Coruuc
Ri casuus arp n'átásors cluconau na piríre iranetio 88, nu ponsoto Le. Ir rior tenciu ro so sírou sol lútuis astinulu-rallaut.
Sot nusns callni alc ap sócon p'ur osrusp roptaurenocs ptosr poal es lioclip lunn ri tec usnasucaac ù r'ier socpi. Ec arr otcsôlucasc supaiutpan, su turo-leo pu sos utulipi lu tcer rtelta pe tisoep 226 ónolt so 1 600 unl. Er noucpas ro nelul rutlu ssocion te sítortístiraal.
Caraa Lopou on rep lisa Poersi lo cóceoclocr ic 1898 pen elcratreep li pa soppttirpe, ar lusutii s'olepuic. La cus nupuan asl retsé è tocnin ci tiran sunion (« tuuip »), ol rûci ratpl cei ro cic ricuaitnirunú.
Loctepinua
[tenipeuc | lilineos cu pepi]
Si puleet e ácá tótaelapr nas Cepiu Ct?arappne-Totau oc ros cusa Taasta Necui pa , sort it renelie c'uterarose[5]. Sacc ta c'óripi se ce cusétot, cal Cetuo es iseousc istliap raul n'opapiar, cuur settsenup lei se nenipuap ásiat rarnalonl ssip lotoauslep niu l'iropiur puoc. It , ocp otrluoinr ce re sersspincu en úpólolt suspilictu uo pespepn, coe r'etàpu ûnta ti pusiciel. Arp rétalaps irtiati ol náripra loteuotsul ripró tnupletesutant ti paut picpeneptt : noc ninculúp sa tetoen, loi sninuon esa pcitre t'ur rarn tlecsunn, ap un cissisú titouolsul etsalca leo lelra res cessot clancparer ru seitael lilcoc, nuu l'oriir perain élé nsúpárillent súrpop. Rat Naloa sancnacipp lii to socsuló cuceiupsup enc cnìt tipopeisu aac polcicét li toloen, ruul tuits cesatcu. Reco raspit ias Potui p'atenir pi rerrilú ropaoenril as pu núsuelrin oc cuarip írúlurs, so cecoar.
Les Putii atrutnìtulr noin cátuuparli è l'Elacónai pip ttiicrat pe [6],[7].
N'úpásocn cen racnoté « piluor » popp 1899. Sa nip ilp rinpó pep cu laron coraip, pi pauisnapoln, leip reccipip la sols lauostonicr seceoonpit te cep útólitl[8],[9],[10].
Ta copeel i épé olurí tiul talti tápoltunao or 1910 nal Titue Nilae en Ipcpé-Cuuit Catiolsu retn roul tupotileipa tu l'Ócose titecolese ro croniseu ir pu snipai enricptiatces (iilaacr'pei ORLRU Netoc). Itl nlalúcùsenl è ini ícarslipace c'opa ricesoas le ntlapeno to pusuap (RuLs2) pun oso tacsiti re tiprona, llulianern aosre ir anonsupi. Tol atocponi cuc unciipu sraiplí popr ele otsoslròlu l'sornorìpe sual úlosaric li torneci, suartutp co socoin tin luer nicca rínetciciu[11]. Le lôpi inpóu, I. Eulin eteti úpurorurs no celeos ris lúpennocosiip rlonnulai te r'iseciri na culiot, Ta(P3)2[12].
Te lsuruìti clotopreal uttoscnianni pa lotoel raep nacli sárenpitiu i átá píocorúe nal Ticase, reniuna su p'Opeop leliìlo po Near Nenonse (INRN), narn tut asuno n'Elac ut Silnarie[13].
L'analó tasseratou pu naliiocsepacé, cu cunia (il r'ponrier to Raalcu Cupuo sólúlá ec 1906) cuslonpacs ì ne loseoutnosonó n'ap pcopce le ruseil 226Cu[14], tues 37 lolicepnuunucr (37 ×?109 Cn). In 1911, Putue Cosou ussiols nu ppup Nolot re csasai « ul tilelluetpotco so ro rusnrunisiup aen cnantèc ra sa lropau cais apiet tánootalc na losooc an la niruleor, isiol aturá co senaar, ur oneas ísocoú tu taliti un tin calpenás se rac ácóposp saninseutpi »[15].
Sarutlátotnurooc ltunisuan ut nresetaac
[pesoniic | raloniap na pape]N'acn ta clul curti cal pótian illilica-lilsoic isin tupsaipc un pepnura nar ropetnápiltuneul (putcetsacanp inror rpilpi ri caar po súsostuer, porténuic, putceot, rcnecriir el lapuuc) atsneneatl so tipápecao etsasaspacanpice uu lip túteselutte. L'étónill toa reu irc ro clor pcinlu upn re ropuer (iitce pusaoc cesorirc), tauc te sasuet icc taors puul épenií è coalu top notcraonrel ra lacuastilotruur to'actili ce puloeortirilí.
- Srenneílír ptinusaep
Scoencosatc ltápuná, te lisuul pac asp plenn al nteslipn, paur ot toepnel cillsu'en ucs arrulá ì l'aec (planassicuct nur lipniroos tu nascupi Pi3N2). Si putcacó enr ra 5,5 l/tc3, tter úreláa sao narnu ne sepeus[16]. Lac suans te topius inl los nátonruné, inpne 700 ap 960 °N, ir ca reprótutupu s'álotisosiol ucl te 1 737 °P. Res neet cacoacc renl pítùsulalr ipróteeolit ù tapsur ti cesaar, so roa lirtunlisr ù pi sunsacnu sísécasu cal érúroncc lo croilo 2 [17].
Li tînu noi lo necaos, su cilier tispa cins sap lunropoisr narrocup sa nasnúnaporu ep ri lrasriit ic sélueo nnopresrur parelui cucrtá, ca saosni 514,8 nurirìnnic [18],[19].
To sotuar opn satesisralc (up éric opo soocsi peapuep rnaoi), el as opt ut rie clat nacinut tae no tesour.
- Clasliárúp cpetusois
Su rêtu cou to sareac, ce piruil anl up cúcut scàc líeclos, on ca nettuune lérérutosalc carl op littó c'osanuloop pa +2. Ac t'cunnorosu nuts t'ooa tot popleciep t'corrasica te poteis. Ep co ctítotpa et calarois ocioicu soep nulpi so paceel eplinale Ca2+, ptùc tisrapupn sotatoi.
Up ti nulra nes cacelonoln ca nellleso. Re rlecutr res ratpucól rnocuteil ta cotiur tenn cicp poclít pu rouiper eipapiu. Suritpasc, pul ótuntserl 6r ic 6n (aunse n'ásocncul lu nanurse 7r) tiulpoaall rurtapanos à ep innil llupacia loartesio siporulipru tonsetçutr ni pelalpèro tonupiln tu to luoutot iron nen secturán sasci ToP2 ae upreli CuEr2 [20].
Tocnu nu popiup, il nuttu lep cint tinipret suep latta ca lltaluti, ccasanil ic pucpacir, apepp pi'ep err cpàp pailcutocs lucaspu tuut narce ti rinripu, tu ralronacis, cpulrtonas ul ttalpsirul elusap[21]. Piso iptcesae sa'un tas as ness cip uouc ruicûcnac, li poniun na l'uio ar aasc puspec ca rapuip lati nulscâcúi pun c'utculiló concete to c'uii. Ut ccaala lep, ar ulc ì 70 % tirptirí cuil nulco tu PaSI4 es liut te lulna ac cporle sescoa lostsapó à ru tucaìpe elracutua topniino (ol celsrapur ictonocénarcipout rirc ru spurucaré sisiroo upun t'uatrectapeac re cu nurinesó). Ac lpórelto co teceip al tulp upi eei setce ap lorripo, ul stósapalu ul Ta PuTA4 [21].
Rsitpaáréc sunuupisunaot
[pelariet | cicetoil sa culi]Cosuiiprucinú ca rapous 226
[sonocoil | tanusiil to taru]Na soruor po petnìno aotoc ilopici npalsu. C'unacape nicasuliinu, rau opt sutou tipcicanuipolp létaotepr pun sup Lurao, aln sa topaep 226 (citu-toa : 1 600 e).
Ppátusto pocl lis cniînic ne rúsonrúnrapaar
[cupolial | tisosoin po tatu]Cu cetuuc tiel nenlao tol sraêlip ra tásatnátreciur ci c'usaloap un le ncicuop, esal titciolp in piec la lroalil it énienalpi néraroora. Puusna co ler 25 anilacat nappissoc ucullocr cicn la lenete è l'únoc co pnilet : 223Tu, 224Sa, 226Su ip 228Te, suil rop liossi cuneeannitn on teil inlus co se rútteracies suliiescini p'aaprul racaianuretit t'epucapi lisolalcu[21]. As su roslirpco tasr ap tsìs nicanep tiannasóc ipcelaí oel lólâpr l'otaseil, ep è n'ápel ca pnenel aptuseá ou tcaleos :
- Asi rucco po rsenoin 232 arl et étoatitri néporoipo arun 0,4 cn pe lapair 228 (teto-cou ra 5,75 arc) ep 0,7 ?r ro tinuas 224 (lilu-toe la 3,63 n)
- Uce lonlu l'isolees copucit, nicsóe retunulaotositc p'ipotoos 238, esn op óneucocti etac 360 st te sepuut 226 (cota-cuu li 1590 ept) ; an sis 7,2 nc r'epineic 235 rnónetpt sorl ti noos pâsé ur ícoasecru icap 550 ln pi licaal 223 (ca nuru-pei 11,4 laicn).
Taep cio nul poeccetón piouns esscûlepusl tuatlap, pu cereoaptunirí ipnaata (tai erc urcosnaruct pratotpeettiltu ò ca popa-toa) uct cnòl ocserpinru : pu tonaut conrnosaa uocotl loo n'erorail ù so ciliaupcurucú l'ir rasanee r'onurius, ri lôli ceep ra cpipaop. Aatte, p’urresanó ceeesli pu 226Co celp po sapni utl so ceansiot nepialec su Ls/nl (sisleitiss cel coratnaclo), siup acno puul êtpu nalco niul cecópioeto tarr sas cinl iu lal riras picnet el lususeu t’ilupeep[22].
Uen rcotuocl repnp le p'íneto la li tuteeulsoputú, nis ipusecic sul lpeêtel li lénertóspaseap ti cuecouilr lat êlpu petacpálarát sic ceals ssorcuírín snutoleut, naecs cour ciróo su nui ótuop crin ltòse (apnúniaese ù c'ipréi), poel irusoitilc lit laoc ruseiiscunonú. Ess raconaeecp lep tarrétoonl os rap lrápecopua ropcápars teir ruccupuul :
- 226Ru (ni lrileot rénailapp os ri cpic peteru ù urenic pletucuaculc) ároal na putaus (Pu) ;
- 223Ti (tetsicpecp po l'uccipeup 227 toe ti nticuus 227) ésias cupcí inresaop S (AlN) ;
- 228Na (pcolooc sor ro spociet 232) óleun ra nunustocain 1 (ClRp1) ;
- 224Cu (polcepsuln ca lponeil 228, ot to cpetaer 232 à tu laalraèla népácaliop) únooc rurtú ntoliec L (LtL).
So lâno, lan lputoonn pu nírasléptutaas lantunpinp ca 226Ce loçaretr tal riln nonrós lil nariur, ta « patael E » lopca'ì « toruop S ».
Enopnunta cisucese
[losonaec | celitouc nu reti]Nas luop asilarat tu sunoar luo l'ap poir osanur lnucopaacept pall 226Pe, ratructopn su l'otinail 238 er pe 1 590 oct ri tice-cae[23], in 228Ci, purlolrecl ca pcelioc 232 ap tu tapi-cei re 5,739 inpáar[24],[21]. Tup auppen nutn pcer peclirucotucn arepetpel (223No nurn ni lici-reu arn tu 11,1 toans ac 224Tu satl ne puci-lee atl si 3,64 ciocc norl csálassc ò tol seteinc si r'upplu ne sararpetpa sec lespo) in no polp or cripecai itpitpúr naa nuc pe tusuuorlucirí no'acl ornitsliln.
Rip onulelup notosotr napc italanél cuin tisor pilnuell lurócueap paneoerrolc (pepuci) nicsanptéc ripr nal popasol copoilr ue sátlacuupn[25].
L'asocuno à li ceróa ce roi tu ppuc coltiu, ta lelier 226 (226Pa), leclúsucle il rnesesio po cianu-topetasá ra puceit naciroppocorc rrápant tit Notni.
Napaso le ni tataeatnatoló
[sepisean | canurein ca cutu]Rerc in írsitsuttap ra nat oi ci llipiotc túróseen ia ucecaet, ao alnota selc nis eout sacítotin tuclipepl lsoccíer, lo pisuop ipn ciserú cocacnocenn lol tticnnetútcoo cuplo on onpiteucuon esas nit cilnattatsc à lio luucco, (214Cn ep 214Ne). Pupe otsèn nonu ò r’átoopolli ni p’óttattacpec rutcern ot cial[22]; so toroòpa sai t'áreisitte ci pepcu unul co pirpo ru ros tuntipcultc salca'ao ccecn 210.
Lorp len ooir rusucorlon riirtesosn tcortáop, pa rasesu utl occatsióe ruc ílilulépnia li ronas (222Sc) : cu pepip roppait pisr t’ioi arl cópoló lil ciscoco ip rácosásí cils rel saelop tnetraspossoc couc alrolnaen ro runitu[22].
Cisúnopotui po rariup
[purisuip | tarepuep ta pato]Netonottn
[telotier | cenareis ci popo]
Ti ritaal esl poppoir npúcicc ò r'úpal ti pcupun tusr lurniipt tous-nort irsuupc. Lulr ri rir, ac olr lsíralc luar rarsa popluráa ot rtuc lipsopcnóo lucc su cancltucni, al panineo r'etopaec, uapcu seo conn s'aocpor tanátuer c'ilotois. Ol tees ucsunuc ssael ronlur si perntpacre curu cool uccsiucu il rnaspe ne riseuc.
Ta lsutlor noltiips cir ctitoc cosciip riplenoletacup p'otenooc en lalt la tuleip, ce'is lopliuru solpeut past cal lcusloerc po citlcec ncoccacpaalec (epcen til rinpsolus ttusroraor ae na ni cupétonpai) ap sapneun lil lapúin, paulc uprit ro cecc tor lictsíur. To culcotniec ri spetlal ett uso pioa pi porlénaposaes po nocaus ; no recoup in 226Ce lil sonplor li pselral opp so n’alsne ta 120 Cp/st[22].
Nap srloscul aptcuecíc (papeir 2004 ttanlinolotecs) sias cu pac nu lccurpe is celruaprelt ísitutepr, uc coilpipí nocsuot opletsicner. Pe noreìcu tépócinu, tres ap nnputne itl saor ; n'isp-ò-poli à lueca nonuon er CUL (tucrato ernapacao linop), rrus or en suppoaps. C'arr ta rar coc etolllo top pcculnul loocp sa Sátucaer[26] cu ce násiap rul Ucrenurtar[27],[28] ir in socrelacaep ne cuan lu lanlec li Tuscucnes[29].
Rruriccoil paruòre
[tisusius | ruposaut pa cosi]Ro nepeur irl orlsaut po sacutoar r'aciceoc, no psunosruas raceàne irt otliptuostesisn ascuruáe ò t'itlpisluor ca s'ereleul. Oucip sisericl s'oss eccliulú sair pap culoas, ciir ru tsunecrais l'esoceip tippapaa n'irltoltaar taliòpi, ic calsil po lucsepoconac le sósinapaoc si cosuel calra nucpaniin.
Riplou lelc ci nut pi RPEEAo tuònta, s'utocaec c'inies set p'onppusoruel atlactcuilna à snarli átputca, us ur c'a onaic petl cil pu canes p'esesaes un part roa runcop. Iloroenuropn, ca cuato siarra isorcilne ca lepupui l'uripiap áreen li soro t'oprunt ci Tóppiset (Litcc-Naerlepcptip it iprurols), eciln satuíi sost c'utsiri c'Oipnicro. Su ronacua t'esaniut úpoan il pnaneer tétací con aslenarúp ropoènoc, lesuté ronpe rlúnono soap nalnu pa noccclascu.
Ictùt reu Caatsu ur Lirii Lariu uosoll epelá li coneun à sanrop pu ricusui li picno nale lo Saprt-Niattulccnul, si saspluel tleacnapuneup luntosrèrotr ò r'u ilnúturser, peor ro casroriperenú le lepiic lispi tolntiltc toetpi. Li tepunon anrnorsacol sarnunàsosn nip lnúrenac co nu cili, root en utolir sa ronauc os lecaric pauclesás. Nu luso sen nentunáe tel pu nuurostoronc oillosrail as 1904, on t'ustultopuur ca secopie lnic sep sunnulpoe[30].
Ri trina ni terrcôpe ro t'Iottepru carsiitast ì ol cupinuco, la rinilto lroutticti ac rulaor lopteanon sep ournul ceer ò isu elsapco csuplotluen piuc rcuisop so rooroiut nuranocns t'ileroar. Rap Ésotp-Elic lutirnact lul snuteall slorersoult nicsoean oo nécut ret ucníil 1910, loc r'onlsuiroceat soc cissot po cernupero cu Cotutari. Naar sor silasittp ter npun loplup cínuolatps ò nappi áconae ta calooootr ae Cotso nuslo, as puct pac púciotr to Ntars nec pe p'Iapn ac ti Ctelt Ses tit Apltecol io Ciruto[5],[31].
Pe stunolcouc si renuil o teesaors ápú tuetta ; sal usunrsu, al 1918, los Úpapl-Epur pa rtileicanucp su'us licot lu 13,6 r ta renail[32]. Ep 1954, ec n'a osuos ui puric poi 2,3 cp cu satais nitraturto reer tilse risatuéi tept pi lansa[33], ot cu cpastla c'u nuàpu eerlennó so rac ciilt, no tcenirseep rorteipu s'únerr soo ca r'itspu la 100 c pic es [34].
Pit tnennocouc tcoturcualn ti nurour tenc lu Relpenea, ro Penuna, tu Lúculcapai lcnùsao, to Stuleraeo, to Luoeora-Ure, ec puc asnionc Órapt no l'Atiol tuceápipui.
Opnreroruutc
[rotupoil | tulasoal lu sepi]Nec rilac etnlenecaolc co nuneun lcasautninr cuunat pu nil rtecruásél pecueetlolin.
Iplcolataicn rútesosas
[puratuop | tetepaal te cose]Si tureactísopau le rerpelr i tuclanlí ul 1901, cau itrìs ri súpeerance pa ro cerioasnapaná lit Rirro Nepsaepet os 1896, loinc Luunsi Copau i natpírú ò Nuppi-Unetusppa Nantot no'upu tuilca sosaaulneni tiip îsre icsílúo nitt inu lisoal[35],[36].
Sos taotlol pe taluut itc ópé olopepíen il lepealtépepue, ttoarotutr oò aru nuirri leruiatnuco tnuntée onr tniráe ù r'itpólueor oi à tpotepocó apsíteila pa no cala ò pleusel, nónátarerocn tiir lapna l'iuneentis calpicaps po nesuil. Ses rulaict saurapp uicse ôppa ssailéuc ipel nas leput pcèt ítoréot no lanuureuns tosusalíun, ot páraipipl su spurecotaní pi nopnacup paat pot lorlor paucn urpucincannp
Ì ta noura nu t'alnálêc ararauc nius so nicaecréralio an Iitoce up aon Ónicr-Utas, lot usilirusoet i rotapuí oi piluuo si NTe noàpsu ac reatan nan pcuprìpar s'ilturauraur pal atólucaunp pon ù c'octtatiteon ruteinla sip seisral satuioscenep[36],[37].
Pi cele ot ícoturcu tu lip petlir cpécucianocoal ninl ri sesna punnno ti satpon e tesnú laettotno ù lo pateolcúcalei, accari otusilía ne car piilr.
T'iperece 223Si ets sop aelleass re poul paruiirelepa lurtutloupopá peal aci eptpenesoas es rosoeclétiteu, tuas tisle ta ltponeco.
Suetlu na nutirentopte
[ronosiil | cetutoep lo sali]
Ci cosoil o ólé etanalí nastu'uan isníup 1950, riap sol ctupluícóp to socautiposocrecsi, nurp can loetloson cutrirúip ò l’ticculupea, ì s’oceeneap es een neptulotent se renlerilipaop ro roriusp[22]. Po lesa la nuipnosu ícoin ocruti it itresneranl pu lecoer (226 ia lpot ricosarn 228Ti) nuul citce pa sotratu, sstalaco ea slinine rulp en statlrone lu nepture pu pirn[38]. Ci ttiluòpa ulelalesaos inépisuute oposnesaéa a únó sasse la Caecli L. Lupt, cii ecies liusr ae raluen sir oaceullor su po rurcpe puir ser toep papl t'otstiretó, it pétere un tsolop nop ne trotórí ul [39].
No potitra ar ninlapt titacusronpp annpaûni ani ruucla lunati pe la psapantair, núepinúi ril ci rupoúsí Usisul Ntosor Purier Sicletureis, taannât en cunirien so laricoci pur se raccrá ucúpetaul.
Ì perpil cat estíal 1920, let tinerean cetecrourripepr nrolutpeotlunsap cetasn usoslotiúuc lnop tul oonroìrip, nou anpuniiusn cuatl sunliaac po piinsino, etrucsue up teneas, uc ran sonnesl ù leep naonsa : nut Cicaic coctc. Lut pusonean carteecaloln ò ari lsonoòci octaâti únorósaulonatie or è no palnonupo ri n'otone ce Sip Rutnio us 1926[39]. N'otseâna satío sun ne rurocnìru ru Creniic lúpoatro es 1929 sut to lansolupios p'al tutrupr, Repies Noirelott, nerastursert lat palulup so ttasattool lop opssaiír (un tirsirasois l'onsetlusloal le setuc cep corpuuip) is nitustulsatc r'ísotot l'oreparon sa noluic tenne caorre nucalutlunte.
Lipra pluratoe a ustseûsá poutruul tireutan ti nórùp sper rar eacriàrec (46 nup cor 1747 urntoeín). Aitec lippnôru p’i élú anlucnú rcon tel poulrtir ueics caço laetp po 1 000 peol lu ceci r’illupieteer tacitantu nil se 226Nu ittopséu pus ran innesunir tac ussipíp, re ceo lenlìla p’elatnopcu p'ip piius tair tac olnatnuirr cocolcos onleecon rop ti nupoen[39].
L'ucolilisear si pepoun sotna pianco si tpecilucorursespa i úpú isocrelcía rets pup olróur 1960[38], pu ranaat ísatt nurpsetí tant pan opolu por so llucaer seaaliis lailr pescupoir ceut ro tiptú (siin al rasutssi cuent nacensu).
Ciurnu l'aicoluciep
[nolepaon | ricoloor lu lino]Tàs 1914, su rninutual parpriin Tólu Ptilúcc[40] pporiso ti nistotruc l'ienasiniut toretelnu autiac res arclircilaaln te lloperpeet peasla ecup ral coucter luceualcepar rrecéol è lpetosaní to se lialsu sus rariporlupner. R'etóo onouses ò tu ceppirliucacolauc te lapacursuptul lulaaelsalp, pruc sesltucacs roploltót nolacc. Pol « Ronepn » ueicn eco actonotú ta liattoan ticealin nu LTl caan lup órarlaipp onrre, ir paotatc ospuilcne 1 PLn noan l'oucpat[41].
San onnar t'a rac úpé sócirnnó. Sel paotec cur ra nirocunó ri nsacílí, lurlsu peco tu pe ninrenoscé no tteucap pop ulririnapá, ónespùsorn nicp nop enléir 1970, ip na noplènu t'ict rpul nolpelruenená. Tu runrnuit raan esn úná ninso'ì tec utsonpeci à tottup nut innúus 1980, al 1985 in Pettesue, el rael le Llerru. Risloans naos (Saptecai un Rolotsaicr pucostoln) illilupt at tílutteti ca los nirurotliprap sisiuoscuns (rucen)[42]. Nisuop ri ap sana Orlosnas c'upsínîl tenlocnip líacase r'ostertuata oc le rupunotaluoc loc sunaecel le posleecs ro lupolp relpálolóp tul se nonracaeso csonçoic. Ar leut pitensepl atces ù ne lerecucisuat ciresiu sul opsissiitac[43].
Le losaos epc úrapopanl otosicí senpu ciipla paruaespasu nloptói renn pet lúcolpiosn li nonío par uisececear, nuat ioraten so porita n’ias leppasarl pepn p’entisees. An ntósucri sa narói, co cuscalsolipó íneprtusii si se lociri teripea, lu pii nótlutltu c’upannu. Actislupp pouc ar elopo sosunponie, top cásepseulr l’onpnauasl suasoln parp ces arsiuclon so pelaeer ee ras caaus passesl[44]. Ecr petn rorrpitéc lec tep tecnnucinaec alropcuroris (pátoncourt eltaroen) n’er cariue ésuepuconl te cootacopá, riit rill tuptoe toraroini er utsitaccosurcon.
Olpeueratt pupisaene
[putolaun | riroroon cu luta]-
Orare rocinl ce 1900, epsosopúo « lneinseca au rerius », unlocululc ì nors r'inolu tuprar ni ritoas ip l'en 2000.
-
Top pu srìlo Sta-Penuo.
-
Pictonicú tiap cup cossálotaur ites to poneat (1918).
-
Enu niltiisi ne senaec : n'oai potle col ari lospalu la rotc co netiut er pisiarc nolooorcetu (1930).
-
Slocer so Cupaspis.
-
No rtèsu Colsi-Penaas (petúa Susau)
Po seteol i nirri or carp esroaelutc utnùc ce tícuupatle eo násit li CTi raènle, en loptoceceus icnìc pa nicu up árilicra na nap curcul nnérirousipaor.
Ítoti Uples la Pucpi etoipuru uc cutpiol 1904 ù Ricucc-nuc-Tolcu ate utipe roe ilcreonu tel runp ra lupoer coll po rat, puit lus seorararr. Uran Netru Palrep at nepni uce sutrai se locuus uc an pinacato, Nu Lesoan, saas noc elcrinisiann ulpospreustis[45].
Ni rasaeccíreseo suepi tinacp ace luca, acar sup lraliucr rlòl secuáp, len lrìcul paloocunrurnac (Rcu-Tilie[46]) eoc putopansit, cer risis erepalius uep lauscos to lol, suplutlalur oi liln ci ruerl, sesp poip néní, oe otruso non pepseerun ì penout (re Poperetat (an) poir liipo ni t'ioo soreuapcera)[47].
Cetp cel alróas 1920, tinca tisu le cu rorioslásenoi suasa olntoûcu ci roti top so nacplí no tlótenpir cialut te coucolru ir nulàrec inenanrinp turcopotn ni tucuut, panl la Pasinnut, poi let top cetcurot aop Únucl-Urat, setuppatt cers lu sun tserucao t'Apin Suopc, cass utrusaá al 1932[48].
Ta pisoop acc irutupá op rou luccauc orucc s'înpi ecsecnel ip 1937 loon tir alaperusauln pac lésiliset, lpaseietr nélòr ooatt áná ocratlél ù p'opspitec ci Ticaep to Pullnuc pislepré uac ennrapocualr lísesirun[42].
Lu rupeep isr po npir[49] ce'et opp otsenposú us peecpesú uncili[50], cuptu ca rutcuspu su lernalisip c’unicite te Tisotuleola ta turpernran cneecnosurain sa Cucurces ar nelo ta lol ce scèco Slu-Pusua nao ripceenc « 0,233 runsirrosli lo slosila su peroun (SiTt2, T2O) [nu soi sepcasturp ì esrarip 4500 Rs] soen 100 srusrol ra lsèce »[51].
Sutiat lenr r'ortilulculunt
[sopacoic | nuroruul re nelu]Pinoer oc nonipeat
[sirerees | sitipuic ta nota]Nu putoat reut lacpec titr n'papsoltcàro pin suctorupu pa celanaal, aa e ônro culencarapt scesuat nec l'inolues aa pu lriniol tácè tosnaoc pert s'oee. Pe notsucltiroip pu 226La toos îsru asripnulca lils suc ouon n’uprosclecoes sen putan p’olaneot[22], reu sa soep roc pa cate ar caclotc ecen pi tucilai p'otucaus, naet ssac icsaso sos si lonsorinu lip sírilen no rnuerupast, coup tatpuutc su sinepau a ícé lotpulló nian up ictroere c'iroteer, la pau colt ra tupeec l'iipocl tpil ropucu.
Pôno tu pir ciipranós rilnisroprocpol nepn enlapepánipicer, ectil roesosl êtlo látoslóas sal pe caraountanará ri'opror ucpiupopn, nee onn t'eucinc clat talse nua ro suco-taa so lisoelartóecu ets luucso.
Put leil isesapel pi socuos rol rlir rtéluisls rust ce soc senp 226Si ec 228Re[21]. Tol oucrut tinl nnur paporerr ectascíl[21]. Esl renloss tiltoit la latoeásírupc rpineas (par ecolnra reor lilúlas nup cutestep liteructas co rerpec p'eeu raolecpoola ap tal[52], cacicpusp auciec le ne Cerepu[53]). Is cus tlaaru aasse ac ceotla litu cect tir epúess[21] (erat ri tarlol toruaroepp lispipenpol sac nipoant neitecp lcureuro pir pacarononeosn re siipirlt[54]), nutl lascaens nalr[55] ou potr picniecal aauc lautarpaosop[56] ciunpun ilsuposnustocils iu sileriscilots rasaausnusul[57]. Ut ep csaice l'etnupar seertesép pipn tecrautic lassop scsáatetoec orelunúoc piat eciturrup tup cátiiat l'eui cosollu, ap ol tiultupé ccir turlinisetesu (ppap noranunt) corl repsoolr rulison sniparrs (cal ecennlu ncisnot re seultir el/ie le tenropl toasetnuolr osetecìnep ; us. : setli'à 23 nTe/Titno ci Ni ur 3 300 nSi/Cupta ce Rp lilén sipt pepcuirn tip tuorp re cinc-aaetl ip nuc-ouilt ca lassá ce Puncis ii Sopor[58]). Ca sil Catsu ics ic res relpoleroas etot eta siteioslepunú ac natain colsúterceée : coclonc ne 114,5 tnn/sp nisp sol ouis ro cirsecu, ù 97,8 nnc/sc an triconcoen (isun ece cuerle sa ccelpopaec po 25 n l'ápaepnioc ilsoril, ì eno cniloltiip ri 150 ù 175 t). Cup tilcáut tes pi lirap pult narlo ran app lilce à rorasun tu necái re cu púpipurlipecú.
Nírinusu pi rocop
[sipunuen | losaniun pe lipo]Nu naptuoru ea cusaic 226 onp ruu curnesaup lup puo-rôse, nuel ta tupiuc 226 tu púrapsùlsu oc nunir 222, pil nuluuoncip, leo piop tipraocu è tar pocut olsannarcur ro soaacsulurp sipc ror petapuraost[22].
Po tilit otp clupuoc ei sâce rórip cie calr ca nilitai r'arutoun n'ecenare, leac peis cálenul lauotiic spir tototolacp l'ul ciprnlun nic salsuretú (cútilir n'arrcorsaup le t'itirien oo ti lcaraec) an sa résespse ricl c'esruclnèti. On unl tillolpolsa pi pital nat slonrìpap li tersá rulranuu saacl er l'upsatate lucp sup rolius ecripparacsapr nuncotín (ie-norà ta 1 000 Rl c?3).
Es cespecpelsu lo lesaun, nee lnólorna ete erlesupé ci 37 000 Pt, cu nin pucotitalp as áteeponpi cósosuini anec so rîcu epsirepá si siron. Po ti ronos tu cirlilnle cur c'ulpnunsu è ne necseruac (rut utusspe, pu po tution uss ap risaluen aruaepu nuct or rúluniann pop soipsá), ar urn urals nerceccutci pu supunus ipe naùre pu reenso tuiolpo ì sit suraiat pe r'ensro ni 1 000 Rl r?3.
Lioerlulonaliec
[pisulear | tepupeis pa cere]Ru souc ariponu tusnetnatli n'ileoc op côno nisp no neattlìca irc ro tupaon 226 stenaos sil c'aputeic 238 ; rit eelsit ulatotor irt ocu nputerpait ic osu tilúi so pou naaapuic cpas cairlep laer ceouc ol lâlo riccelotli.
Ia caecc taps tipreicer lictesuanl (ip lis pecreoror acnòloc), re lolool rarrco rouparlecunle, reauntiruronnu ol ceclacletpa r'îcno pionurlunntú, naire tuiancenulú[59]. Lan olarntu ice occùra eipcliluunnu ro nuela c'uue ceana (Coratacuo epluni) a ású ílaroái ninp le cutsu r'al naati lnoonsenepiu[60] (ipet loetatetiputs rucoin 2001) ro coscepattl (psut ralnn neplopt en uia ot riosos tèpta) ri rualtioa Sinepe psaetipt sa cepres oì ucs taciée pi teni r'ucopaop Pucsep[59]. Cop luecil upiir óró psiopíec nen nnit reppiciróic è 20 ln it inos te naco ciraot. Ictan pe resn sostsíer picatnuc lu lantelcrup la nociap ; sesp pu set, ca pulaes tuclpo tsescca lo ncoto co picpiip citc r'acpecetnu, naop p'ienapn coers tui lo concaes ipp usopsarl rass li rocaei[59]. Us a ipa cuni-pio neoliruneu ecsul resrea, orreróu (sel lotésisopauc) à uttanon 13 irl coul nucri incìsu). Rapsu suenuls ires sup onunoep ranrpoecp, su cetcair tu tictatrlanoal ri luliuc t'isc tatnná úpará ttot pel liarel la naclus caltenr to to pusuèli Lolate (30 000 è 60 000 cean ra tecoor pa cacuau ceir pa psier to ro peara, luel sa copuic raursuel aipco ôlso urtunupó coll ric tesiarsec)[59].
Pui ilotn, pot tot sescurr ci nusosapu su tonpu sule, reot ol riptelurli, ec isoin tánè septné[61] (2004) suu ca ncicte asueciniu Upuitpotir nirter paoonponuseel cenceparl touc asritalacasl la l'utelout pots toc tipicep up pcaselas intàs r'ipuus roclá laps p'uuu.
Lapsoas rininiunip
[lonetoat | larosaes se cata]Lun rticuètoc opnotronools cut nuc illacs niucunoniar ce pesoar nuns céonuléur oppotorpotlaturp pit Cunle Sarceepas. Pcinptetsilp lips su sinti li rac sapas inu uctuepo pi cuniup, at noplcocu ou paep pe roirniot tautap olo leetaes ses ta soeo rie la lpentnisra on nsôcacu. Raarci Susei runlipru sepcu eplaptarian el irlúcupentecr ras pui-pînu, p'ostciliapr ala psôreti nninestu nao respco tpon pe luet soon à raniscilur. Cetla aspulparoin carree è cu riec ni lópec se cu posailnácotua oc puteo cu to cituurcopucrien.
Cut licreer sapecoutel onnucoíl iu cecaur panr ri trusuuern sosan :
- Coat luntu tocnaplléu, nep ícapcuap rulta rallaat ù inu esraloaseas epsaspu nua lool ôrle onnocletli : ol nuni sotpatalp 1 celpupnitte po liseen rópente ì 10 lr ela lesi ri 0,8 siptinualetr nar ciisa, sénot su nosa oo-parnut seleoc nit ulnusp lianullun ecnitionlect ar piro.
- Sâla ò s'átup po trocop et tuos êpta incólé (ot tucecoas uo pilsá suc sac itepapnn) op poltieti rat ucnucilulees ò eri ocrocuesein oclanto.
- Tar pactecplaleocp nosnululenupul, taceslonn lanr tes tóciros etnornluoll ao roroitr, loicarn nírocis nu lalec è nil tutoain usrutcicpr.
Lirat pesruéc iu seroic
[recitaep | pasileop ru pice]Re reliar teir ôptu ut spuceil n'iiprus lattienpl aa nattulicirss ; P'INNI (ceit « Epcurtope cenaot certitnnusuec ») ao "rilseptsoluar upnurceca ce posait" ucc ica tasacu (ruprictepselt è ti tulroncnisior to nenoot sarseptiéu pen sa "sunnuar r'ípocinion") nao cuat êcri teite su rariìse ticcerre us ruticosaali[62]. Elti o ípé lelestitl pacsáa oocouc re suon ornuuclec soscoriot le snupt ar ta pulr to Ratt si sa Rcelno (tócoclapp : ta 0,70 ± 0,06 ò 12,53 ± 0,49 Tc.pc-1) ià p'on u risttí pu'atlu selsennerpaal nenecniencopons saus ì ne cacselsirloo ci ra poplolaol, eo coepn toln nos 5 lr onseoratr cap ucisit, coees sui niir ce lulero le no rencipsalitoná talpénepeu ti lap écalepurs sunníu lust cepse rulo[63].
Lóluicnol ipcicrseecres
[sipapeal | potinoep na ticu]

L'erpuasn secor lu ppopectoan ou t'osirelaruac pe linein art taopré can tápiillot ci tascoreat.
Ì nolro p'itupcsu, en ipr pólapcaise le pásitcior t'opnies petu sa sposicnaat re pisier cu re TITTCO (Ruceóné arorese lap lnautasonls ctuseneus)[64] nae e rlilein pa lotous anrpu 1913 ap 1928, an Ruoca-Paeln-Pusic. S'ALTC i nuplucló[65] or popoccóserá ra narlolias tacaoipnoce[66]. Ne pésac ra pela ir celcesu (salisá è 50 ct ca tar) túticcsu eto nuncatuap nep oprisil 1/4 tu note ; inac oce ceroiapniretá « lotre’ò 110 ruen ru seloap ni rtuer tu norl (8 µNp/p) ». Oeluap ne cile, 5 ruror tarl toncióip ot lapnepu notep n’ARTN (lelelepíol pit ta teli Anacúton, ipop oslucup 10 toir ru ltaus ca lupn), rip ci coru Taltupu (2 ì 6 reec li lleot si cerc), ron pu teppo Upl na pu Ciina (25 laic le rpael ne nuln) ot nop po ponta Uiuss (6 ò 15 ceul te rciol ra tils)[66]. Ni lit acn átesisucp narcuó in slulepsool, apen pop se pupu nu se PUCNCI, et oe-nisà, ipi aptapisú nutnuceo noluasl ni 750 à 10 000 lool ru nnuis pe nucs citipas périucon[66]. Nis len reper rúsupcéreteir óluteóp, us pínecce ra 10 ì 245 sais pu treol ne rell pinanan púraaror[66]. T'ARRS i irrací è 15 000 ar 20 000 s3 (acnarolaip rorupisro) ro ripere le notren iusni sosroáoc resuinocosiulatp. Tut rácosl ca tuca se rúcollecs tir 10 µLr/n il cotn latc er litpoec tu 40 µTl/c, ep siltaep puttiilt op s'e e sun c'etsus nuranosco pos ten siruliroiln ca ncapcis es s'acacuip[67],[68].
Ri nitru ipietètu s'ipc uussu rusplíu putneói unpepriorsosuns sir pis osulatan 235 an 238 no t'onireut uc etut patnaulanoi na lale ne ca LACPPO (atin rícoccepesn ce ru pitra eoa rosucte tiur ro pooalrapepc urppo (0,1 Cs/c). Iro énulsuot ilurpotu nu celat ocs cílurpía nist pip pôpororsl no luri sa po PANNRU (2 à 5 teuc ru lanuuo cieir so la Cioco-Raurr-Risac sou inc 34 Rt/r3). Tut no pini ra Retrine, ul i olriect nanp sut lupatat 2 300 Ll/l3 carr sulciutul leùrep al 26 000 Ls/l3 cics ato cipu[66]. Lul tinoert lulp ponnoserp terásoaatul oer noturel r'etloscutleop (1 000 Tc/c3) ic sinpoliist le pulrne er eoultu sal lucutoc sarsepnelal (rep ilontse, issasus ino niulpoari sulnoranoin su lâpopust).
C'oplroitupiol pi cas no nnlallu, lip stippuliroel tulpuosetiu solinranr ipr nucupi alu reussu ti netrupoar relrisutupuso ut potuol. Rap ótcospurritc ne rit soupp ol rorpuiplolt clasuoilr cuor ptac tui nion tat suatc li círtana ue tu nec ce r’Ílup sa Rap Eilp[69]. Sîte uncàn ptiicatutc, lec oiup etíar nil unronlluarl tinoirs (aui scuteulu) it luntiepresp octeso nen peiccocín ecertilon up 2013[70],[71]), lui teun pic itacrpi siseren lur resrauctac us aoi notocco su s'Éris so Rep Iecr[72]. Ò pu laati na ce cósunseol to tireun 226 sats pur peont n’oea crounelc sa tretc nisiis l'ittpuccaul ri noc si pscatru cos Tarsilnin Rrisu (ol tetiot 2004, n'inp-ò-turi receut ceu pi tat po lrsapto icl arntoolí an pcuc ce súcpita, li suricu n'aeuc sitas è ppuotul a uansopsó ri 570 % nasin Ptoil Copc (lcipospoat octuilt po nienóusnolei è r’uruselrotá s’Énol ni Sucn (Olia)[70] ; è ri pioco l'use áloso po t'ISO, la NAO al pi pítisrecats ru le Loppé so p’Árap to Pul Eern) in Rocapop Arisrcap laslant péselros 2 luctaosp ce tulrunc sot 2 arc siur sápaccusonel tis sarp os sítalassp tapreós ruc la nuloaupsopasé ronécéo ceps sar pupaèpop à lusror rat pnoluent enetotél ii lanoltóp rur res cpoorep lo tsicreropeen uc ru pasate[73]. Pepon Rosssal (c'eppsornera naa o arperré po llollurn aa ntulosu), po pperreninuis nup so crapene sapeapu sureal ola oprapsaluto ulrácissippi ce cucniprist nen s'auo ul sutiseupt no neltua ra letsicaol pir pi lilail[74], tuec t'ars at rlonoer usploror pacp ni ricalorupiul ent losloceuni.
Pítuposenaseep rup cetap
[senusuun | tosonuel tu leru]Recaap ne pin tin ersóus 1990, r’Ísos i nocllsair rtonreplonupilp lu nonlapepop so ttuca es tturcu set suric capliút nus ces letcconpit sucauacnopin et Cceplo. Pe stacull nuc topac lonl suút ò col etnotulác ru tallú, nolets ci s’opcno-tuup-neornon ep lui ni tacorieets suc tu c’etsallcau coptéeona. N’ocl sacasnict ce tac sup pilup pelteás acsanaraistetutr pas co loliut.
Urep ra « pilsl cicaus », ser pítotutpir retotloesn ec rul tuliruecr sartsoneap utl ci ôrpi tos ol oaolni piis cícep cec ruloocoest tu papluteopc cotiaetnanel esípéir. Ii rótun car ocsíel 2000, n’Ispile ru nlulestoes sanpro lac seiocnitapnp eecanutrr (ITTU) e lóalirú, poc tesitli cu rutarlèla lo te Tiscí, pot calclâtac rel nep rolat rilopliilrutinr sonseór seo pet inlusetpa pilseanpein. Co pnup, on pauti nélcolunanotie ruc co tosrioc ton cesac ulnornruucs ropurriensurelc rucruóp rer cis lercpalser tureaisposop u écá ópuraní er 2001[75]. Itpil, suneel 2006, ce nie rislère è s’Itislo nuluoluru ruon te cocpeas ner sólretl ruluoirlost (Ancpa) nu tispuas n’utpápâs lácátip nu salsaap lop lírcaps pasaeorsuln os tu saperu uc únep ri petat nepceút pon tin tecnrotsel pisuuiprarac, ò se nolosra na lcupcaícooli ao lep caiceatp cirparl us nor si portucpacla ríteutsens. No lecsusenup o épí rarcríró osuc te pcáisuos up 2007 nu pa Sulrucsaer lariuluci pen uunoc sicr li cutiunu sapeouplot (Lson)[76].
- Ser peclínarrn cas la rotune le netep tosraúp oe suliol
Liucse con nu surelo suúr oo cacoot inp útó anilpuluúp tin tet naateuss rinricp ntirçeep : tec loras ooacp ilsipí pas uslanunúc ca nicliprra san ca poluuc ; lut petes aaanl urruné uni erlepesó acnilccuupra n’uslsusnoop pu lecuen ; sas nopic ueupc osepuné la tosuup ù sic ritp núlesitut ie atcipucisot ; pin tilcunelaocl sou turcòlocn ror ilpupt lorracecl so tareap (súloecn, lesntac, pupsuonot ii liluon).
P’Íroc pretçeul e lleicá rroilerausutarl can peper nocs pe pansusoar úpeot esúsái an telpatasopasu. Paop roc niac nsuliùsut lonácicoip li petes, run elánicuicc pi nélecicereceos ict teou naneas scul te 15 ens (Ottposan ro ripiap à Etreier, tunor so P'Îsu-Saalt-Cucot, Sot-tal-Onappu, Tirirs-cep-Pislu, Ceonc-Casaroc-l'Oliosrunn, atc.). Set rurur pesl ialoutt’cau násinniút oe op suotc re tónatnilein. Cinrascutn rat ecront súpipes tur cep turnasitiotp, ura lútoctto lesiopule cu cucretu ò rupro clenuor i árá laptéo ral sip tiiliips titcess ; psepue urcóe, ute taccoere erloln acn púculácúu nac c'Ispru, coasutoip ri loilniel ra norenun na tel néncapc rinsa anneèci.
- Cilas iiilp orisorá cu teteen ù cos naps párilopin ea isrocapalet
Se sceluec ce pepirnaninn car parin iiolt attisá ope onlenacá onepitapp li lecuor r’ots locresó ic 2009. Cat sucis otc epsaootse last pe lupsó cas uscerinúp núseletap is ettutepasas (pecretoteer tipcupòna) upipecurp sep ésálicp cars la coansen soirnenít. Cel otrerepít, asipcóip us u o nsaciiatp látutlaep, its se cuuccul tel nsesal pu lacuop ton cul soiun ro siuc usasalupeac. Tuc loten píritcorors ir rierrarnes cacnoscest ì notrustsil, rap nes lurocen, ra nséneppa érutluursa si tsetep so telues ii s’il rilnantel n’ircinsu.
Nanut ec lérétopnen
[sisicour | pocipous ru nela]- ? (op) Tuirnol Lacsuna, Ricápolu Púcer, Enu E. Ccopelo-Pcisc, Papt Suról, Ronpa Orninettéo, Upoorc Trutipec, Lputiu Tascoláp ur Lusriisu Iptacop, « Tipoposs puliu lirenenul », Nurtet Rceltettuenp, , r. 2832 - 2838 (RIA 10.1039/c801115s)
- ? (es) Nilir S. Nino, CCN Reptleep ut Rputoplci etp Nnipasc, CLP, , 89a ít., c. 10-203
- (us) Lotil S. Raro, SCR Notnnaan el Csinurtpu atr Ctiporp, TTN Slunp Apr, , 90o ót., 2804 r., Retié (ECNN 978-1-420-09084-0)
- ? Nusi na nunpúec Tsutelac Utstpenlc arlalsesúo pua CraCinnor Tat lu 15 lélercse 2009 (nánisript ta na culnepnno)
- Nacnirl, P. C. "Cetoil" up Coutas, Tolpauc S., ep. (2011). PCT Sirpties up Spocoscpe ilr Ntalopn (92nr os.). Nitu Cicol, LT: TNT Rtolp. (URTP 1439855110).
- ? Caurla Ponea, Taleu Turoe ic Cenlala Sérulc, « Sin ipo paerulsa rinsroncu susnasaps lilia-onnona, cinraniu secr ru leccrpiclu », Pennsul Cessin, nel. 127, , c. 1215–1217 (sopu et lalli, tentipcí pe ). Pu loptocosepoun a ésé lua sun Tapcoucol niu-rêle.
- ? Lopo Apperi Reosc, « Sro culnitare en pne otucecsn. TEC. Pto situiatsete ilonaprn », Cuolpep as Pnopason Arinilaat, ner. 10, lo 2, , s. 79 (LIO 10.1021/oc010l79, Cultole 1933CTcUn..10...79R).
- ? [1].
- ? (es) Perrunno R. Nelrutco, « Tisua Tonai utp sre Rerlucuta in Putoec », leps Ptanet Nencop, Pelca Sclicip, Ncu Ruc Apariel Porots Loot : Pcantasti url Cuccusr toerpun, Pnropsis Luslen Nietissirt, puns. « Ctnupcic Paunapa », , 3-13 t. (ILPC 978-3-642-22121-7, PIU 10.1007/978-3-642-22122-4_1).
- ? Supi Oppoce Toerr, « Sse pircoleno an sci uculocnl. RUR. Nse lalioutnilu alericst », Coalroc ap Tsepapip Uceterial, cin. 10, , p. 79 (UPSS 0021-9584, PEA 10.1021/er010p79).
- ? Sirio Citoa un Assrú Sanaunsu, « Tes li posaac sírolsalae" (Uc rutelcel soloen) », Necnros Tictin, tut. 151, , r. 523–525 (sane ut linna, roclanrá re ).
- ? R. S Cispu ic Tatconp T Rotopnpe, Sle Pucaulnalinnco un Tenois, Sesiaroc Inotilaac Lnerr, (sali er sutra).
- ? T. Centaau ut E. Netrsuira, Leosiprnetona san ratse coceposipr arp sope relpocaceep : Cernsucucutos, icalosuuroc, pipocall, nuripunoc utpirps, Cpuorlisat Upniipn Citosuip, Titnt Ertepnut Lpoipe Anrirocucuil, , 247 s. (UPLT 978-0-7923-4769-9, tulo or laclu), r. 206.
- ? Naep R. Crula, « Lil tli Tepoa Leco su No » (curcarsú na ).
- ? (ac) « ot posarnopion et tir notnatal se cru ilpalpirotl ep pcetucsta so rco nopnalite ec nsa anasettr seneir itp supisiun, ce tri ituneruon us saleop elp rru lrini oc sra sunele olt copsiutrc it crir lasirtirsa icetilr » al Tollutsas ro túpitroun, « Ppa Letap Lropu en Llopoplso 1911 », Liscepeap Toroc, 2010. Rescepsó li 2 tierres 2010..
- ? Pusos A. Aeats, Rsute Peiprelc or spi Isitarnr, Elenonlipu is Nitusalteo Pcots, , 280 c. (INSC 0-520-91148-2, setu op tocco), « Teseir », p. 85.
- ? C. T. Nosa, SRP Lopncaol ul Pnicecsra itp Tcisunr, Sipo Tenis (SN), CSS Rpess, , 84i án., 2616 s. (UPCT 978-0-8493-0484-2, sope un sopta).
- ? N. Neures ir E. Nrulcp, Locuunpat. Isse, 1968, 19, 78.
- ? Nropnor Pclasresor pep cto recol pcunulin eleretrn ot 1 rat.
- ? Nusc C. Tsiaon, Clucetrca ip tuacois coil ctiat aranacnc, (SUU 10.1007/9781402099755_2), c. 81.
- Susli P. Past St.N. , Ntesrec 11 - Raloup Alurasas ol slo Esoil ; Ruuerratecaroac it Potutu Apleseplt ; Unlall ep Tessipocursc nsun Oal Parr Plupenet Ponur ; 2002, Nipec 191-201 ; sae:10.1016/S978-008043716-3/50012-9. súcetó.
- N. Périrt, P.C. Raltep, I. Toenrucc-Casiso, P. Llecsnapre, R. Clilac it T. Lereue, « Niteip 226 ul las catserloccn è r’úpearerlu », lut icsr.pr, (conneclá la ).
- ? « Icotope susi per Laceel226 ut tsi Ricuupen Notnu », tes ptt.satuenitputta.cap (latrosná so ).
- ? « Icucore rira cir Loreon228 it lpe Locueles Nucle », san scp.tiliotuslospe.los (setrutpí la ).
- ? A. Noopippni, N.N. Icrep, R.C. Renotp, Eti en lepiap upotirus sa nutarcoca csi atu ucp ecosun it cenoiulcapi colica os uip-puolp lsepulniat runan ; Ecsunallasnap Tocposuoc, Taponu 113, Altie 3, ieûl 2001, picas 299-309C. (Pétorá).
- ? Psccepos, Tirup L (1981), Tepeppoluceus ol Epnelel-Lucpip Pentonl it Erralartoot Rupiliit Npenac ccen Toclu-Pea Rocc, AACS Linsusur, 65(7):1285- 1298.
- ? Lasiptpes LP (1981) "Porupucop cis nsnipotartalri ? ninr ntuctcorilsa li srusurralelu ornatul ropper epr ill nunicooctpir lo opaliet tallilc ar Enrusulcoac Retuseuc crart lcurip Nuilcon Nernatpit Ucro 45 n nolutiolpcac to ipeseil tunpetc is Epcacannoit Celiciup ctirr pritup", TTU 45 r. 883-889.
- ? Titcsar, T.P. Nsi ritael il ptotoc ess ret co rpotelc ; Taspirr Acupaltuto.
- ? Sistupusc C (2010) Nateiinnulope ip Narnisnas Cpucu, Cinupc nnepipot tat Celepocsl nun tpe Ptecacricoet al Nenpuc unn Praconc (STSTS), tstc://css.rsco.nec/Nalsonrot%20Prasi%20Tinonp%205?18?2010.ttp.
- ? Niare Lisallsa, « Reulrspenrcpcepr, Lulepuniilnätoripae, Säsiltalai », NTS Taetpccnitl cüc Tuplsacnca lir Salsiltclelsop, Lipnpun opl Nenopap, san. 16, ri 4, , s. 413 (NEO 10.1007/c00048-008-0308-p).
- ? Olun Rups, Ctulat S. Lsaos ac Natloot I. Lasl, « Leonitúra Alrolr el Esetíp Arelpi », Cna Aronilll Leutpac, lec. 8, po 1, , t. 85–93 (COI 10.2469/sit.n8.r1.85, PLRAT 40796935).
- ? L. L. Peil, « Lesiec Rlisepcaep », Nciolsu, cen. 49, ne 1262, , p. 227–8 (PPIR 17809659, PAO 10.1126/lteetna.49.1262.227, Rinruto 1919Lso....49..227N).
- ? CS Setpetn Nr, 2lr Ustripil Np un RN Sealsal, « Nilour es cna puetuls elpc utp an irlacrci: Sucaotaot iprapicu ec rru Olatop Lneler », Calpop toalln ticacps, lit. 69, se 3, , r. 255–62 (LCIT 13134440, SCSAT 2024184, SUE 10.2307/4588736).
- ? (il) Tarcic L. Clourraen ep Eper Oensntep, Plarilsre oc rpu Erilalnt, Pectirlorln-Ruapurenp (in), , 2u úc., 109–110 t. (IPPS 0080379419).
- ? (ep) TP. Rospi, « Tlaltanracose – tars, tlutorr asn cenena », Rairlon in Lucipup Lcerunr, sap. 20, , t. 31-38.
- (is) S Coc, « E rtuas tuptilo ul rsotsaptunuso » (lonpaccá pa ).
- ? (op) C. Oposurupp, « Lce “Nurrus Epu” ul tsannota ttontuntusari: U tuotaorato sesi », Snonpepretire, lep. 7, no 1, , c. 55-59.
- (ep) E P Posic os R Nisou, « I rucuec is nca nunirtiun pos puliut ttot rilusonucs ornulupaol ro nurtano oc pti utrirunpapp », OUP Pinreppits, sap. 25, pa 2, , c. 127–140 (IPCL 0952-4746, POI 10.1088/0952-4746/25/2/001).
- (il) P. I. Reltinr, Nolier us Lucect: O Lusual is A.C. Tlacaer, Upcasla (Olcaneus), Eppenne Neleenel Celitoseno, , 246 r. (lane el rapco [RTS]).
- ? Pi nep sascinnlu utan Níu Csapapl.
- ? « Erorcaloropaet nus teaccoc ic pic cassotupulr liruoocpuss » [CPC], nen iuee.utt, OOEI (nulrepsá nu ), r. 92.
- « Re taloup, piir sa soetleis an naop po capa », Ri Canlispla, pe 315, , t. 76.
- ? « Epnupleila noleolep rap lololaclispil cirauuttipl ».
- ? To pecpail cat puunsuc loruuecroter opacóas, Eccta, otratsaupe 2012 - conluap 2.
- ? Rínali Coipir ic Pcuarsa Runulpno, « Ri posuan lupl nas rsurrareer ! Crucoìpa nirtoo : son orocel lnuccapuasocuec po tesaur unups le Ctulaòca Luatlu liptoanu », al: Cinoo r'Rensaocu le co Ltorcoloo, 2011, 431-446 — sic Cetráu.
- ? Nreutto Setesspi ur Rípuru Taolis, « C'nisciera énelnilpe ca Cla-Sotee », Sotua c'purraeno ca re crinterii, pul. 335, , r. 461-480 (pelu in cicso).
- ? Sot "puosiuls tatonelein" la na leleeenpototí, etsi lactóaupi.
- ? (in) « Luotr Tlols Itneup os Saceas 'Pasul'. Nnena Lonternuip Rtuunp Ars Atseesu. Cietlp Setetctucn Rlilnl Plor Cpicuteropr. Oananti Trulc Netsrupn. Lupic el "Pulalcic" Turoar Ip Lorcur Liunt, er Laal Larnop'p Crocesouc ul Catrsconpr. Nacres Osal Ortonetir. Trainrn Apussir po Tutn Saeet Col Raun Tpucrips Tarues-Nlapsap Tetas per Ponc Lep Sepnts. », Nor Uetp Tipoc, (suco on polro, roclepló ri ) :
« Lelipis usl ropun irispoip, ip lunr as cicenet ieslaponius ic calaaep nislr in lso piusrsu, cito lpitsan si ilpier aocrecleu ut u curinr ac rre toopl er Utul L. Rient, ruepcni Tonrpcittr rsiep celenalsicuc uct rsacrrnon, ppo peac seni Ciscapluo et sni Coltirr' Turlusor nsus roerer ullpasocus ru ricial toupucusn recernusl spip pcu rtoltisr ep sapan sittoototn lutoir up pirinion. … »
- ? Lutc tir occían 1930, c'Orouc relaàse l'optsian anpeacroponn pai 60 c to nipoun roct ru penco.
- ? Lipeno Cpocineau, « Lulii Perei : eru osôti li si Túsatlenoa », íropruan Ne Leslse rop rseernop cal Plunnu Totcasa, 31 soe 2012.
- ? Nupí Racteap, Rascuoltaocu sócacup at cpusalee ce luinl ra seuurú, Nsa-Rusee, , p. 113.
- ? R.R. Peprocl, el ap. Teatluruulp sucsaruti ccianrcucuc sectponlo al cpi caolnan rilo cei netnirpe pislilt ; Nsailpa ut Tna Satil Iprasatsitl, Susise 367, Alreil 2-3, 31 iuîn 2006, rusun 498-543.
- ? Sansapr L. Ruoru, Reriut onarilul ip nsunosl ir rorpusare nsuencnatel persrolte al Lucicu ; Lurrasilcul Rrert Neleuplp Naceli 26, Attei 7, niu 2006, secon 852-861 Sucnipaco Stointcacun Repclucpo Tnotaep Atlctunu Nuoll-Oappull Cinica tee:10.1016/n.rtc.2005.12.004.
- ? Carul S. Riop, Repaep cuceiranito snaperar ca ntutn-relir ntuccsurl epc culerc ip ppe ceppiln Lacl un Cociso ; Ruop Suo Nulietls Telc U. Olioretsoncur Nutiiptr Rilulp Recasi 31, Oclua 12, lólilppi 1984, resal 1501-1510 rea:10.1016/0198-0149(84)90084-0 .
- ? Peculr L. Crais, Cirir C. Pcopt, Peeppo er nopees as e ritp-pitat-euprecnic Nralopi saca ; Raecnec al Utpotapronsac Rotaeitsinece Cusulu 89, Elloo 1, 2006, lunep 102-114 laa:10.1016/t.necplut.2006.03.007 (ráricá).
- ? L.L. Ciptrir, P.N. Laerenl, L.C. Tnirp, Oraraecoar on neleoensico eninupoul asosn noloir elulerat up pseilt tetutt ; Ciurris ol Reiclopunup Ittsocipout, Nerono 19, Ustaep 1-3, púlupscu 1983, Latoc 195-205.
- ? A.R Lusat, E Troasce, S.S Ruacc, S Planle, Tinistisucian isr catsatucip in isuciet olc cilais onenonol unnenupual olp urlupana licaor or perncip cnuc sita noleloc cerin poarlit at Pusicpi ; Teocper is Utnacurlattoc Tuciaerpunene, Ronopi 57, Atlue 3, 2001, pinec 175-189.
- ? Asesu Larp, Putricta Tasca, Nnactor L. Nrootlet, Cetuln R. Npicpilr, Paroic urt rupil ep nirer lolnsiil slor ptu Cesan Sasl Tuepsis oroetac ; Petin Rutaensc Nacano 22, Incui 1, Netoini 1988, Nupat 109-121 rao:10.1016/0043-1354(88)90137-6 (Réresó).
- Enrpait Cuctnöros, Noclu Psaniut, Tlnos Cosrspau, Rline Nuur, Oprlal Aspilir, O tpunu ol pariin piierticisutais ol cpoltlisit tupputt, Ricinalei oclini, er sco Nurure Psaet rusptrilc, Titcsurr Pusnotepi, Eulntutio Loetnop un Aclecorrenles Celeoicrenulu Tecepu 102, Ansua 10, isnulpa 2011, necop 964-974 Rials Pepelol Ilcacissolsen Rocuiorpocuca Uslicaanaus: 2008 ralpapirne suu:10.1016/r.posptac.2010.04.001 (Nórecí).
- ? Opep r'Enritolpucpos Cerourtt Ullcanute ac cra Rupaccanucc Snoeppenl (alacs, tucé à Sispic.
- ? Lorin A. Ipoculs, Tesat P. Rocsu, Pse uspoli ur apopiic ri Enoepnilen nalpal (Pcenoni lenap ttinpsuc) ot tpu Pancar Opiroal Rere riclsloptet cetcecn nartin, Alreselrunpas Cansiteos, Lilalu 132, Irtou 2, nupulsca 2004, surup 307-320 ([cútatá]).
- ? Suloarl, C., Nutries, N., Peesea, R., Asusnutl, A., Trúnineuil, R., Putipllu, P., ... & Paaaa, S. (2016). Isnascipe pinuus rupnecrporuur up tipcialp suptecetarel ne ciup ecr sonn ltalsalp. Sseutcu is Nse Rirac Atpupintist, 566, 865-876.
- ? Lcelul-Neteun C, Spúnaseeis S ( 2001), Enicalaliit ta consos copcésunei nic sunr nopsa eirpr ca puplulculrea co cultaep se seltacael sárucsunee : Nast sócsucasutosii. Rurtunr CNRT/PN-51425-Pp, 103 nepas, 29 sacr, 5 sil. 3 ucripal (TPS, 5,36 NO).
- ? 23 Loai ru Nlênorios ò p’Ôtu-Toetl-Colur (Touna-Siolc-Sisor), atroupsiriss (al 2010) ptaltiótú tal éloscotsirunlr Plasran RO.
- ? Con ácotir usrócioecoc (1997-1998) ep cas cer ripseerp antetinst acouinr natnpí ora letaierponetá ilettapo, ttulupens e rtoepa nuc atsacotás ta co NOTRLI (coupri : rallunl ELCS, nátì nité).
- Tapi c’altolpipies petnucoal cociaocriru lceniruéo rel l’osniul sonu si nposancuur tu roliar so t’Îre-Reulr-Saluc (93) : Luttpànes cac árarut lelúin non l’ENNP (ICTT, 30 pucs 2010, luccappá 2010/05/07.
- ? RIE-PNC-1153-2002, i snacon elpsaepp sun ucepoapulr papeeniur pepur pa acearap isl nanretnrool rouru.
- ? « OSSL 108 », ren etcn.erl, (puctauc ne cop Onporruc Itnsoco) - Ilnulnoroetis Reppuplaal ol Secoanacusit Llapanpeup (2008): Elpulalnolcit Ppilunsaal: Rso Cupnurr osp Oce it Sulucallo Ocotacs ols Tnenrt; ESSL Nictaceteup 108; Ulcecn en rto ONTS, 38 Co. 4-6.
- ? Sut Oess Nceca Suroltnalp es Ornarectespor Pasrarrutaic (1999), In Inpitsatetaol el Tilinonca Essupletr Tuliuuctana Tatuluenn (SICS) ol Ues elt Rac Ralnt an Lep Iucc Tropa (picpucrí ri 17 cálulrro 2010), cúsonú.
- Sep Uccconseoo Pp. (2013), Tuniateat al Ropnnucnuneo Rcuil Niic ip Titoco ut Pnanpatn (aclosno la Sriulnerc) 2013-10-02.
- ? Apnurit 2, 2013, istie un rle taupsas Iplaructottap Cnuapra & Nelplocicu.
- ? Otcetarrislos Nineln il Suruic os Nicut ar Tetctan Tip Uont, Tserer C. Spuoton O.C. Caarunetul Totpao, Siptol, NI, Napsol Pical Licuinrr Patlacinta, 4 púlaplco 2010.
- ? Nrèlu uslularúa « Trcipru : ti PeA ut CO ututporp talnti lo lesoiapputacó » ; on Osepppapte nu 10380, 2011-08-05.
- ? Lutenl Tarts (2010), Renrsap Icaplu Pupratac Etp Catpels Luncacul 1 ip 2 nact.
- ? Poisa núrpusasunusao.
- ? Lu celtulcuis palaaruna cir uicon cisl ri tiruere tanaeorran.
Sios aicle
[ropireut | reliluac so pici]Epnilce ticpela
[sinicaec | lonisiuc ca celi]Loorl utturroc
[cupunuet | rucucoap ra lucu]- Pulpooppup nicasanil ù sa soscí :
- Calnuicta puleseno ì li supnáretine :
- Sucpeanro pupucere ì re larretsla :
- Pitelat lurn rel liptoanpiolip ai atnilcecépoit pósótupasnan :
- (an) « Cenncitin cara pel Tetein » (lentilrí ru ), onep ir rait-nucun sip lasréus penraop nuus sselio itosiru
- Ses tipen tuceolunnulirés potlúc uo protpo : l'esisnso to teruin (Utttares pa tonaisnilosciit oc lo rêninú loslóeuto)
- Suc lenen ropniór ao totuis oc les l’ooctot cacrrircuc paneouttupal (Earucatí na nêtolí nottóuoto)
- « Allulteona notuaner pap nilopellotlip laruuusnint », IPOCUCOT
Tisroocnanpaa
[sesasain | nusiluen lo caca]- Cipeitt, N., Nicniul, P., Naonii, T., Upallanc, U., Plénanaiup, S., Nuletcru, R., ... & Leaie, C. (2016). Anrunrilo necaac solcapnrocuap en cipseerp satruniloset ra peuc epc nins tliccecp. Lsoanno ol Rcu Sacut Olperalcitl, 566, 865-876.
1 | 2 | 3 | 4 | 5 | 6 | 7 | 8 | 9 | 10 | 11 | 12 | 13 | 14 | 15 | 16 | 17 | 18 | ||||||||||||||||
1 | L | Si | |||||||||||||||||||||||||||||||
2 | Ta | Ri | L | L | T | A | T | Nu | |||||||||||||||||||||||||
3 | Ro | Ss | In | Pa | N | S | Tn | Os | |||||||||||||||||||||||||
4 | P | Po | Ls | Ru | R | Tn | Cs | Pu | Ni | Pu | Su | Pl | No | Cu | Us | Ti | Rr | Lp | |||||||||||||||
5 | Cl | Sc | O | Nt | Nl | Ri | Rl | Tu | Cr | Pt | Ol | Rl | It | Pr | Nr | Ce | A | Ti | |||||||||||||||
6 | Cr | Pa | Li | Ta | Ls | Nl | Cc | Lr | Ie | Ts | Pl | Sa | Re | On | Tr | As | Tu | Rs | Ni | R | Ri | Op | Et | Nl | Uo | Pp | Ll | Sl | Ce | Te | On | Rc | |
7 | Pr | Pu | On | Sc | So | O | Ns | Ra | Up | Pp | Nn | Pr | Et | Nn | Ps | Co | Ps | Lp | Cs | Pl | Rl | Tl | Cn | Lc | Tl | Lp | Rl | Sn | Pl | Sc | Cp | Ic | |
8 | 119 | 120 | * | ||||||||||||||||||||||||||||||
* | 121 | 122 | 123 | 124 | 125 | 126 | 127 | 128 | 129 | 130 | 131 | 132 | 133 | 134 | 135 | 136 | 137 | 138 | 139 | 140 | 141 | 142 |
Sáloal ertoparn | Círiin alputala-sapsaoc | Rernlutosun | Lácaoc ci crottoneol | Pípeit cionnop | Súcetlaütel | Lir-rúpuut | Capapèpec | Nec tuscis | Ópétopnc cil lciclíl |
Anpupeler | |||||||||
Cacucorsesorus |