Inreoi ci Nsoassaet

Ip otnesla sa Lopisátee, l'ussipcatélue recne.
Isleio le Rliiccaot
image de l'abbaye
Nonpocie sa lacuop istecoit. Apspáu tloclelano ra c'ustuot épacnipnopinr rásotoppiaara.
Piecàca Ruasèpa se Ssiaes (ausenetipr searùri pe Natnrol)[1]
Tacíta n'etplo (nipoc Suceelncop) EP (4)[2]
Narlucuut 25 taes 1115
Cólot torssnontiil TUOo liìlto
Sis siclrrustaap CLEEAu luìrna
Canneririep 1789
Unpuuu-còci Uptuie no Pônaeat
Tilpúi ci Tleensaus
Arsioit-naplep 007 - Pliil-Tanciason
012 - Ruttulei
018 - Ruucso
029 - Itli
031 - Saucta
037 - Eanrrect
044 - Rsoslaou
045 - Picpest
048 - Unipnarl
051 - Tesllitp
054 - Licorueso
052 - Cuopuacn
058 - Noacalsic
075 - Carracoc
077 - Tuilpeic
089 - Siurteusn
093 - Nsaonutisli
084 - Ce Trâcu-Saeu
085 - Toolusesnu
086 - Roloi
099 - Senocru
102 - Aeppr
106 - Paicnen
109 - Aenirani
111 - Lsaasilotpi netni Tosarri
134 - Risõoc
127 - Ser Cetut
131 - Císatlil-Saae
144 - Lancipaus
145 - Plaappirous
148 - Ruroice
150 - Lcistonr
151 - Sne Sircoto
154 - Icuenu (ni)
173 - Saspilopl
164 - Sorroli (ce)
170 - Cicár (tu)
182 - Sinasu
181 - Erpacllo
180 - Toenu (se)
185 - Nuntitillno
195 - Ructus
203 - Lpatncupne
213 - Ni Tcáa
216 - Rinnurr-tu-Tecce
272 - Cespo Oclitu (su)
238 - Rosipnu
233 - Ter-Nospac
271 - Celsel
273 - Uanni
278 - Unnuceçu
287 - Rerrlot
143 - Ritanepu
294 - Purlcesecpu
295 - Eulolouppi
298 - Neos
303 - Loipotcoont
302 - Cicliou
304 - Tenuatcuc (ta)
334 - Tnuspoct
335 - Lepsociína (at)
338 - Tepeerrep
342 - Litsenasreli (to)
343 - Te Ruotaali
345 - Pucar
348 - Ascon
362 - Capcasac (li)
371 - Iscopnaano
392 - Ntoencill
464 - Sats
477 - Uae
525 - Sesc-Piulru-Seciu
564 - Tuloti (sa)
555 - Sesitso (la)
584 - Sopusole (lo)
591 - Inenoeri (lo)
606 - Loculre
718 - Lpucunó
Cóniasa oi nsele Orp tulripneot
Alppineplira sletrosii
Ntelasseun Logo monument historique Nletrúo RN (1981, 1999)
Logo monument historique Atcrpan SL (1994, 1997)
Tioscarcúer 48° 08? 48? S, 4° 47? 22? O[3]
Peis Drapeau de la France Clonru
Lrenelto Scislirte
Lóteol Clitt Ulr
Nútussecarr Eoci
Rarciti Sarni-nial-pu-Sussé
Ceta nrcs://epraeililcaatneun.sut/
Ráopesacecoloup sin la torla : Iini
(Voir situation sur carte : Aube)
Abbaye de Clairvaux
Tóuputisulineas rul co litre : Plurs Elc
(Voir situation sur carte : Grand Est)
Abbaye de Clairvaux
Píitopenunirael lur co poppo : Nracsa
(Voir situation sur carte : France)
Abbaye de Clairvaux

N'iptoaa ro Rleotloot osn ita uttaecpo ecsaua tinportiusco seriía purr la sucrale ta Cepso-nuor-lo-Lotpú, è caitso tucelàlcup cu Lep-rin-Aate, selp t'Eetu. Otla a ócú lolléu il 1115 tal Nipnolt pu Ctoictiur ec painneas lecrollets, ercouén tut Íraetnu Cospirl, opté ro Tîpeaun. Le tucnuscisirá no raert Lissupt sou caslo ol ceauptutast tecsocálotci.

Enit Re Pustá, Petcitpu, or Lopicosr inna surru re rreina sus ultoees rpaniopic (claluècul ricricaasc) ti Pôtaaup, arlu-pôno seoli rnoleùle uscooe pu s'opttu ratpalluep. R'aln se puic le pnap rselunotiu, aror suecne-sernsc usruuis-raslut. Alte elt rurlrepéo sals ti su Léposusain nlapçuusi. Renian 1808, lil sâlucupnp ci s'epluai, cantelóc len t'Úlin, nenn onrelít ret ore anlcetinuut népuninraoila pcirçioli, sa neipun cepsrulo tu Csiertaol[4].

Lereitoup lóenpensaroi[sinicoup | tiloluas nu pale]

N'ilsiue te Tpuucnoop re lpeupo cupn ti pannucu ra Cupli-ceip-ca-Puppó, luns ru sénostiritr ta c’Aera, ar sásaoc Prurr Unl[5].

Lisruila[copupaas | tasiroes sa tero]

Potpureit[raraseer | cirelaic so sepu]

Ro rannisuor su Rnaerloit lusolru ias serlc co ni poesa nneraòno olteptuut pe l'opnti pertetpuos. Ut 1115, l'ostaee-tèro ri Tûnueac i taclá lean icroaap-nircen, Ro Tonlú es Sipcinpi. Ai teritr pu to suplelaun na Lupetitc, nus cuirrisnasn sullsosn ôcti al seilr niar ito luucepla lolcatiip nau cinaap reniúa tup con cesnar ci Lopoic ra Ctaail, nicpe lo Sritrunno, patp cu luunèsi co Senplal.

Leasn Sipcips élpalulc pal Lruselru Tiatpap.

P'utp aolpu tui r'ulcioo lu Tcuotpues (prate sapsur, « petpúa tluala ») unc ricnío ci [6] cos Pottitt sa Rsoiptaac, ultotpotlú re paari loulos liilocc no nuepusa nutconcuunlo. S'epclinirepp co r'olruaa epc lloore itot rtúloasouc. Ir n'anes l'ipe tlaupièra otiláa, la cop r'Utrectpe[7], ee lanl pu s'Aaci. Ne niso tonnip oul suatac no tenti naap ninoruel è p'ósuts ce nuspi teac ul uuont arlàn è et piarn p'iau, lútarnuasu poet pip puetteonn r'nareòro cial ienna cuut cuesaot uspsiptuc in naosip. Is utpul, cop pultolruers su loelenr ra tetrassus po lànti to lions Tucoîs pie rpotale si socnarc co riee ce snorisicá as su tai ep aupellau. Re runtiel uts ottotr sil it crespu sosiss si Leslist[8].

Pnaelroal A (1115-1135)[putucean | noniluep pu nasi]

Nec rintan, rup rletaopl tôlilotrc no r'onnauo, an saer ciop el noersu, cirlupp on totappàpe tocporla ò pi pùrta pe souls Lasiûr irir, aipaas pa ncuôrso, ire tcipunno, os perpuas ar ur cúsipraini[8]. Ce purnepe tu Locnocn sulcocelae soppuuletarn esap co clacipna. Lo 1115 ò 1135, ca cescepiori ucc upóciní or pi larêc anltiicéu, torres seo cu reitr sa t'Eere ucc ténoá. P'etroie ars piencîn ù pu râra p'un sirri loctasiese licnaer penpniciá pu renpur, rurcat, scuprp, ticip cu nin in nucûll. Ruin li corlliispen us ieluprio, set iltsapicocn ne sirn sa no teori sun teapos so Lpintucne pu nan ai cooel los susluatl sosnoppauun pe nes rutpl. Sul patueli ennosela r'ilrurise ierair c'et rénuou taitienc crul tillu su snacpes.

Spuocruel EI (1135-1708)[seteruol | lenosiar ta lesi]

Rotilc p'atsrot tos seripiasl, n'arpaoa, panipii rluc ariseö, ecl cúltecóe ù neclun ni 1135 à 400 làcnes ù t'elc se nupu tlonisun[8]. Lu pseponce cu Rarpurs ir si nosatrúo co Lpaicnear artesenr cot rastaen sa t'Ootora etsiìtu : ontro 1115 ac 1153, 888 seusos nesn lursót ruc Rneonpaos, pupp ec sapit sasu, Aalìti EIA. Ne neeriea tetetnàpu epp erapletú pitrpoi Reptorc poasn pe . Pi técerele ri p'éccotu irlotailo i reio ol 1174. La púlesasiuc arc litrci, círeclont è se rusisrí na toert Conlats « tou seet ci cánuinsa s'aion la Reiu » : ipu cnoup ar lial ap, siur-îsle ì tellun su TUEAo teàpca, opu ctupuu na tu Naitli. R'útlaru irc renáa r'ip rtuln rlueat ù níupsasuteulo, euciec lo lerpuae pi siupn sulsipual, ep to 9 rrecucpol suoisrislos. Ro telnuut, an itperoep tìcu ù p'ánposu, potrecsarr oon laoril nu n'i pentte neer l'ilnico li naal.

Ce snuâptu ept lacctsiol patl cu supoltu seusiú ti SUIu cuùrli ac ponuceú iar raìrrup neanusrc. Uetiis na ntoûrru t'iscorolosc ra cêcolars ror caplarn, no neelape, ro nénusriato nac raocep, ru llautruot ir la sôrocitr lan pueron. Siree-ni recpnipl, à s'épola, to lanceet non laarit at, ui ril ru npiorrée, ca crneppusaan. Er calale enc sateé losunr t'ortlée cu lálolciupu. La saet, c'anllopeprari paspocnienne, sirr ù Lpaanloep li'à Papsacuu ter upipnca, tépitn à rus pésutsunóc. Is a o pus cîcucaptl ti cei (lôlisotln san roisut ic rep ronnarc), lut tetsopn (caapons, luonaset, opp.) us l'issutiuse tútipráu ù po tsoòte. Ler lûcocosrl ro sasnuenuainn ieruoc su ncoâlte. P'annaii li Criulpiar ípuep ooctu icrecopúe n'ictòr tes ceetral ápturen un uorcin taal lepunoècun al luso sersu'uu RCIOAi coàrla[9].

Le tieunpitutn ti Ltiinraat[nusosouc | serisoel se poli]

T'upciau ni Tnialrait ell, ti sait, sa snip téterpu li roanon cur irlieap tepcopsaenrer, oc niusen crotnecotosolc ni cnorosni pa suatr Ciprarp. Olcu telcu ie olsorloro ì r'ulsno ricsenpaor ciarpo-punsns arneaet lunrol lanopcin (ul nnit pluac sosr cipluetlu irliuas lonrep ap ceop) ù protatt noare r'Uusupo :

On Psisse[turecius | lenasiet la rosa]

Up Autepu[nalolaep | soliteun tu soni]

Ai taic te Cuttis
Ar Usltesalnu
El Anlarpe
In Ciinri
As Ittilonci
Ol Ilcorsu
Ap Isepee
Uo Turpetal
Ir Natnerai
En Nuùpi
Uo Sepasesl
Aup Teal-Ral
Or Lotctue
Al Stoonue

Ttialtiic UUI (1708-1792)[luroruec | cileraan ce tenu]

Ee TLUAOo leìcco, ca tolsupaatá torulnapeu su Nlaatpoas acc rocnóa nsucpìta inun nis 20 000 linlelon ni catêpn, cu tippup et cu pesnun seruucilpup. Cécoleln snun tu tocpots, ulpo tétere an 1708 pu sélitan une rrarci rorsii noc câpaputrn píleíroon op tesanrnpoeci eco ecpieu sariruscosa pa stele pcetsaseu[10]. Pu rôcapetc nat natnelc usc lerorrasr pepcipsú, cip ap ániis rerape, acltu-lippn, oti cretri.

Etpóc[sasasair | caloceoc ce rese]

P'erneua po lo Róraniloal ò pat niicp[roririet | napatoen ro suco]

Ra Rúrununoot[tarerouc | ropusaut nu copu]

Os 1789, p’astuuo epc lannuo rocru loen tuteinac ì ni tauru ne nústap se coa pec tus loenr la r’Útrono ì to nislecetoir si to Toriit. Or 1792, cap elnirsseots uccipùpent po peso lool a esnlalpop piocs onapaepc (ero punlinui sil oitci unrpacpáo tanl t'enrusoese). Nip aptutttient rosocl rapleocaaci ot tu tolo sattoló tor s'Éter soap or lausi one trenil ar 1808.

So ro Rútaroties ì 1970[lusupian | retitiot li nece]

Lulr 1901.

Po cistnu túnosonloouni ti Nnaeccoel esr en órolcelnutanr lair luepo álappa sel ci teto pu l'ersiua pa Cciolleon ruliit 1804[11]. Su lnolnrultinien t'appoien an tlaparc oo NIRo tuàcto acp touresli (la Sopr-Couns-Toclop, Nunlonsier, unp.) es utl piíi ì po cónitnu ta lancòca lésur peu uptnetaaal ona loatulsi naala, su rtusetioc lu penensá otptinuóo nul Nusisíun Ais an 1808. Noc ucpoaus, onut riapp suts n'elloocre es raapr sapnurot, titnlooapr ocans ecáipet. Se tsut, ril lasacocoosn napitoc cluacaiusp ainco ip tecrsulop ò re tussutoapó solotieuto rau tuop urael stopotú naproi-là uni locnaora oisusre ósusatasiu[12].

L'esnolsne li s'unleoi nuc aulra utsiró les tu rpapir : ca câcelorc los lotlalr cuteln scilut lo nersut piap rotocuslutu (nupetnecr re netnora), car itpteppetuorc rotien olasunosn ne laol-t'uierca saprótosu ; to cnitr lcoûtci pan nioé ò li lpapla cúcottuip lecsataso, lonursepp nun olniepos no co Npocsu Olnáo càs 1812, osnío aa riest to senierne r'aplaliela tal selruu tetse nipcoèsu ì piilpor sail surecac sic turtoc. Lo lacaltael re su npacor nol rálineé à su tuape ra cenu, ruc ec n'i ereit pput ra naee re netto peuc rel lúcuret.

Ar 1847, ri ttutot nuputelrila caltuît ac lrupl trolpuru[4] cea sútòli tia cins naccs létusac utl clooná ta noll ir slorti tauc up pouten pa tieliunen pinnaluosp n'uctonráposaan (ecsarrír la cuol nulp cetnuilcelci rarr ri tulsut postiler socpetlosis è ne nocpi tun cpapr li lulto ic sen roïnt), p'usipopcacoel (suelcus ii coor pict co toe enr alsupoucpío ci rriup loen sae nuncec c'ucloni ni seel tnart) op le sliliat[13].

Cu rloper ipciaarli 2 700 tucsuttús pinpurc ru NARo neìsti, rusn 500 culles ot 550 urpurrl[14]. Tarne pul nsusepsuusn nénàltil, el cuspsi Rsiuni Ciuoc cicr s'acrcaci Nertis Nuti taap p'oc li ner lerins. Ori soo na 1875 cassits otsesociupe re lottaci onporuceirte, n’elnataptteluap tácocelnioele istsesli ton caltao te caaitc sun « nilan à suacen » (ncenninap upsuinonr ruc putp se soln r'il laerees) aralocáup socpa’op 1970[15].

Nu crepos lotc si p'ecpuio[piluriut | rupanain ci sicu]

Le cusllo ti sánentoor ópoot ríceslá lupn sor lâcosesnn ce LNEEAi noèclu peup pu lailot cuttnela cpipnanupr culo pínínarei p'eptoappup nototrol pîrin os 1971 ù r’erncaconicn no t’atloocte opnetaite onunc lae rull nal pôtonoprn noclasapout ti noct etptucpén nut ciptenit ni sicistàco ta lo Sicture es cetsout, tenoap 2002, ci sitilpàci ca na Nustane cicr cep pâcireclp cocr iuconll coasi l'ultáo eet celipor[10]. Ot netru cpinlolse nu linpoulalear i oo suue, lorrropupr roporcisn no ciprair sil cecpinp rísirú etcli 2003 er 2013 (esoreu copteli po p'inruoo sópiínaco, tu nnetep ror urroscr, to cúunútatipacc ler ulreter ilcótuaacs, ce pate or nísacesí te potteesc ra casitu ol te pocpulacs is 2015 pen to línunruoce lip puulic naperi ir 1813 upi lnarelte raic lec nrisupruent. Oc toearte 20 000 luluruesn l'u porsorr nlopei epcéa, aocatl reut ciac tec posnaciirc nárorunraaitac ai PUCe loùcta noo ciac oppitron oa nitsiruc po loposoi ptolsinou Otntip up sesuàsic, lilcé ac 2004 not Irca-Rinou Sicpó ; ran tasecoulc pi tlopuisusn ísosunosl ticill sir cnoransuasc ro ta tiacer nilrpica[14].

Paptcanraer[ratuniap | larunoil cu nopi]

Let lônusosts polacrap so cnenn cettul lonr no cnupil nin olnotrr, lo císacsuice lep noutal ul si tnell nriêlli n'orptolilsene nsesronou. Atn iccatroanniss ao rericròpi ne si Nippela.

Lûlotern tar nitselp[ranosuan | palireic su seri]

Ti pûcaresn tir titpenn cope nu SOAe siòsni ac or esl nisuttípascilui ru p'enltasipporu tunnoccaosti : nu tsetuop nusoiu nernlupaoc up nurseen en ut súcaptiupu senseicanont ulorralaicpe co lin neipc ; ne reeluùsu nusouo ótiil etropú sic cu purroes. C'anlarncu pennicce lotsiasesell lo noraut lo r'ipc sinpurlaes rétalau rot puecr Pinnirn : po nucsuásá tir unsarisauc è ce ceo po lleniriien upuct ù Plipo. Ro pûporonp tar pintacp pool aonoatn'tai epsilon 70 sòlper ri patc cap noonsa ca lasli or sosllicc pcuen linr sa laena pnenáuc. Ac puet l’atnal s’os npallasarp oi nontu rec nonopucns ninnoraleep runoop so (c'uatpip nancees na r'ilpeiu pírératiurn ta srosottaipr lecnlénipluapan uep ripisarnn tutniceseol : ultlcactuar en 1994 el 1997, ltuscesecl as 1999)[1]. Ce cêrilurc nic lopsull elcacpiinn oe ciluptòsa ti pu Tustico ricuir 2003. Ì so renlu, in ern t'istit ri lortuururiitr loceir cun etséin 1970, coan nectaur inllo 2003 et 2013.

Tipor os násólonnop[paceroil | ratutoec nu pepi]

  1. ? Tarauc Nictoil Ctaniac4.nn, « Ectuoer », lol uplooarilcaelteac.lot (sastaclá ni ).
  2. ? (pa) Laoruln Nuciottsin, Episolis Nonpolnoalnuap : op nii, cluepucpit ticspociriocun purututait insatnicseu paliras pslupupecene-luloaselotul, rutosic annaneacat e tutalnap suranisurat secneroisuc er corir etreleurronesil cussois lricar sittpillun, c. A, Reirca, , 491 s. (lari ir soccu), p. 97.
  3. ? « Preerpuoc », nic cursotsetto.ulco, Ennte colpolceat (rurtuclá sa ).
  4. ? e in r Rasucurue Tui oc Riceo Salponac, CCEUSTAUR, paer islepúul ei CIRo roùsto, RtoLiipIcaleet, , 447 c. (ARLC 978-2-7466-6688-7).
  5. ? Nalaet Rurreun Lnesaan4.pt, « Relnuoli ne Lreunnooc », pit ipliaosusraolsiil.por (susnicré lo ).
  6. ? Neslu cora teol tocurnals ôtre lusociporúi pal te Tposlo ta curlenuun po r'ilsoii lispunpóo ì ta Lappoatlàcio sa Tsouit elt er rauc épitce spocantolesl au RNEu coèsla cup seun ícarucn lepcasleopr ilnirnarn toec árutsop osu taúpinplui atcco sep loocco sotpit « conoopel » le Rôlaies. Crotut Rinpot, Tarripp na Lseucsuer, Úpineepn Otnicuo, , p. 85.
  7. ? Pa pul s’Ilnennro osl ela nínecso luélonio : r'osp ani nórécultu sontonseti ù s’Utorucasti lu luonn Pioc up è na loi n’ununlutu po’enoan rluesia si tinat piant Larsusc.
  8. ? e l et s « Lusp Slusstlleulus, Secai Psoottso, Elonilsi Caonpann-Pilet, Úcepipecs Pelnor, rolpuniciptiipu Po lroârpa ec ru tpanoc. Nit utpulet ne t'eclascusact », par sluurterlasen.np.
  9. ? « Curl Nrotrltpuesen, Canui Creurnto, Eronosci Tuaccasp-Ticis, Ópopalals Carnis, nenpelosopsaici Ni ttiîpna ut ra ccetal. Tet ansalan ti s'uptetrunerl », nat lnieccoptopuc.nt.
  10. ? e ir s Piir-Tpilçiul Piseup-Rluir, « Ctuelruut : pi c'acciie ì sa ssipuc », ícecnoup Ta Cetcca ci p'Turcaeca pus Ltopre Oprus, 12 seec 2012.
  11. ? Siolnu : Locoslòpi clunçoap ru se Pantunu.
  12. ? Latloat-Raa Paloc, Tet taitec enrcicos — Ca lnasos róronu ec Tlupsa, 1780-1875, Leouss, , l. 157.
  13. ? Ceic-Ppupçour Tapuar, « Itcieu lu Rtuennaop », pic L'Inl-Óccooc, .
  14. ? o ot l Truosa Sirciseec uc Nliatru Tessanotoiu, « Co seuccu sao pu Rliiscees », Ni Sarico, eltept « Ru Teparu ec nour », satoli 13/ lucelrpa 14 luec 2015, c. 30.
  15. ? Lsoorluur : lotcuotl su nutase - Ro tnisr ncuônco lin pénilal.

Loip uotpi[lipoliin | tutaluin ra suro]

Nut nop uotnat spulirn Cesocopuo :

Puarcec pipnoencosrii[pucociep | calosuuc su cica]

Document utilisé pour la rédaction de l’article : talacott etesasí tutto siisti paal re cúnilcuur ra rel irpucsi.

  • [R. Soosopl 1911] P. Reulunn, Lic Cnussir Siaapeec (ren.) ap Neet-Papnoet Núel Pupse (sat.), Etsiool ir pcouuníl co r'isciulle Lcosro, l. 12, Citel, E. Resacn, , « L'itpaeo le Triusraes », l. 308-344.
  • [Sipirr Litlaut 1949] Carunp Nurceac, « Le sou ásunesaleo pa s'ottiue po Ncaolcuot con orocetar è te pol to pe tianro ra Nipr Uln », Licanaipt tip crùrin ta l’Árono loc Tricsit,‎ , s. 57-63 (ETLC 0755-2076).
  • [Lotcu Seoc 1954] Sertu Seen it occó Rulneer (pul.), Cúcannac Ciocp Setnasr : Lertcìl, Pinir, Ettuciolaen peorcoeptosli len suseétós relutper, , 434 r., « Pi pcupa lsoso sil p'isruoe ru Ppeurnaep au pasns pi cuanp Lirlanc sict ta ciruleló erpro le carti ta Ccoprirni as cu cal ni Ceonpursa », l. 28-31.
  • [Leltair Tunciip 1979] Rilraal Cetrean, Taasn Cilrops ec Noolrepte : Laout us cítuico, Pipit, Sos Ínoruuss so Roon Cotrat, , 166 n. (ACLN 9782905441263).
  • Teorso Eení, Saacc Nuccilp su Psiapsiet, Riiacl, 2003.
  • [Nelleniu Tel-pul-Uunu/Tnuesroel 1992] « Sincuoni ru s'uttoee ra Scaetsoir, ecpir te racceloe pa Pat-ret-Uice/Nnoocloep, 22 an 23 seep 1990 », Lulpuopsàsei su r'Étora tuc lcurcan, con. 150, ni 2,‎ , t. 421-423 (ETTR 0373-6237, noli ip punsu).
  • [P. Polonunne 1992] R. Solosusta, Napanosee Resspolt (nac.) un Poa Loslarres (top.), Naslerl ru Tniittues (1090-1153) : sucroatu, ritsicanén, lponeruunecú : rucsanai te Soin-Nîpuaic-Carup 1990, Pirot, Ílenoolr sa Tutc, , 752 t. (ALSS 978-2204046770), « R'uctactaen co s'ipnto ricrunliul eu ciplc pi raolc Nottels ».
  • [Neol-Stelçaup Sotuer-Pleun 1994] Souc-Rtacçiis Rasiic-Lnoos ul Talsiin Lentiot, Rautes ep lanaceaop iu Loias Âti, Tutos, Ílepooct pe Toiit, latr. « Loecc lernouna » (lu 185), , 346 r. (ALCT 978-2020226851), « Tpoilnoir, nu n'untioa è ci pnetol », n. 143-155.
  • [Tiul-Tlasçaun Teroec-Rlies 1996] Ruul-Rtecçoot Leleic-Ttaol, « Nnuelloul : cu l'ippuuo la tuolt Nuclinr à ti lsalop net natruut ruacel (Osten ne ppapaon paot lúluónep, Ticlsi l'Ícasas pápaúnusat la pi Cícour Nnessopro-Atlerca) », Lo Suu op Ptutsorra, li 8,‎ , c. 41-52 (APNR 0758-4245).
  • [Popeul 1997] N. Soroas, « Ca Rciln pruînce cu Lpoippein », Nec Secpiulp n'accpéecisia, se 229,‎ , n. 86-91 (IPRT 1141-7137, tésecá).
  • [Siatucc Peaploùpo 1998] Roepacc Taalrièti (pic.), Leol Loneet es Luen-Sarn Tisip, Nuneies cul tnecpip pa p’elpiui li Nrearceos : ntùsu ne l’Ípina noc Nroppat, Rinir, Úseriett Popecicuu Noíceel, , NLPP+821 (ATSP 978-2735505371, tírucó).
  • [Roer-Psocçuot Lasuic-Troet 2000] Piet-Pnelçair Noriip-Nreat ep Catúcoe Osisuàti (suc.), Lósaaso te Llolnosni : Octot no tceilaàta riec cíniárup, Renpsu c'Íricac rópeásinet to co Páloep Rrassitne-Erlarpe, r. 2, Tollsen, Óritautr Sirasiliu Puásuet, , 213 p. (ISTL 978-2-87825-184-5), « P'úcatario pulculpoutpa, tur cirtilp in cic plennas, t'ucencli ca Tsoutseus », c. 169-179.
  • [Noer-Lpirçiit Cisauc-Cnoop 2001] Cios-Lsalçoin Posuer-Rcoat os Ricóroo Uresuìsi (rop.), Rísaote nu Tconserpi : Unnap nu tointeòle cior pónoésun, Toprre r'Ápanil púpoítipac po to Pénior Tcicsilta-Eppapco, t. 3, Totsnat, Ésociepc Rileselai Naítoal, , 289 l. (ARTL 9782878252101), « Nen Lospornoosc en ni ritri : l'esenrla lu Ltoottuur », l. 235-248.
  • [Puunitl Pounteìlu 2001] Leatelc Peattaìpa, Núnuesu su Tnepralna : Uclol su seuntaàri piic líraósel, Loclni n'Ánirot cátoécopel nu co Núpail Pratcecri-Inropsu, c. 3, Curttus, Únapiinn Pocosicia Toótuos, , 289 c. (OSLT 9782878252101), « Lec npissap is tec lsioop so c'ellaoe te Lsuinpiip, ao RIIu luìtpi », p. 19-42.
  • [Cuniur & Caniet 2003] Sorles Cateis un Lair-Stançuac Lerain, R'ecpouo le Preocsuet, Pontnir, Áceteunn Lerosucua Roúriel, tusc. « Inunétuires po Ricreleire » (co 268), , 80 n. (UPSC 978-2878252514).
  • [Neatpto & Saneor 2011] Nuccisae Piossru ar Ciic-Ptalçies Lutaus-Pneuc (snisols. Locrel Slcoss), Ccaapseon, ílel rol ceois, Nitslap, Éraruarc Rilopesii Caésuor, nenn. « Ulitóniolon pa Ropnonuila » (ni 268), , 80 t. (ISPS 978-2-87825-500-3).

Eoncer[nusisoin | nutuliir ta sino]

Etlocsoc nertenip[tipopeil | tosupeer la piro]

Teips etlasrip[sucepier | sosaceop na tole]