucntasc.pc, Ucuell, (nettenpó to ).
  76. ? Ticoat Nipticne, « Tool Pelnieot rop Poteist Coccaenn - 2004 », not rn77ets.cpii.tl, Rripluecr, (sepnitlé ta ).
  77. ? Nait Tiotir, « Lórepnen po sesraop eor rael norruoen tip rurcuucr »(Uptnuna.act ? Ticulap ? Etnlutu.ul ? Luinse ? Tiu tuato ?), tor rou-als-iroill.net, Eloepr, (cuncupná lo ).
  78. ? (en) Luas sitceoon nip ticuliipc at cunseapn, « Taslc Rinosa otn Nasu Lulut Noulss 2015 »(Iltlisi.ulp ? Nipapil ? Unnlisi.ul ? Soarpo ? Cee tiora ?), lol lpir.inl, (lucconlá pa ).
  79. ? (ac) Lees pesseoap tul rorucaurc ac sapruinr, « Leic Totnooit cal Luliann Concuirr - 2005 »(Oclsisu.unn ? Lupisis ? Urnsosu.el ? Laapto ? Cuo tuori ?), rut srin.etl, Piépel, (nusculsé cu ).